M-am intrebat de ce scrie ca "Toate imi sunt permise, dar nu toate imi sunt de folos". Si am aflat, ca cel, care a cazut in pacat, dar a reusit sa-l biruie si sa nu il mai repete, acela a ajuns sfant; exemple sunt multe, dar cel al Cuv. Seraphim Rose este elocvent.
Sa nu ne multumim cu a constata pacatele celorlalti, in cazul de fata pacate de care unii s-au curatat, ci sa avem aceeasi ravna, sau poate si mai mare, in a ne indeparta si de propriile noastre pacate, caci si noi suntem chemati sa ne sfintim. Lupta sa o ducem cu propriile pacate, nu cu ale altora, caci daca prima ne aduce raiul, a doua ne infunda si mai tare in negura iadului.
Sa nu incepem sa aratam cu degetul spre pacatele iertate ale altora, ci sa ne concentram la ale noastre, fata de care aratam mare si gratuita indulgenta.
|