Sfantul Ierarh Teodosie de la m-rea Brazi

[alynnna]

http://www.crestinortodox.ro/Vietile-sfintilor/Viata_Sfantului_Ierarh_Mucenic_Teodosie_de_la_Mana stirea_Brazi-122-974.html

[alynnna]

http://www.crestinortodox.ro/Acatiste/Acatistul_Sfantului_Teodosie_de_la_Brazi-130-11282.html

[alynnna]

VIATA SFANTULUI IERARH MUCENIC TEODOSIE DE LA MANASTIREA BRAZI
Sfantul lerarh Teodosie s-a nascut in Tinutul Vrancei. In prima jumatate a veacului
al XVII-lea, si, iubind din tinerete viata calugareasca, s-a lepadat de lume si a
primit sfantul chip ingeresc al calugariei. Cugetand ziua si noaptea la Legea lui
Dummnezeu si deprinzand de la dascalii incercati din manastirile Tarii de Jos
invtaturile cele folositoare, a fost ales egumen al manastirii Bogdana (n.n. - azi,
in judetul Bacau), reconstruind,
in vremea staretiei sale, acest sfant locas. Pentru vrednicia si pentru bunele sale
obiceiuri, a fost hirotonit episcop de Radauti in anul 1670. iar peste un an a fost
trimis sa pastoreasca Epicopia Romanului. Iubind cu adevarat sfintele lui Dumnezeu
Biserici, a cercetat si a ajutat pe cat i-a stat In putinta schiturile si manastirile
din eparhia sa, sprijinind, totodatã, si pe binecredinciosii crestini aflati in
felurite necazuri sau cuprin de saracie.
In anul 1674, fericitul si preainvatatul mitropolit Dosoftei, silit de vitregia
vremurilor, s-a retras in Polonia, impreuná cu domnitorul Stefan Petriceicu, iar
Moldova a fost asupritä de cetele de turci si de tàtari, care au adus la cârma
tärii pe Dumitrascu din neamul Cantacuzinilor. Acesta, vàzând cã moldovenii au
fost 1ipsiti de pastorul lor, a cerut arhiereilor sa-si punã mitropolit. Noul
domn avea nevoie urgentà de un nou cap al Bisericii Moldovene pentru a-si legitima
domnia, primind de la acesta indàtinata ungere. Ierarhul Teodosie, desi nu voia,
mai mult fiind silit, a luat conducerea Mitropoliei Moldovei in acele vremurj
greu de indurat, când turcii si tàtarii intraserà ca lupii infometati in smerita
lui turmà. De aceea, bunul arhiereu nu a räbdat mult a vedea in toate zilele
cum sunt nedreptätiti crestinii, ci, punându-si sufletul pentru acestia, a
mers la domnitor si i-a cerut sä punà capat asupririi poporului si sà alunge
dincolo de hotare pe pàgâni. Mâniat, Dumitrascu Vodà nu a voit sà audà
mustràrile cele drepte ale mitropolitului, ci, fàrä judecatà, l-a silit
sà-si pàräseascà scaunul, pe care nu stàtuse decât vreme de un an, find
pus sub pazà in Mànàstirea " Sfântul Sava " din Iasi. Ràbdând cu mult curaj
cumplita prigonire, ierarhul märturisitor al dreptatii a stat inchis acolo
pânà la revenjrea in tarã a blându!ui Dosoftei mitropolitul, care 1-a scos
pe fericitul Teodosie din surghiunul säu. Acesta s-a retras in pärtile
Tarii de Jos. locuind când la Focsani când in Mànästirea Bogdana.
In rastimp s-a ingrijit, indeosebi, de reconstruirea Mänàstirii
Brazi, unde a ridicat o noua bisericà si chilii, asezand acolo monahi, pe
care i-a pus sub ascultarea egumenului Zaharia, care vietuise o vreme in Sfântul
Munte Athos.
In anul 1688, pe cand se afla la Focsani a fost ràpit si dus in Tara Româneascã,
unde a indurat, vreme de 10 sàptämâni, inchisoare si chinuri. fiind cercetat -
pentru pricini inchipuite - de unii greci, pusi la cale de rudeniile lui
Dumitrascu Vodä, fostul domnitor al Moldovei. Scapand insã cu viata si din
aceastä grea incercare, lerarhul Teodosie a continuat sä se ocupe de sfintele
locasuri din Tinutul Vrancei, pregãtind toate cele
necesare pentru ridicarea a inca trei schituri.

In toamna anului 1694 tatarii au nãvàlit, din nou, in Moldova, jefuind pe
crestini si distrugând bisericile. Cunoscandu-si mai dinainte sfârsitul,
fostul mitropolit Teodosie s-a pregatit duhovniceste asa cum se cuvine a face
orice crestin adevarat. Curând, la Mänästirea Brazi, a venit o ceatä de tàtari,
care l-au schingiuit pe bãtrãnul arhiereu, cerându-i sä le predea avutul si
odoarele sfântului locas. Acesta a refuzat, preferând mai degrabà sä fie chinuit
decat sã dea in mâinile pàgânilor putinele valori si sfintele vase. In cele din
urmä, tätarii, dupä ce l-au chinuit indelung, i-au tãiat capul. Noaptea, a fost
ingropat in grabä de câtiva credinciosi. Asa a câstigat cununa muceniciei
mult-pätimitorul Ierarh, primindu-si prin sabie sfârsitul, suferind pentru
dragostea de Durnnezeu.
Sfântul Antipa de la Ca1apodesti (1816-1882), pe care biserica noasträ il
pomeneste la 10 ianuarie, fiind novice la Manastirea Brazi, in anul 1842, a fost
de fata la descoperirea in chip minunat a moastelor mitropolitului martir (1).
El relateaza urmãtoarele: " Inainte ca arhimandritul Dimitrie sa fie staret
al Mãnãstirii Brazi din Moldova, el a trait viata pustniceasca aspra intr-o
padure mare, unde din intamplare a gàsit ingropat un vas mare plin cu bani
de aur. In vas a gasit o insemnare, in care se spunea cà acesti bani sunt de
la Mitropolitul Dositei (Thodosie) (2) care i-a ascuns acolo, prevazándu-si
sfarsitul sau mucenicesc din mána turcilor. In insemnare se mai spuneau si
acestea: " cine va gasi acesti bani este indatorat sä zideascã din ei o
mànästire si trei schituri " si cä " la terminarea de zidit a celul din urmä,
al treilea schit, va afla ci moastele mele ". Instiintand pe mitropolitul
de la Iasi (3) despre aceasta minunata descoperire si primind de la el
binecuvântare, arhimandritul Dimitrie a inceput cu rávnà sa implineascã
ultima dorinta a fericitului/ mitropolit [ …] A inàltat o mare biserica,
iar dupa ce a terminat de construit cel de-al treilea schit, a ránduit ca
in ograda lui (n.n. a schitului) sã se sape si pentru dânsul un mormánt.
[ …] Deoarece groapa pe care el poruncise sã i se sape se darâma mereu,
a pus sa se sape din nou, in prezenta lui, si, sapándu-se, s-a gasit sicriul
cu moastele (4) fericitului mitropolit […] "
Despre aceea aflare a sfintelor moaste relateazà si insusi staretul Dimitrie,
scriind, intr-o insemnare din 20 februarie 1842:
"Am vrut sa-mi fac mormântul meu in tintirim la Brazi, tocmai in mijlocul
locului unde a fost biserica veche. Si, sãpánd adanc de sase palme […] am gãsit
locul unde la picioarele räposatului Mitropolit Teodosie, ctitorul Mànastirii
Brazi, se gäsea capul mormântului meu. Si, sãpand in sus, am gãsit tot trupul
deplin, insirate oasele, iar capul 1-am gãsit cu gura in jos, pus pe o caramida
mare in cornuri, precum este stiut cä a fost tãiat de tatari si ingropat
noaptea de niste credinciosi". Sfântul Antipa adaugà: ,,M-am invrednicit eu
insumi sa vãd si sa sarut aceste moaste, din care iesea un parfum foarte
mirositor ". La 6 mai 1842 osemintele au fost prohodite de un sobor de slujitori
si asezate in mormânt nou, zidit in partea de nord a paraclisului subteran.

Ierarhul-ctitor al Manastirii Brazi a fost cinstit de clerici, monahi si
credinciosi încã din timpul vietii, pentru virtulile sale: dragostea de Dumnezeu
si de semeni, blândetea, rãbdarea, spiritul de dreptate. El s-a identificat cu
durerile si nevoile credinciosilor din aceste tinuturi, participând activ la
solutionarea conflictelor - cu precãdere patrimoniale - ivite intre ei, atât
ca episcop de Roman cat si ca fost mitropolit. El a sus cu tàrie mentinerea
privilegiilor acordate vrâncenilor de Binecredinciosul Voievod Stefan cel Mare si Sfant.

O altà laturà foarte importanta a activitãlii sale o constituie ridicarea de
sfinte locasuri. El a avut initiativa reconstruirii Mänãstirii Bogdana, indemnand
la aceasta pe marele logofät Solomon Bârlàdeanu. Dupã moartea acestuia. el a
continuat lucrarile, in calitate de cel dintâi staret al Bogdanei, si a chemat
la sfintirea ei pe patriarhul Dositei al Ierusalimului, care il aprecia in
mod deosebit. Ca episcop de Roman, s-a ingrijit de bunul mers al unor mänãstiri
din eparhia sa, precum: Soveja, Mera. Lepsa Buluc si Scânteia, asa cum o
dovedesc documentele vremii (5) . In mod deosebit, a purtat grijà de reconstruirea
Mãnästirii Brazi, pentru care a obtinut dreptul de proprietate asupra terenului
inconjurãtor, iar apoi, ca fost mitropolit, a refàcut din temelii acest
asezamant monahal. Tot el a luat initiativa ridicàrii Schiturilor Musinoaiele
si Trotusanu cumpàrând, din vreme, terenuri in acest scop. Il putem, deci,
considera, pe drept cuvânt, unul din cei mai importanti ierarhi-ctitori de
sfinte locasuri.
Cinstirea sa ca Sfânt a inceput cu adevärat din momentul mortii lui martirice,
prin care si-a pecetluit ostenelile intregii vieti.

Potrivit relatärii Sfântului Antipa (6) mitropolitul Teodosie si-a prevàzut
dinainte sfârsitul, ascunzând banii dàrui de credinciosi pentru construirea a
patru biserici, insotindu-i cu un text làmuritor. Aflarea acestor bani de càtre
ieroschimonahul Dimitrie, tocmai cel insãrcinat cu conducerea Mànàstirii Brazi,
ne aratä limpede lucrarea lui Dumnezeu, Care a fàcut sä se implineascä toate
sfintele dorinte ale slujitorului Säu: zidirea celor patru locasuri de cult si,
indatà dupä aceasta, aflarea cinstitelor sale moaste. Prezenta unei miresme
deosebite ce iese din acestea - lucru confirmat cu claritate nu de oricine, ci
chiar de càtre Sfântul Antipa - este un semn neindoielnic al sfinteniei potrivit
Traditiei ortodoxe. Remarcàm, de asemenea, cã Sfântul Antipa il numeste fericit
pe mitropolitul Teodosie si se inchina cu evlavie sfintelor lui moaste. El
subliniazã si faptul cá aflarea sfintelor moaste s-a fäcut ,, In chip minunat".
Cinstirea acordatà de Sfântul Antipa de la Calapodesti Ierarhului Martir
Teodosie este o dovada incontestabilä a cultului de care s-a bucurat.
Nu mult dupä aflarea minunatä a moastelor Mitropolitului Teodosie, capul a fost
scos din mormânt si tinut in mare cinste de vietuitorii sfântului locas.
Trebuie subliniat ca moartea martiricà a proin-mitropolitului nu a fost nicicând
data uitãrii la ctitoria sa, asa cum reiese din cuvintele staretului Dimitrie,
care, aflând moastele fericitului arhiereu. spune: ,,Este siut ca a fost
taiat de tatari si ingropat noaptea de credinciosi ".
Credem cä tot staretul Dimitrie i-a scos din mormânt capul spre a fi cinstit, fapt
de care amintea, in 1857, egumenul Mànästirii Bogdana, Antonie Dumbrava :
" La Manastirea Brazi din tinutul Putnei si acum se afla tidva capului sãu
(n.n. - a mitropolitului), scoasã din mormant si pãstrata cu mare cinste ".
Capul sfantului ctitor si patimitor a lost astfel pãstrat si cinstit cu evlavie
in altarul paraclisului subteran, pana la desfiintarea asezamantului
monahal de la Brazi in anul 1959. De atunci, capul a fost pus inapoi in mormant.
Dupä 1989, redeschiderea Brazilor ca manastire in urma demersurilor fàcute de noi
catre Sfantul Sinod si prin osteneala unor maici, in frunte cu fosta stareta
lustina Si maica Pavelina, care-si aveau metania aici, a readus si cinstirea
fericitului Mitropolit Teodosie. Acesta a fost pictat ca sfânt cu aureolã la
troita de la intrarea in mänästire, precum si in pridvorul Palatului episcopal
din Buzàu, iar la inceputul anului 2002, cercetarile fácute din incredintarea
noastrà, pe locul fostului paraclis subteran, au dus la aflarea sfintelor moaste
ale Mitropolitului Teodosie.
Viata curatä si sfântã a Ierarhului Mucenic Teodosie, râvnitoarea slujire a lui
Hristos prin intreita misiune arhiereascà, osteneala lui pentru ridicarea de
sfinte locasuri si pentru cinstirea celor sfinte, smerenia sa adâncá, dragostea
pentru buna rânduialã si chivernisire a obstilor monahale, grija parinteascà
fatá de pàstoritii sài - ca apäràtor al celor nedreptätiti si sprijinitor al
celor sàraci -, rãbdarea tuturor suferintelor si prigonirilor nedrepte la care
a fost supus, precum si lucrarea lui incununatà de jertfa martiricà au fäcut
ca sä fie intotdeauna cinstit cu evlavie de dreptslàvitorii crestini.
De aceea, Sfântul Sinod al Bisericii Ortodoxe Române, ca urmare a deselor noastre
demersuri si la propunerea Comisjei Sinodale pentru Canonizarea Sfintilor
Români, a aprobat canonizarea Mitropolitului Teodosie al II-lea al Moldovei,
rânduind a fi cinstit in toatä Biserica noastrà si trecut in calendarul crestin-ortodox
cu denumirea de SFANTUL IERARH MUCENIC TEODOSIE DE LA MANASTJBEA BRAZI, ziua de
präznuire fiind 22 septembrie - data trecerii sale la cele vesnice dupà cum
rezulta si din Tomosul Sinodal.
Spre deplina cinstire a Ierarhului Martir, am randuit si alcatuirea sfintelor sale
slujbe, ce se publica in continuare, pentru ca preotii nostri, cantaretii de
strana, monahii, monahiile si dreptcredinciosii crestini, citindu-le in biserici
ori in casele fratiilor lor in ziua pomenirii, in clipe de liniste si la vreme
de necaz, sa dobandeasca ocrotirea si mijlocirea Ierarhului Teodosie, la Dumnezeu,
pentru iertare de pacate, sanatate, pace si mantuire.
Pentru rugaciunile Sfantului Ierarh Teodosie, Doamne, miluieste-ne si ne mantuieste
pe noi. Amin !

[georgeval]

Eu cred ca Sfintii nostri romani ar trebui trecuti in calendar cu cruce rosie. Si sa fie praznuiti cu Liturghie in toate bisericile nu doar in manastiri.

[alynnna]

Da! Mai ales ca avem moaste intregi ale sfantului. Ele au fost descoperite printr-o frumoasa (intamplare) de ucenicul sau (mai traziu devenit Sf Antipa de la Calapodesti)in timp ce isi sapa propriul mormant. :)