Contradictii in Sfanta Scriptura?

Dacă în ziua de azi patru dintre noi s-ar apuca să scrie ceea ce-şi amintesc din Evanghelie, imaginaţi-vă cam ce ar ieşi, câte contradicţii.

Evangheliile au fost scrise la multă vreme după ce Hristos S-a înălţat, iar unii din cei care le-au scris nu L-au cunoscut direct. Marcu, de exemplu, era ucenic al Sfântului Petru. Evangheliştii au fost oameni ca şi noi, chiar dacă mai înduhovniciţi. Duhul, însă, este viu, şi nu dictează, ci inspiră. Cel puţin în cazul evangheliştilor, care au afirmat de la bun început că relatează nişte evenimente şi fapte aşa cum le-au cunoscut sau cum le-au fost transmise de apostoli, nu revelate, ca în cazul Apocalipsei sfântului Ioan.

Faptul că au contradicţii le face cu atât mai veridice; o identitate perfectă între cele patru evanghelii ar fi fost mai degrabă suspectă, ducând cu gândul la eventuale ajustări ulterioare ale textelor.

Şi încă o dată e bine că există diferenţe între ele, pentru că în felul ăsta vom înţelege că nu precizia literei contează, nu exactitatea relatărilor, ci mesajul, înţelesurile profunde care se regăsesc în toate, şi între care nu este contradicţie.

În prealabil postat de N.Priceputu

Dacă în ziua de azi patru dintre noi s-ar apuca să scrie ceea ce-şi amintesc din Evanghelie, imaginaţi-vă cam ce ar ieşi, câte contradicţii.

Evangheliile au fost scrise la multă vreme după ce Hristos S-a înălţat, iar unii din cei care le-au scris nu L-au cunoscut direct. Marcu, de exemplu, era ucenic al Sfântului Petru. Evangheliştii au fost oameni ca şi noi, chiar dacă mai înduhovniciţi. Duhul, însă, este viu, şi nu dictează, ci inspiră. Cel puţin în cazul evangheliştilor, care au afirmat de la bun început că relatează nişte evenimente şi fapte aşa cum le-au cunoscut sau cum le-au fost transmise de apostoli, nu revelate, ca în cazul Apocalipsei sfântului Ioan.

Faptul că au contradicţii le face cu atât mai veridice; o identitate perfectă între cele patru evanghelii ar fi fost mai degrabă suspectă, ducând cu gândul la eventuale ajustări ulterioare ale textelor.

Şi încă o dată e bine că există diferenţe între ele, pentru că în felul ăsta vom înţelege că nu precizia literei contează, nu exactitatea relatărilor, ci mesajul, înţelesurile profunde care se regăsesc în toate, şi între care nu este contradicţie.

Eu sunt de acord ca intareste veridicitatea evenimentelor. Dar pe de alta parte, unele dogme sau invataturi se bazeaza doar pe un verset ( sau cateva ) din Scriptura. Si daca aceste dogme sunt impotriva ratiunii, oare faptul ca exista contractii in Scriptura nu ridica suspiciuni in privinta dogmelor?

În prealabil postat de Sergiu_B

Eu sunt de acord ca intareste veridicitatea evenimentelor. Dar pe de alta parte, unele dogme sau invataturi se bazeaza doar pe un verset ( sau cateva ) din Scriptura. Si daca aceste dogme sunt impotriva ratiunii, oare faptul ca exista contractii in Scriptura nu ridica suspiciuni in privinta dogmelor?

Dati un exemplu ca sa intelegem mai clar la ce va referiti.

PS: pt N.Priceputu:Mie mi-se pare a fi un mesaj extrem de bun.Prea perfecte le-ar fi supus suspiciunii de lipsa de credibilitate pe cand un text cu toate problemele aparute de-a lungul timpului te duce spre cautarea intelesului profund,invingand fie si imperfectiunea textului supus erorii umane de redare.Vorba unui amic: pana si Mantuitorul a avut momentele lui de cumpana in Gradina Ghetsimani si pe Cruce.Un Hristos fara nici o unda de slabiciune umana,fie si de moment si invinsa apoi,nu ar fi fost credibil ci poate doar ceva ce ai fi admirat dar care te-ar fi instrainat prin perfectiunea Sa intangibila.Insa prin existenta Sa umana a fost,cum spunea un critic,un erou atipic,credibil,invingand prin infrangerea aparenta,unul in care ai putea sa crezi.Stiu ca au fost si sunt pareri care sustin inexistenta oricarei inadvertente sau care afirma pana si inspiratia locului unde au fost puse virgulele-n text.Mereu m-a fascinat acesta abordare care desi contrazisa de realitate(cel putin dpdv al criticii) a reusit sa genereze efecte religioase,pe termen lung, greu de anticipat.

Dă-ne un exemplu de dogmă împotriva raţiunii.

În prealabil postat de N.Priceputu

Dă-ne un exemplu de dogmă împotriva raţiunii.

N-are rost sa ducem discutia in alta directie :). Threadul este legat de contradictiile ( sau aparentele contradictii ) din Scriptura pe care le-am semnalat.

Am găsit foarte utilă introducerea părintelui Bartolomeu Anania la Biblia pe care a tradus-o:

Prin urmare, cititorule, dacă vei deschide Cartea din simplă curiozitate sau deprindere, spre a-ţi împlini nevoia de a şti, şi dacă ai străbătut-o ca pe un simplu act de cultură, fii sigur că n`o vei uita. Dacă ai zăbovit asupră-i cu un oarecare interes lingvistic, vei fi aflat că în ebraică şi în greaca veche sunt semănate cuvinte, fraze şi denumiri eterogene, împrumutate din culturile cu care autorii biblici s`au învecinat sau din altele pe care nici ei şi nici părinţii lor nu le-au ştiut. Dacă ai citit-o numai ca pe o operă literară, iată că ai gustat într`însa belşug de genuri şi specii, poezie lirică şi epică, istoriografie, legislaţie, imnuri sacre şi sapienţiale, pagini profetice şi apocaliptice, proze scurte şi nuclee de roman, scenarii dramatice şi eseuri filosofice, sentinţe aforistice şi incantaţii prozodice... Dacă ai cercetat-o cu un ochi critic necruţător, vei fi descoperit şi ceea ce, în fapt, căutai: naivităţi, inadvertenţe, lacune, suprapuneri, distorsiuni, interpolări, paralelisme şi multe alte metehne care te vor sminti în măsura în care te vei opri aici.
Dacă, pentru nevoia de a înţelege, o vei cerceta a doua şi a treia oară, mai cu de-amănuntul, cu`ncetineli şi reveniri, dacă-ţi vei pune gândul pe textul din faţă şi pe cele paralele, însemnate alături, atunci cugetul tău va fi în stare să pipăie înţelesurile din spatele cuvintelor, să pătrundă în luminişurile alegorice ale întâmplărilor, să desluşească de ce jertfa lui Avraam, de pildă, s`a petrecut ca fapt istoric la vremea ei{d-04}, dar „şi`n prefigurare“{e-05} pentru vremile din urmă. În acelaşi timp, reliefurile noilor tale lecturi îţi vor deschide calea de acces către întreaga cultură europeană, în tot ce are ea mai înalt şi mai frumos de-a lungul ultimului mileniu.
Dar dacă, pentru nevoia de a cunoaşte, te vei deprinde s`o citeşti nu atât pe dinafară, cât mai ales pe dinlăuntru, dacă sufletul ţi se va aprinde în văpaia celor ce se întraripează cu dumnezeiescul dor, atunci dorul acesta îţi va descoperi că, de vreme ce toate cărţile acestei Cărţi au fost scrise de dragul unui singur personaj, Iisus Hristos, prevestindu-L şi vestindu-L, şi de vreme ce Iisus Hristos a venit în lume de dragul unei singure făpturi, omul, înseamnă că toată Cartea se îndreaptă spre o singură fiinţă, care eşti tu, cititorule. Dacă o ocoleai, ar fi fost să treci pe-alături de propria ta viaţă; dar fiindcă ţi-ai asumat-o, a fost să te descoperi pe tine sieţi. Acum, ajutat de Sfinţii Părinţi ai Bisericii şi, la nevoie, de însemnările din josul paginii, vei pătrunde în adevărurile de credinţă şi în sensurile adânci ale Scripturii, adică în lumina lecturii ei duhovniceşti, singura care te ridică deasupra lui a şti şi deasupra lui a înţelege, anume în văzduhul lui a cunoaşte, acolo unde cuvintele redevin Cuvânt şi eternitatea te îmbie la Viaţă; căci „viaţa veşnică aceasta este: să Te cunoască pe Tine, singurul Dumnezeu adevărat, şi pe Iisus Hristos, pe Care L-ai trimis“{f-06}.
Odată ajuns aici, nu-ţi mai rămâne decât Bucuria.

Si orice text de valoare precum cel de mai sus^ ma scuteste de la comentarii inutile dandu-mi prilejul sa ma retrag fericit in vizuina mea :)

În prealabil postat de N.Priceputu

Dă-ne un exemplu de dogmă împotriva raţiunii.

Nu exista dogme impotriva ratiunii in crestinismul istoric. Toate dogmele reprezinta incercari de a pune credinta pe o baza rationala. Problema esta alta... baza rationala din secolele 1, 2, 3,4 ... este cea pusa de filozofii greci. Lucrurile au evoluat de atunci... daca atunci teologia era in acord cu stiinta vremii, acum teologia a ramas la nivelul primelor secole si creaza tensiuni de genul religie vs stiinta!

Voi repeta ideea de la inceput aducand o completare: Nu exista dogme impotriva ratiunii in crestinismul istoric ci dogme care candva erau in acord cu stiinta timpului la care au aparut si care au fost depasite de dezvoltarea stiintei.

De exemplu Galilei a fost condamnat fiindca a sustinut ca Pamantul se invarteste in jurul Soarelui de o religie care refuza sa faca un upgrade la teologia ei! In timp teologii s-au impacat cu ideea ca Pamantul se invarteste in jurul Soarelui!

Am sentimentul ca la fel se intampla si cu Teoria Evolutiei! Deja au aparut teologi evolutionisti-teisti.

În prealabil postat de UNNOOM

Nu exista dogme impotriva ratiunii in crestinismul istoric. Toate dogmele reprezinta incercari de a pune credinta pe o baza rationala. Problema esta alta... baza rationala din secolele 1, 2, 3,4 ... este cea pusa de filozofii greci. Lucrurile au evoluat de atunci... daca atunci teologia era in acord cu stiinta vremii, acum teologia a ramas la nivelul primelor secole si creaza tensiuni de genul religie vs stiinta!

Voi repeta ideea de la inceput aducand o completare: Nu exista dogme impotriva ratiunii in crestinismul istoric ci dogme care candva erau in acord cu stiinta timpului la care au aparut si care au fost depasite de dezvoltarea stiintei.

De exemplu Galilei a fost condamnat fiindca a sustinut ca Pamantul se invarteste in jurul Soarelui de o religie care refuza sa faca un upgrade la teologia ei! In timp teologii s-au impacat cu ideea ca Pamantul se invarteste in jurul Soarelui!

Am sentimentul ca la fel se intampla si cu Teoria Evolutiei! Deja au aparut teologi evolutionisti-teisti.

Exista dogme impotriva ratiunii, indiferent de contextul istoric sau ce invata oamenii de stiinta la un anumit moment. Cel putin, impotriva ratiunii mele.

În prealabil postat de N.Priceputu

Am găsit foarte utilă introducerea părintelui Bartolomeu Anania la Biblia pe care a tradus-o:

E frumoasa introducerea lui Anania, e scrisa cu mult suflet, dar nu sunt de acord cu tot ce zice.

"Dacă ai cercetat-o cu un ochi critic necruţător, vei fi descoperit şi ceea ce, în fapt, căutai: naivităţi, inadvertenţe, lacune, suprapuneri, distorsiuni, interpolări, paralelisme şi multe alte metehne care te vor sminti în măsura în care te vei opri aici."

Nu poti sa citesti Sfanta Scriptura numai din punctul de vedere al dogmei unei institutii, trebuie sa folosesti un pic si ratiunea. Fiindca Iisus Hristos spune clar sa cautam adevarul, ca acesta ne va face liberi.