Forum Crestin Ortodox Crestin Ortodox
 
 


Du-te înapoi   Forum Crestin Ortodox > Biserica ortodoxa > Biserica Ortodoxa Romana
Răspunde
 
Thread Tools Moduri de afișare
  #21  
Vechi 12.06.2012, 06:50:33
cristiboss56's Avatar
cristiboss56 cristiboss56 is offline
Senior Member
 
Data înregistrării: 16.12.2006
Locație: Oricare ar fi vicisitudinile zilelor și anilor,oricare ar fi durata lor,vine ora răsplatei:BRĂTIANU
Religia: Ortodox
Mesaje: 32.376
Implicit Intre "a nu judeca" si "a trada"

IPS Averchie despre principiile evanghelice ale iertarii pacatelor si judecarii raului


Iertarea pacatelor a fost una din cele mai importante lucrari de mîntuire a omenirii de catre Cel ce a înviat din morti în a treia zi, Hristos datator de viata.
Iata de ce, ivindu-se în prima zi dupa Învierea Sa în fata ucenicilor Sai, Dumnezeu Înviat le-a dat pace, a suflat asupra lor si a spus: „Luati Duh Sfînt. Carora veti ierta pacatele, le vor fi iertate si carora le veti tine, vor fi tinute” (Ioan. 20, 19-23).
În cartea Faptele Sfintilor Apostoli vedem ca Sfintii Apostoli propovaduindu-L pe Iisus Cel Rastignit si Înviat din morti îi chemau pe ascultatorii lor la pocainta si primirea sfîntului botez pentru iertarea pacatelor lor. „Pocaiti-va si sa se boteze fiecare dintre voi în numele lui Iisus Hristos, spre iertarea pacatelor voastre, si veti primi darul Duhului Sfînt” – asa chema Sf. Apostol Petru catre miile de oameni care îl ascultau de ziua Cincizecimii (Fapte. 2, 38).
Sf. Apostol Petru le spunea oamenilor în ziua vindecarii unui olog din nastere: „Deci pocaiti-va si va întoarceti, ca sa se stearga pacatele voastre” (Fapte. 3, 19). „Dumnezeu vesteste acum oamenilor ca toti de pretutindeni sa se pocaiasca, pentru ca a hotarît o zi în care va sa judece lumea pentru dreptate” (Fapte. 17, 30-31).
Iertarea pacatelor nu este neconditionata, ci anume conditionata: conditia este cainta sincera. Dupa cum vedem, Dumnezeu le-a dat ucenicilor Sai puterea de iertare a pacatelor prin Duhul Sfînt, dar în acelasi timp le-a dat puterea sa nu ierte pacatele celor care nu se caiesc cu adevarat: „Carora veti ierta pacatele, le vor fi iertate si carora le veti tine, vor fi tinute”.
Cît de înteleapta si de logica este aceasta morala evanghelica clara, concreta si pura în opozitie cu propaganda moderna a unei dragoste crestine false si a iertarii neconditionate care se raspîndeste nelimitat, chipurile chiar si asupra dusmanilor credintei lui Hristos, inclusiv asupra celor care lupta activ cu Biserica Sfînta si cu însasi credinta în Dumnezeu. Acestia sînt slugile fidele ale Antihristului care sta sa vina!
Pentru a-si consolida pozitiile subrede, acesti pseudopropovaduitori ai crestinismului fals recurg la cunoscutele cuvinte ale lui Dumnezeu: „Nu judecati, ca sa nu fiti judecati” (Matei. 7, 1) care sînt deosebit de îndragite de ei, dar care nu-i împiedica sa judece crunt si sa-i învinovateasca pe cei care nu sînt de acord cu învatatura lor falsa. Aceasta învatatura reprezinta o denaturare vicleana a învataturii evanghelice, un fals care deruta si tulbura oamenii.
Pentru a întelege corect spusele Domnului trebuie sa luam aminte ca Însusi Domnul Iisus Hristos care a spus „nu judecati, ca sa nu fiti judecati” ne învata: „Nu dati cele sfinte cîinilor, nici nu aruncati margaritarele voastre înaintea porcilor, ca nu cumva sa le calce în picioare si, întorcîndu-se, sa va sfîsie pe voi” (Matei. 7, 6).
Cine sînt acesti cîini si acesti porci?
Prin acesti cîini si porci Domnul i-a avut în vedere pe oamenii depravati care nu sînt în stare sa primeasca Adevarul evanghelic, pentru care tot ce este sfînt si moral este strain si chiar neplacut, deoarece ei nu pot întelege care este pretul adevarat al acestor lucruri. Acesti oameni imorali, pacatosi si rai îsi bat joc de Adevarul evanghelic si Îl calca în picioare, îndreptîndu-si ura asupra propovaduitorilor lui, aducîndu-le nenorociri si chiar moartea.
Prin cuvintele „nu judecati, ca sa nu fiti judecati” Dumnezeu nu interzice judecarea morala a oamenilor si împartirea lor în buni si rai, ba din contra, El sfatuieste sa se faca judecata, asa cum vom vedea în continuare.
Astfel, Dumnezeu porunceste direct sa fie demascat fratele care a pacatuit. „De-ti va gresi tie fratele tau, mergi, mustra-l pe el între tine si el singur. Si de te va asculta, ai cîstigat pe fratele tau” (Matei. 18, 16).
Mai mult ca atît! La aceasta judecata crestina înteleapta asupra fratelui pacatos se cere sa fie chemati si alti frati. „Iar de nu te va asculta, ia cu tine înca unul sau doi, ca din gura a doi sau trei martori sa se statorniceasca tot cuvîntul” (Matei. 18, 16).
Aceasta nu este totul. Daca fratele insista în raul pe care-l savîrseste, trebuie sa fie anuntata Biserica, adica conducerea bisericeasca care a primit de la Însusi Domnul dreptul divin de a lega si judeca: „Si de nu-i va asculta pe ei, spune-l Bisericii; iar de nu va asculta nici de Biserica, sa-ti fie tie ca un pagîn si vames” (Matei. 18, 17).
Propagatorii neocrestinismului liberal modern nu accepta aceste cuvinte, deoarece sînt în opozitie cu preceptele de baza ale ideologiei lor denaturate.
Chiar daca aceste cuvinte nu plac, ele nu pot fi aruncate din Evanghelie, deoarece sînt cuvintele Domnului Nostru Iisus Hristos. Cum putem sa le ignoram?
Neocrestinii contemporani în ale caror rînduri se numara învatatii teologi si multi ierarhi înalti nu doresc sa recunoasca Evanghelia Crestina adevarata si fabrica samavolnic o evanghelie proprie, asa cum a facut stramosul ideologic al veacului întunecat, Lev Tolstoi.
Din pacate, aceste erezii sînt o mare ispita pentru multi crestini, sovaielnici în credinta adevarata si care ratacesc de pe calea lor dreapta.
Nu judecati, ca sa nu fiti judecati! Cît de atragatoare pare aceasta afirmatie în rastalmacirea neocrestina: nu te voi opri în faradelegile tale, nici tu nu-mi sta în cale! Iata ce interpretare perversa capata acest text sacru la momentul actual!
În realitate trebuie sa stim si sa luam aminte ca judecata poate fi diferita. O judecata este pacatoasa, iar alta, cum am vazut, este recomandata de însasi Evanghelia.
Judecata dreapta este fireasca. Daca nu vom judeca, nu vom putea deosebi binele de rau si vom fi cu usurinta ademeniti pe calea raului.
Sf. Ioan Botezatorul, cel nascut de femeie, sfintenia si înaltimea morala desavîrsita a caruia a fost mentionata de Mîntuitorul Însusi, vîzîndu-i pe fariseii si saducheii care veneau la el, le spunea: „Pui de vipere, cine v-a aratat sa fugiti de mînia ce va sa vina?” (Matei. 3, 7). Ce este aceasta? O judecata pacatoasa?
Singur Domnul nostru Iisus Hristos îi îndemna pe ucenicii Sai sa ia exemplu de la El si spunea: „Învatati-va de la Mine, ca sînt blînd si smerit cu inima” (Matei. 11, 29). Totodata îi numea pe pacatosii care nu vroiau sa urmeze învatatura Dumnezeiasca „pui de vipere!” si se adresa mai ales la carturari si farisei cu cuvinte taioase de condamnare: „neam viclean si desfrînat!” (Matei. 12, 39), „O, neam necredincios si îndaratnic, pîna cînd voi fi cu voi? Pîna cînd va voi suferi pe voi?!” (Matei. 17, 17). Pe carturari si farisei îi numea fatarnici, nebuni si orbi, serpi (Matei. 15, 7; 16, 3; 16, 6-12; capitolul 23), iar pe regele Irod l-a numit „vulpe” (Luca. 13, 32).
Mai mult ca atît! Stim din Evanghelie ca Domnul, fiind blînd si smerit se ruga pentru calaii sai: “Doamne, iarta-i ca nu stiu ce fac” (Luca. 23, 34) si totodata folosea cuvinte taioase si recurgea chiar la pedepse fizice aspre si hotarîte. Astfel, Iisus Hristos de doua ori i-a alungat din templu pe negustori: prima data cînd a început slujirea Sa obsteasca si a doua oara, în ajunul rastignirii Sale. Aceste evenimente ne sînt transmise foarte viu si plastic de catre sfintii evanghelisti. Domnul Iisus Hristos nu a putut rabda negustorii nerusinati care faceau negot chiar în templul Ierusalimului. Acestia erau aparati si sustinuti de clerici si chiar de sacerdotii care aveau un venit mare de pe urma negotului cu porumbei. Iisus Hristos a facut un bici din funii si a alungat din templu pe toti, cu tot cu oi si boi, iar banii tîrgovetilor i-a împrastiat si mesele lor le-a rasturnat spunînd: „Nu faceti casa Tatalui Meu casa de negustorie” (Ioan. 2, 14-17). Dupa intrarea triumfala a Sa în Ierusalim, chiar în ajunul patimilor Sale, El a alungat din templu pe negustori si cumparatori, a rasturnat mesele schimbatorilor de bani si scaunele negustorilor de porumbei si a zis: „este scris: „Casa Mea, casa de rugaciune se va chema, iar voi o faceti pestera de tîlhari!” (Matei. 21, 12-13).
Ce înseamna aceasta?

<< CONTINUARE >>
__________________
Biserica este dragoste, așteptare și bucurie.
(Părintele Alexander Schmemann)
Reply With Quote
  #22  
Vechi 12.06.2012, 06:51:11
cristiboss56's Avatar
cristiboss56 cristiboss56 is offline
Senior Member
 
Data înregistrării: 16.12.2006
Locație: Oricare ar fi vicisitudinile zilelor și anilor,oricare ar fi durata lor,vine ora răsplatei:BRĂTIANU
Religia: Ortodox
Mesaje: 32.376
Implicit

<< CONTINUARE >>


Ce prapastie enorma este între Adevarul evanghelic si aceasta dragoste crestina falsa si atotiertatoare pe care o propovaduiesc liberalii neocrestini contemporani! Oare acesti oameni care se declara mai atotiubitori ca Însusi Iisus Hristos nu vor gasi cuvintele si faptele Domnului Nevinovat pacatoase si nedemne? Nu-L vor stigmatiza cu expresiile lor preferate de obscurantism, terorism, retrogradare, inchizitie etc.?
Putem crede ca Domnul nostru Unul Nascut Fiul Domnului care a venit pe pamînt pentru mîntuirea noastra a oamenilor si pentru a ne învata Purul Adevar si viata adevarata s-ar fi contrazis pe Sine Însusi si ar fi procedat invers propriei învataturi?
Sfintii ucenici si apostolii, urmînd pilda Domnului Însusi, nu se temeau sa judece la momentul potrivit pe oamenii care se opuneau Adevarului evanghelic pe care acesti sfinti îl propovaduiau. Sfintii apostoli si ucenicii Domnului înfrînau si curmau raul cu hotarîre.
Trebuie sa stim si sa luam aminte ca pentru adevaratul crestinism este straina învatatura periculoasa a lui Lev Tolstoi despre neopunerea raului (ceea ce a dus nefericita Rusie la pieire si a aruncat-o în teroarea bolsevica!): orice crestin adevarat trebuie sa fie neîmpacat cu raul, indiferent unde si la cine l-ar întîlni.
De cînd exista Biserica toti crestinii adevarati au urmat pilda lui Iisus Hristos si pe cea a Sfintilor Apostoli, au condamnat si au luptat cu raul, chiar daca au suferit lipsuri si si-au pierdut viata. Sfintii mucenici la fel au luptat cu barbarismul întunecat si cu idolatrii. Ei nu au murit pasiv pentru Numele lui Hristos, ci au condamnat dur si au actionat hotarît împotriva ereziilor si pacatosenia idolatrilor.
Sfintii Parinti ai Bisericii au luptat hotarît si fara compromisuri cu ereticii, considerîndu-i niste fiare salbatice care nu cruta turmele, cum spunea Bunul Dumnezeu. Sfintii Parinti nu-i considerau niste eretici eterodocsi (asa se exprima multi contemporani!) demni de iertare, ci îi judecau aspru, anatemizîndu-i la Sinoadele ecumenice si cele locale si, astfel, ferind dreptcredinciosii de rautatea acestor fiare.
Ce este aceasta? Este o judecata pacatoasa ori lipsa dragostei? Nu! Este o aplicare a cuvintelor sfîntului apostol: „Ce împartasire are lumina cu întunericul? Ce învoire este între Hristos si veliar sau ce parte are un credincios cu un necredincios?” (2 Cor. 6, 14-15).
Prin retragerea din aceasta lume parintii nostri cuviosi si sihastrii crestini condamnau oamenii care traiau în rau.
Astazi, cînd lipseste credinta în Dumnezeu, noi, crestinii fideli Mîntuitorului si Bisericii Lui Adevarate trebuie sa-i judecam cu fermitate pe necredinciosii si profanatorii nelegiuiti, pe anticrestinii înveterati care vor sa dezradacineze credinta în Dumnezeu si sa distruga Biserica Sfînta, pîngarind patria noastra si violînd lacasurile noastre sfinte.
Trebuie sa-i judecam pe toti acei care colaboreaza cu necredinciosii, cu acei care îi sustin si le întaresc puterea, ajutîndu-i astfel în intentiile lor negre.
Este oare condamnarea Antihristului si a slugilor lui fidele o judecata pacatoasa, nedreapta, oprita de Evanghelie asa cum încearca sa ne convinga desteptii neocrestini, care pretind ca detin iubirea suprema si iertarea atotcuprinzatoare?
Nu trebuie sa le permitem sa-L cleveteasca pe Domnul Nostru si Evanghelia Lui Sfînta! Nu trebuie sa permitem fariseilor sa-si atribuie o iubire mai mare ca cea, care este Întruchiparea Dragostei lui Dumnezeu si Mîntuitorul nostru!
Pentru a întelege corect cuvîntul Domnului „nu judecati, ca sa nu fiti judecati!” trebuie sa luam aminte de minunatele explicatii ale marelui parinte al Bisericii, Sf. Ioan Gura de Aur:
Mîntuitorul porunceste sa fie judecate toate pacatele, dar sa nu judece acei care sînt încarcati ei însisi de pacate si, pe deasupra, îi blameaza pe altii pentru pacate marunte. Hristos îi critica pe iudeii care judecau aspru pe fratii lor pentru niste fapte marunte, iar singuri faceau pacate grave.
Prin urmare, nu este interzisa judecata faptelor rele, ci este interzisa rautatea sufleteasca a celor care pacatuiesc, sau mai mult chiar, nu se gîndesc la mîntuirea proprie.
Nu este interzisa critica obiectiva a aproapelui si condamnarea nepartinitoare a comportamentului lui rau. Sînt condamnate bîrfele rautacioase, vorbele urîte generate de vanitate si intentii mîrsave, mîndrie si trufie, invidie si suparare.
Cu alte cuvinte, este interzisa rautatea si batjocura fata de pacatos din motive personale. Este bineplacut ca judecata sa fie dreapta, conceptuala si principiala. Evanghelia ne învata ca trebuie sa facem o apreciere calma a faptelor, sa nu fim nepasatori si sa deosebim binele de rau, sa nu permitem raului sa fie biruitor.
Propovaduitori dragostei crestine false si ai atotiertarii comit o crima groaznica, îndemnîndu-i pe cei pastoriti de ei sa nu se opuna raului, asa cum chema Lev Tolstoi.
Ce viclenie perfida si neagra!
Ce fatarnicie!
Slugile Antihristului nu vor ca crestinismul contemporan sa judece pe cineva pentru faradelegile savîrsite. Ei vor sa actioneze liber si sa pregateasca o atmosfera prielnica pentru grabnica întronare a stapînului lor.
Orice crestin cinstit si responsabil trebuie sa înteleaga ca numai Antihristul, dusmanul lui Hristos, vrea atotiertarea. El vrea ca oamenii sa nu poata deosebi binele si raul, spera ca oamenii sa accepte raul cu bucurie si sa-l primeasca pe el, Antihristul, fara lupta.
Din dragoste pentru Adevar trebuie sa luptam fara mîndrie si trufie cu pacatele proprii si cu rautatea sufletului nostru, trebuie sa demascam si sa descoperim raul peste tot.
În acest veac nerusinat si viclean avem sarcina de a pastra credinta si devotamentul nostru pentru Adevarul Evanghelic autentic si pentru Mîntuitorul Nostru Iisus Hristos Datatorul de viata, Biruitorul iadului si al mortii.
Nu trebuie sa se creada ca orice pace trebuie pretuita. Se stie foarte bine ca exista un dezacord minunat la fel cum exista si o comuniune pagubitoare de idei. Dar trebuie sa avem o pace buna, cu scop bun care sa ne uneasca cu Dumnezeu.
__________________
Biserica este dragoste, așteptare și bucurie.
(Părintele Alexander Schmemann)
Reply With Quote
  #23  
Vechi 12.06.2012, 07:23:46
tabitha's Avatar
tabitha tabitha is offline
Senior Member
 
Data înregistrării: 06.04.2011
Locație: usa
Religia: Ortodox
Mesaje: 3.955
Implicit

Citat:
În prealabil postat de Demetrius Vezi mesajul
Deși ai scris cele mai multe mesaje(cred) observ că, prin atitudinea ta, ești minoritar.
Ditto. :) Thank God !
Reply With Quote
  #24  
Vechi 12.06.2012, 08:27:16
cristiboss56's Avatar
cristiboss56 cristiboss56 is offline
Senior Member
 
Data înregistrării: 16.12.2006
Locație: Oricare ar fi vicisitudinile zilelor și anilor,oricare ar fi durata lor,vine ora răsplatei:BRĂTIANU
Religia: Ortodox
Mesaje: 32.376
Implicit

Citat:
În prealabil postat de mirela.t Vezi mesajul
ditto. :) thank god !
"asinus asinum fricat ! " . . .
__________________
Biserica este dragoste, așteptare și bucurie.
(Părintele Alexander Schmemann)
Reply With Quote
  #25  
Vechi 12.06.2012, 10:40:26
floricica floricica is offline
Senior Member
 
Data înregistrării: 10.04.2010
Locație: Intr-o tara binecuvantata de Dumnezeu
Religia: Ortodox
Mesaje: 234
Implicit

Citat:
În prealabil postat de antoniap Vezi mesajul
,,Oricine va marturisi pentru Mine inaintea oamenilor, marturisi-voi si Eu pentru el inaintea Tatalui Meu, Care este in ceruri.
Pornind de la acest citat, poate ca ar fi bine sa ne gandim impreuna cum marturisim credinta noastra crestina ortodoxa. Daca am fi pusi in stuatia de a fi impuscati, daca marturisim ca suntem crestini, ce am face?

De luat exemplu de la sfantul nou marturisitor Evghenie ostasul din Rusia care la 19 ani (in anul 1996) a dat cea mai cutremuratoare marturisire de credinta a vremurilor noastre.
Cautati pe net despre martiriul acestui tanar, daca va tin puterile priviti-i "marturisirea" si apoi fiecare sa-si puna intrebari. DA sau NU?
__________________
Cu siguranta traim vremurile de pe urma, cand inselaciunea este atat de subtila incat amageste, de este cu putinta, si pe cei alesi
Reply With Quote
  #26  
Vechi 12.06.2012, 11:41:51
antoniap
Guest
 
Mesaje: n/a
Implicit

Citat:
În prealabil postat de cristiboss56 Vezi mesajul
<< CONTINUARE >>



Prin urmare, nu este interzisa judecata faptelor rele, ci este interzisa rautatea sufleteasca a celor care pacatuiesc, sau mai mult chiar, nu se gîndesc la mîntuirea proprie.
Nu este interzisa critica obiectiva a aproapelui si condamnarea nepartinitoare a comportamentului lui rau. Sînt condamnate bîrfele rautacioase, vorbele urîte generate de vanitate si intentii mîrsave, mîndrie si trufie, invidie si suparare.

Cu alte cuvinte, este interzisa rautatea si batjocura fata de pacatos din motive personale. Este bineplacut ca judecata sa fie dreapta, conceptuala si principiala. Evanghelia ne învata ca trebuie sa facem o apreciere calma a faptelor, sa nu fim nepasatori si sa deosebim binele de rau, sa nu permitem raului sa fie biruitor.
Propovaduitori dragostei crestine false si ai atotiertarii comit o crima groaznica, îndemnîndu-i pe cei pastoriti de ei sa nu se opuna raului, asa cum chema Lev Tolstoi.
Ce viclenie perfida si neagra!
Ce fatarnicie!

Slugile Antihristului nu vor ca crestinismul contemporan sa judece pe cineva pentru faradelegile savîrsite. Ei vor sa actioneze liber si sa pregateasca o atmosfera prielnica pentru grabnica întronare a stapînului lor.
Orice crestin cinstit si responsabil trebuie sa înteleaga ca numai Antihristul, dusmanul lui Hristos, vrea atotiertarea. El vrea ca oamenii sa nu poata deosebi binele si raul, spera ca oamenii sa accepte raul cu bucurie si sa-l primeasca pe el, Antihristul, fara lupta.
Din dragoste pentru Adevar trebuie sa luptam fara mîndrie si trufie cu pacatele proprii si cu rautatea sufletului nostru, trebuie sa demascam si sa descoperim raul peste tot.

În acest veac nerusinat si viclean avem sarcina de a pastra credinta si devotamentul nostru pentru Adevarul Evanghelic autentic si pentru Mîntuitorul Nostru Iisus Hristos Datatorul de viata, Biruitorul iadului si al mortii.
Nu trebuie sa se creada ca orice pace trebuie pretuita. Se stie foarte bine ca exista un dezacord minunat la fel cum exista si o comuniune pagubitoare de idei. Dar trebuie sa avem o pace buna, cu scop bun care sa ne uneasca cu Dumnezeu.
De luat aminte! O spun aceasta pentru mine in primul rand. Multumiri pentru postare.
Reply With Quote
  #27  
Vechi 12.06.2012, 11:50:28
antoniap
Guest
 
Mesaje: n/a
Implicit

Citat:
În prealabil postat de floricica Vezi mesajul
De luat exemplu de la sfantul nou marturisitor Evghenie ostasul din Rusia care la 19 ani (in anul 1996) a dat cea mai cutremuratoare marturisire de credinta a vremurilor noastre.
Cautati pe net despre martiriul acestui tanar, daca va tin puterile priviti-i "marturisirea" si apoi fiecare sa-si puna intrebari. DA sau NU?
Intr-adevar, este impresionant. Pentru rugaciunile lui, Doamne Iisuse Hristoase, intareste-ne credinta. Amin.
Marturisirea dreptei credinte in zilele noastre
Reply With Quote
  #28  
Vechi 12.06.2012, 12:20:20
catalin2 catalin2 is offline
Senior Member
 
Data înregistrării: 26.12.2007
Locație: Brasov
Religia: Ortodox
Mesaje: 9.688
Implicit

Citat:
În prealabil postat de mirela.t Vezi mesajul
Mi-a plăcut tot ce-ai scris, foarte simțit (sau simțitor).
Nu știu câtă legătură are cu mărturisirea credinței, dar mi-am adus aminte (a câta oară?) de 'Scrisoarea lui Alexandru Vlahuță către fiica sa'.
Toate aceste sentimente si simtaminte sunt bune pentru oricine, dar doar in legatura cu inavatatura au si valoare de mantuire. Chiar si in general, sentimentele fara ratiune nu duc intotdeauna la rezultate bune, pentru ca fiecare binele i se pare cum il vede el si asta depinde de ce gandire are acea persoana. Si comunistii aveau al baza o doctrina prin care se dorea binele omului, o societate ideatica de bun intelegere si fericire.
Ecumenismul aduce si in ortodoxie pietismul adogmatic protestant, adica nu are importanta ce crezi, importante sunt simtamintele, intelegerea, etc. Parintii ne spun ca practica fara (dreapta) credinta, invatatura sunt de fapt un fel de idolatrie. La fel si doar invatatura fara fapte, fara a o pune in practica este doar o filozofie goala.
Am dat de curand acest link cu ce spun parintele Petroniu Tanase de la schitul romanesc, este in principal despre cum trebuie sa se roage crestinii: http://www.razbointrucuvant.ro/2012/...t-obligatorii/
Reply With Quote
  #29  
Vechi 12.06.2012, 12:25:31
catalin2 catalin2 is offline
Senior Member
 
Data înregistrării: 26.12.2007
Locație: Brasov
Religia: Ortodox
Mesaje: 9.688
Implicit

Citez din link-ul dat mai sus:

Cele două aripi ale vieții duhovnicești sunt cunoașterea și făptuirea. Cunoașterea se referă la înțelegerea învățăturii dumnezeiești a Bisericii.Trebuie să cunoști, pentru a ști cum să făptuiești mai departe în viața ta. Cunoașterea și făptuirea merg mână în mână. Una fără cealaltă nu se poate. Dacă te străduiești să ai doar cunoștință, faci Teologia, de exemplu, și înveți la școală, și aduni o mulțime de informații; dacă ele nu se adresează vieții tale, nu se raportează la ea, ci au legătură numai cu mintea ta, ai acumulat doar simple cunoștințe și atât. Ești asemenea unui om care aleargă după vânt. Vrei să îl prinzi și nu prinzi nimic. Capeți cunoștințe, date, noțiuni, dar ele nu au nici o influență asupra vieții tale. Nu te alegi cu nimic din acest mod de a învăța. Există și situația inversă: nu cunosc mare lucru despre învățătura Bisericii, dar practic din tradiție, pentru că așa e bine, anumite lucruri și obiceiuri. De multe ori practica acesta este un lucru mecanic, un automatism. Dacă eu nu știu de ce fac cutare lucru, ci singurul meu argument este acela că e bine sa fac așa pentru că astfel s-a moștenit, actul săvârșit de mine reprezintă o închinare la idoli, pentru că practic ceva din inerție. Acestea sunt lucruri moarte, nu au nici un ecou în sufletul tău, fiindcă înțelesul, sensul pentru care tu le faci, nu există. Sunt absolut necesare atât cunoștința, cât și făptuirea. Ignoranța este, după cum spun Sfinții Părinți, o mare primejdie. Împreună cu uitarea și nepăsarea, ea constituie unul dintre cele mai mari rele care pândesc sufletul omului. Sfântul Ioan Damaschin le numește „proptele ale păcatului“.
Citirile din cărțile cu conținut duhovnicesc sunt absolut necesare. Sfântul Maxim Mărturisitorul spune într-un loc că mântuirea are două fețe, două aspecte. Ea se finalizează atât prin cunoaștere, cât și prin trăire. O pasăre nu poate zbura niciodată cu o singură aripă.
Reply With Quote
  #30  
Vechi 12.06.2012, 20:57:55
Pelerin spre Rasarit
Guest
 
Mesaje: n/a
Implicit Marturisire de credinta

Oricine va mărturisi pentru Mine înaintea oamenilor, mărturisi-voi si Eu pentru el înaintea Tatălui Meu, Care este în ceruri. Iar de cel ce se va lepăda de Mine înaintea oamenilor si Eu Mă voi lepăda de el înaintea Tatălui Meu, Care este în ceruri“ (Matei 10, 32-33).

Ca orice om normal, constient că peste putin timp voi pleca din viata aceasta trecătoare si mă voi muta în cea de veci, am socotit drept, fiind cleric crestin ortodox, mădular al Uneia, Sfinte, Sobornicesti si Apostolesti Biserici, să las scrisă mărturisirea credintei mele.M-am născut din părinti crestini ortodocsi. Am fost botezat cu Botezul ortodox, în numele Sfintei Treimi, al Tatălui, al Fiului si al Sfântului Duh. Am învătat credinta crestin-ortodoxă în primul rând de la părintii mei, în al doilea rând de la părintii, preotii si dascălii ortodocsi si în al treilea rând de la Una, Sfântă, Sobornicească si Apostolească Biserică.M-am născut si am fost hrănit ortodox, am crescut si am trăit ortodox. Am mărturisit si am predicat credinta ortodoxă din tineretile mele până la adânci bătrâneti. Am mărturisit-o si i-am cercetat pe călcătorii si nesocotitorii acesteia, împărati, patriarhi, arhierei si toti ceilalti.

Îi multumesc din suflet Prea Bunului Dumnezeu, Părintele ceresc, că în nesfârsita Lui bunătate si iubire de oameni mi-a dat să mă nasc si să trăiesc până la moarte în sfânta si desăvârsita credintă ortodoxă si mărturisesc că nici o altă credintă nu este asemenea ei, precum de asemenea nici un alt dumnezeu nu este mai mare ca Dumnezeul nostru. Îi multumesc iarăsi iubitorului de oameni Dumnezeu, de nenumărate ori, că m-a luminat să-L cunosc, să cunosc credinta ortodoxă cea adevărată si m-a întărit s-o păstrez până la sfârsit. Căci mărturisesc în fata îngerilor lui Dumnezeu si a oamenilor că dacă Dumnezeu nu m-ar fi ajutat, as fi fost o oaie pierdută si lupul cel viclean m-ar fi sfâsiat.

Repet cu bucurie si fericire că harul Domnului m-a învrednicit să păzesc credinta mea ortodoxă până la sfârsit. Regret doar că nu m-am luptat cum trebuia, până la moarte, să-mi fi jertfit viata si să-mi fi vărsat sângele, cum si L-a vărsat Acela pentru mine păcătosul si pentru toti fratii si semenii mei. Îl rog si Îl implor să-mi ierte, ca un Preamilostiv si Preaîndurător, multele si nenumăratele mele păcate, pe care le-am săvârsit de voie si fără voie, cu cuvântul si cu lucrul, din stiintă si din nestiintă, cu mintea si cu cugetul, si să mă numere cu oile Sale cele alese, învrednicindu-mă să mă înfătisez împreună cu cei de-a dreapta Sa."(Avva Filothei Zervakos, preluare de pe tezaurul-ortodox.com)

Last edited by Pelerin spre Rasarit; 12.06.2012 at 21:05:39.
Reply With Quote
Răspunde

Thread Tools
Moduri de afișare


Subiecte asemănătoare
Subiect Subiect început de Forum Răspunsuri Ultimele Postari
Icoana - marturisirea intruparii lui Hristos georgeval Pictura si Sculptura Bisericeasca 16 19.03.2013 18:24:04
Marturisirea credintei - o dovada a dragostei pentru Hristos laurastifter Morala Crestina 20 19.06.2012 02:04:52
Mandrie sau marturisirea lui Hristos? ana ana Generalitati 53 07.06.2011 01:30:13
Marturisirea pacatelor antoneta Intrebari utilizatori 0 28.05.2011 10:05:41
Marturisirea de Credinta impotriva ecumenismului BogdanF2 Generalitati 4 30.09.2009 20:48:32