Forum Crestin Ortodox Crestin Ortodox
 
 


Du-te înapoi   Forum Crestin Ortodox > Tainele Ortodoxiei > Pocainta
Răspunde
 
Thread Tools Moduri de afișare
  #11  
Vechi 16.09.2013, 16:19:15
cezar_ioan cezar_ioan is offline
Banned
 
Data înregistrării: 17.11.2012
Locație: Benidorm, Hotel Bali
Mesaje: 1.946
Implicit Părintele Efrem Katunakiotul

Citat:
În prealabil postat de cristiboss56 Vezi mesajul
O minte simpla , neimprastiata si nedispersata in multe lucruri va aduce cu siguranta roade in viata crestinului !
Mai putem noi oare . draga Ioane , sa vorbim de Rugaciunea Mintii , fara o astfel de concentrare ?
Unul dintre monahii îmbunătățiți din obștea iubitului Gheron Iosif, Părintele Efrem Katunakiotul scrie un cuvânt despre rugăciune (extras din cartea "Părinții contemporani ne vorbesc despre războiul cu metaniile în mână" - text dintr-un număr al revistei "Familia Ortodoxă"), pe care mă bucur să îl împărtășesc tuturor. Iar ție, Cristiane, în mod aparte sper să îți dea bucurie și nădejde în dificila lucrare a rugăciunii, lucrare fără de care nu ne putem numi creștini:


Mulți dintre cei ce vin aici, la Katunakia, îmi zic: "Dă-ne un cuvânt de folos".
Ei, să vă spun unul: închinați rugăciunii lui Iisus măcar o jumătate de oră din douăzeci și patru - după programul lumesc, pe la ora 10-11 înainte de miezul nopții.
Spuneți rugăciunea fără să luați metanierul în mână; rugător, cereți cu lacrimi mila Sa: "Doamne Iisuse Hristoase, miluiește-mă" - așa!...

Să o lucrezi, și vei vedea ce roade îți va aduce!
Dacă izbutești o jumătate de oră, fă mai apoi Rugăciunea o oră. Numai să fii atent ca în ora aceea nici telefonul să nu sune, nici somnul sau vreun gând de hulă să nu te lovească. Nimic! (...)
Și vei vedea că sădești un pomișor, iar mâine-poimâine o să dea roadă.
Și Sfântul Ioan Gură-de-aur și Sfântul Vasile de la această lucrare au pornit - de la un pomișor au ajuns luminătorii lumii! (...)

În rugăciunea minții "Doamne Iisuse Hristoase, miluiește-mă" se găsește rugăminte, mulțumire, mângâiere, slăvire, pocăință.
Diavolul începe întâi să fiarbă, apoi să plesnească, iar mai încolo fuge departe.

Last edited by cezar_ioan; 16.09.2013 at 16:30:26.
Reply With Quote
  #12  
Vechi 16.09.2013, 17:54:17
cristiboss56's Avatar
cristiboss56 cristiboss56 is offline
Senior Member
 
Data înregistrării: 16.12.2006
Locație: Oricare ar fi vicisitudinile zilelor și anilor,oricare ar fi durata lor,vine ora răsplatei:BRĂTIANU
Religia: Ortodox
Mesaje: 32.376
Smile Rugăciunea minții nu se face fără povățuitor duhovnicesc

Citat:
În prealabil postat de cezar_ioan Vezi mesajul
Unul dintre monahii îmbunătățiți din obștea iubitului Gheron Iosif, Părintele Efrem Katunakiotul scrie un cuvânt despre rugăciune (extras din cartea "Părinții contemporani ne vorbesc despre războiul cu metaniile în mână" - text dintr-un număr al revistei "Familia Ortodoxă"), pe care mă bucur să îl împărtășesc tuturor. Iar ție, Cristiane, în mod aparte sper să îți dea bucurie și nădejde în dificila lucrare a rugăciunii, lucrare fără de care nu ne putem numi creștini:


Mulți dintre cei ce vin aici, la Katunakia, îmi zic: "Dă-ne un cuvânt de folos".
Ei, să vă spun unul: închinați rugăciunii lui Iisus măcar o jumătate de oră din douăzeci și patru - după programul lumesc, pe la ora 10-11 înainte de miezul nopții.
Spuneți rugăciunea fără să luați metanierul în mână; rugător, cereți cu lacrimi mila Sa: "Doamne Iisuse Hristoase, miluiește-mă" - așa!...

Să o lucrezi, și vei vedea ce roade îți va aduce!
Dacă izbutești o jumătate de oră, fă mai apoi Rugăciunea o oră. Numai să fii atent ca în ora aceea nici telefonul să nu sune, nici somnul sau vreun gând de hulă să nu te lovească. Nimic! (...)
Și vei vedea că sădești un pomișor, iar mâine-poimâine o să dea roadă.
Și Sfântul Ioan Gură-de-aur și Sfântul Vasile de la această lucrare au pornit - de la un pomișor au ajuns luminătorii lumii! (...)

În rugăciunea minții "Doamne Iisuse Hristoase, miluiește-mă" se găsește rugăminte, mulțumire, mângâiere, slăvire, pocăință.
Diavolul începe înti nuâi să fiarbă, apoi să plesnească, iar mai încolo fuge departe.
Un cuvant de folos pentru noi doi si nu numai . . . !
"Celelalte rugăciuni le facem cumva cu creierul nostru. Le spunem simplu și le auzim cu urechile noastre; au un alt mod. Dar rugăciunea minții este altceva.

Pentru a vă îndeletnici numai cu rugăciunea minții, trebuie să aveți povățuirea duhovnicului. Rugăciunea minții nu se face fără povățuitor duhovnicesc. Există primejdia ca sufletul să se rătăcească. E nevoie de luare aminte. El vă va învăța să intrați în rânduiala rugăciunii, căci, dacă nu intrați în rânduială, există teama de a vedea lumina cea potrivnică, de a trăi în înșelare și de a vă întuneca, așa încât cel ce trăiește astfel începe să se sălbăticească, să-și schimbe purtarea ș.a.
Aceasta este dezbinarea personalității. Ați văzut cum se naște rătăcirea? Însă, dacă înaintați în rugăciune prin povețele Bătrânului, veți vedea lumina cea adevărată. Duhovnicul trebuie să fie deprins în rugăciunea minții. Dacă se roagă mecanic și nu a simțit el însuși rugăciunea prin harul lui Dumnezeu, nu poate să spună celuilalt cum să se roage. Îi va spune, firește, după cum a citit în cărți și după cum spun Părinții. S-au scris cărți întregi care vorbesc despre rugăciune. Atâția și atâția le citesc, și nimeni nu știe să se roage. O să spui: „Le citim, învățăm, ne pregătim, și Dumnezeu binecuvântează și ne trimite harul Său și le înțelegem”.
Da, dar e taină. Rugăciunea, și mai presus de toate rugăciunea inimii, este taină. Prin rugăciunea minții se poate naște o înfricoșătoare rătăcire. Celelalte rugăciuni le facem cumva cu creierul nostru. Le spunem simplu și le auzim cu urechile noastre; au un alt mod. Dar rugăciunea minții este altceva. Tocmai de aceea, dacă avântul minții este legat nu de sinele cel bun al tău ci de celălalt, cel egoist, vei începe a vedea luminile, însă nu lumina Iui Hristos, și vei începe să simți o falsă bucurie. Dar în afară, în viața ta, în relațiile tale, vei fi mai sălbatic, mai mânios, mai nervos, mai neliniștit. Ei, iată așadar harisma celui înșelat."
(Părintele Porfirie, Ne vorbeste părintele Porfirie, Editura Egumenița, p. 209-210)
__________________
Biserica este dragoste, așteptare și bucurie.
(Părintele Alexander Schmemann)
Reply With Quote
  #13  
Vechi 16.09.2013, 22:11:05
Mena59 Mena59 is offline
Banned
 
Data înregistrării: 20.11.2012
Locație: Brasov
Religia: Ortodox
Mesaje: 362
Implicit

Cand spuneti atentie va referiti la "luarea aminte la sine", nu-i asa?
Este un subiect foarte bun si de luat aminte la el.
Mai jos am dat un link despre acest subiect

http://www.crestinortodox.ro/sfaturi...ume-68584.html
Reply With Quote
  #14  
Vechi 16.09.2013, 22:27:53
Mena59 Mena59 is offline
Banned
 
Data înregistrării: 20.11.2012
Locație: Brasov
Religia: Ortodox
Mesaje: 362
Implicit

Citat:
În prealabil postat de Pelerin spre Rasarit Vezi mesajul
Un profet evreu ti-ar fi spus ca solutia,in lunga si bogata lor traditie profetica,era revelarea realitatii prin gesturi simbolice prin care ei ducea centrul de greutate al perceptiei de la ei spre Dumnezeu si spre ceea ce acesta va face.Era solutia celor care,cum spui tu,erau continuti inauntrul fenomenului dezbatut dar care trebuiau sa arate voia lui Dumnezeu pentru cei de langa ei,constienti de ostracizarea pe care aveau sa o suporte din partea oamenilor care nu puteau accepta ca Dumnezeu putea actiona si altfel decat si-ar fi dorit ei.Vechiul Testament contine mai multe asemenea exemple de gesturi simbolice ce contineau in simbolismul lor realitatea la ce va urma si un caz interesant este al profetului Ieremia care,la indemnul divin,sparge in fata conationalilor sai un vas de pamant(capitolul 19)pentru a arata ceea ce Dumnezeu urma sa faca(capitolul 18)intrucat evreii isi facusera un talisman din Templu pentru a-i proteja de consecintele propriului lor comportament pagan,o perversitate care cerea legitimare divina pt propria lor ticalosie(capitolul 7:8-11).

Aceasta lunga traditie a simbolismului profetic evreiesc isi va gasi deplina implinire in gesturile si invataturile Mantuitorului si ma intreb,din moment ce istoria gesturilor simbolice nu s-a oprit niciodata,daca nu sunt momente in care un asemenea gest nu ar vorbi mai mult si mai profund decat cuvintele,pt ca te invita sa cunosti o realitate dincolo de el,pe care el ti-o rezuma poate intr-o evidenta violenta dar care,analizata,poate duce spre insasi cauza si solutia problemei.In orice situatie insa te intriga,te nedumereste,te poate infuria dar nu te lasa indiferent,mintea umana reactioneaza,spre surprinderea noastra,la stimuli dintr-o realitate ce pare dincolo de ea.Odata un profesor de geografie a obsevat dezinteresul dureros fata de materia pe care o preda dar interesul pt hartile colorate.La urmatoarea lectie,cand nimeni nu parea interesat,s-a ridicat brusc si a inceput sa rupa incet o asemenea harta.Copii au reactionat violent reprosandu-i ca distruge ceea ce lor le place.El le-a cerut scuze,le-a spus ca a crezut ca nu-i intereseaza si apoi i-a intrebat daca nu ar dori sa le povesteasca despre acele harti.Din aceea zi copii au privit altfel materia,intelegand legatura dintre cuvinte,ce pot parea plictisitoare,si imagine,atat de fascinanta in aparenta dar atat de saraca fara cuvinte.Ambele creeau o realitate si gestul simbolic de distrugere a uneia dintre fatetele ei a de lansat resortul mental de prezervare a realitatii prin acceptarea in forma ei composita.

Catodata,fie ca suntem de acord sau nu cu ele,mici gesturi simbolice ale celor din jurul nostru ne vorbesc mai profund decat ne inchipuim :)
Citind cele ce ai scris, mai ales in partea a doua a mesajului, adica despre gesturile si mesajele simbolice ale Mantuitorului mi-a venit brusc in minte parabola in care Hristos blesteama smochinul. De ce oare m-am gandit tocmai la acest fragment? Are legatura cu ce spuneai? ...
Reply With Quote
  #15  
Vechi 16.09.2013, 22:28:18
cristiboss56's Avatar
cristiboss56 cristiboss56 is offline
Senior Member
 
Data înregistrării: 16.12.2006
Locație: Oricare ar fi vicisitudinile zilelor și anilor,oricare ar fi durata lor,vine ora răsplatei:BRĂTIANU
Religia: Ortodox
Mesaje: 32.376
Implicit

Citat:
În prealabil postat de Mena59 Vezi mesajul
"luarea aminte la sine"
Dreapta socoteala !
__________________
Biserica este dragoste, așteptare și bucurie.
(Părintele Alexander Schmemann)
Reply With Quote
  #16  
Vechi 16.09.2013, 22:42:32
Mena59 Mena59 is offline
Banned
 
Data înregistrării: 20.11.2012
Locație: Brasov
Religia: Ortodox
Mesaje: 362
Implicit

Citat:
În prealabil postat de cristiboss56 Vezi mesajul
Dreapta socoteala !
Nu mi se pare acelasi lucru... Dar in fine, daca tu zici... poate sti mai bine.
Si totusi cred ca Cezar Ioan se refera la "atentia distributiva" pentru ca doar "atentie" este insusitea omului de a se concentra asupra unui anumit lucru sau, ma rog, fenomen... sau, nu?
Oricum, daca nu-i vorba de "luarea aminte la sine" si nici de atentia distributiva, atunci chiar nu inteleg despre ce se vorbeste.
E greu...
Reply With Quote
  #17  
Vechi 16.09.2013, 22:52:19
cristiboss56's Avatar
cristiboss56 cristiboss56 is offline
Senior Member
 
Data înregistrării: 16.12.2006
Locație: Oricare ar fi vicisitudinile zilelor și anilor,oricare ar fi durata lor,vine ora răsplatei:BRĂTIANU
Religia: Ortodox
Mesaje: 32.376
Smile

Citat:
În prealabil postat de cezar_ioan Vezi mesajul
Iar ție, Cristiane, în mod aparte sper să îți dea bucurie și nădejde în dificila lucrare a rugăciunii
Multumesc din suflet , Ioane !
Incerc sa fac precum ne invata Sfantul Ioan Gura de Aur:
" Dacă tu însuți nu asculți rugăciunea pe care o rostești, cum vrei să o asculte Dumnezeu? Zici: „Am îngenuncheat”. Da, ai îngenuncheat, dar numai cu trupul, căci gândul tău zbura prin alte părți. Cu gura rosteai rugăciunea, iar cu mintea socoteai dobânzi, încheiai contracte, vindeai mărfuri, cumpărai proprietăți, te întâlneai cu prietenii tăi. Lucrul acesta se întâmplă pentru că diavolul, care știe că prin rugăciune multe putem să dobândim, tocmai atunci vine și ne seamănă gânduri în minte. De multe ori, stăm în patul nostru și nu ne gândim la nimic; ne ducem la biserică să ne rugăm și atunci mii de gânduri ne trec prin minte. În felul acesta, pierdem roadele rugăciunii noastre, plecând din locul de unde ne-am rugat cu mâna goală.
De aceea, în ceasul rugăciunii noastre, de fiecare dată când ne dăm seama că gândul nostru s-a îndepărtat de Dumnezeu și s-a apropiat de problemele de zi cu zi, să-l aducem înapoi și să-l silim să rămână atent și nedezlipit de înțelesurile rugăciunii. Dacă ne-am pierdut atenția, să spunem rugăciunea din nou, de la capăt, și dacă iarăși gândul nostru se îndepărtează, să spunem rugăciunea și a treia oară, și a patra oară. Să nu ne oprim din rugăciune până când nu am reușit să o spunem toată, de la un capăt la celălalt, având cuget treaz și netulburat. Iar când diavolul va înțelege că nu depunem armele, atunci va renunța și el să mai lupte cu noi."
__________________
Biserica este dragoste, așteptare și bucurie.
(Părintele Alexander Schmemann)
Reply With Quote
  #18  
Vechi 17.09.2013, 00:39:44
cezar_ioan cezar_ioan is offline
Banned
 
Data înregistrării: 17.11.2012
Locație: Benidorm, Hotel Bali
Mesaje: 1.946
Implicit

Citat:
În prealabil postat de Mena59 Vezi mesajul
Oricum, daca nu-i vorba de "luarea aminte la sine" si nici de atentia distributiva, atunci chiar nu inteleg despre ce se vorbeste.
Cred că da, despre aceste două accepțiuni ar putea să fie vorba. Și să vorbim, da!
Reply With Quote
  #19  
Vechi 17.09.2013, 00:55:57
Pelerin spre Rasarit
Guest
 
Mesaje: n/a
Implicit

Citat:
În prealabil postat de Mena59 Vezi mesajul
Citind cele ce ai scris, mai ales in partea a doua a mesajului, adica despre gesturile si mesajele simbolice ale Mantuitorului mi-a venit brusc in minte parabola in care Hristos blesteama smochinul. De ce oare m-am gandit tocmai la acest fragment? Are legatura cu ce spuneai? ...
Daca are legatura cumva este una destul de indepartata cred intrucat,in opinia teologica la care ma alatur,atat scena blestemarii smochinului,cat si intrarea in Ierusalim dar si actiunea Sa din Templu se inscriu intr-un sir de manifestari(gesturi similare ca si actiune profetica cu un anumit simbolism se pot gasi si in VT) ale Mantuitorului ascendente ca si tensiune in drumul spre deznodamantul final,cu privire la soarta Ierusalimului si a celor ce il respingeau chiar pe Dumnezeu,neintelegand ca acela era momentul cercetarii lor de catre EL.Nu au inteles nici realitatea si nici punerea ei in scena simbolica ratand in mod plenar ambele posibilitati de comunicare a mesajului,ramanand prizonieri unei interpretari meschine,intr-un burduf prea vechi pt a primi vinul cel nou(Matei 9:17)refuzand puterea divina inoitoare,de viata datatoare,care ar fi asigurat si supravietuirea vechiului prin implinire in inoire.Au ratat complet roada intelegeri duhovnicesti a semnificatiei acelor clipe, pentru care fusesera pregatiti,fie si prin profeti,o istorie intreaga.

Last edited by Pelerin spre Rasarit; 17.09.2013 at 01:00:57.
Reply With Quote
  #20  
Vechi 17.09.2013, 01:00:31
cezar_ioan cezar_ioan is offline
Banned
 
Data înregistrării: 17.11.2012
Locație: Benidorm, Hotel Bali
Mesaje: 1.946
Implicit

Citat:
În prealabil postat de cristiboss56 Vezi mesajul
Dacă ne-am pierdut atenția, să spunem rugăciunea din nou, de la capăt, și dacă iarăși gândul nostru se îndepărtează, să spunem rugăciunea și a treia oară, și a patra oară. ( ...)"
M-am surprins gândindu-mă de multe ori la expresia "aproapele nostru" și, (de)format psihologic cum sunt, desigur că m-am gândit mai întâi la mulțimea dinlăuntrul meu.
Ca persoană care mă aflu între oameni sunt tentat, firește, să spun că aproapele este un alt om.
Însă, ceea ce îmi scapă de obicei este faptul crucial, după mine, că tocmai atunci aproapele îmi este mai întâi înlăuntru, în subiectivitate, în văzduhurile interioare/sufletești.
Un gând lăuntric îmi este un mesaj venit de la un aproape interior. În funcție de cum răspund acestui gând interior decurge întâlnirea mea cu aproapele exterior.
Conștiința mea primește un gând dinlăuntru. Dacă accept că eu, în accepțiunea cea mai simplă, sunt cel conștient de sine, atunci pentru acest eu conștient aproapele este mai întâi cel ascuns înlăuntru. Semenul din afara mea este deja ...departe, comparativ cu acest aproape interior.

Îmi pare că lucrarea duhovnicească se centrează tocmai pe acest aproape interior, mai întâi. Sau, poate, sunt chemat la atenție distributivă - spre lăuntrul meu și spre semenul din relația interpersonală.
Cred că dialogul intrapersonal este de mare importanță pentru dialogul interpersonal.
Psihologia face mare caz de acest dialog interior. Din câte cunosc (cu prejudecățile mele) nici duhovnicia / pocăința nu se află prea departe de această ordine de priorități.

Hristos Domnul ne învață să iertăm de șaptezeci de ori câte șapte.... Adică mereu, tot timpul...
Pe cine?
Evident, pe semenul nostru.
Iar eu îndrăznesc să emit ipoteza că acest lucru trece printr-o prealabilă iertare înlăuntru. A cui? A aproapelui interior, care mă poate îndemna să nu îl iert pe cel din fața mea.

La rugăciune, e un proces similar, după opinia mea. În singurătatea lui socială, rugătorul care se îndeletnicește cu lucrarea cea sfântă și sfințitoare (despătimitoare) are prilejul să ierte neîncetat pe cel sau pe cei care îl sâcâie dinlăuntru: gânduri, imagini, amintiri, emoții etc. Ce de apropiați vin din lumea internă taman la rugăciune!.... Dintr-o dată, deși singur în cămara ta, te trezești într-o îmbulzeală sufletească de nedescris. Toată psihologia ta subiectivă parcă s-a pus în mișcare tocmai atunci! Ce faci în (ne)cazul acesta? Cum lupți?
Prin iertare - după câte cunosc.
Astfel, ne-răspunzînd mesajului interior, neintrînd în dialog cu gândurile ( cred că e suficient să pomenești de ele la spovedanie) ci doar luînd un simplu act de prezența lor, îți vezi de treaba ta, mai departe: continui să te rogi, suind călare pe-o lacrimă, pe-un suspin, pe un Doamne ajută-mi! ș.a.m.d...

P.S. Nu puneți preț pe aceste gânduri. Sunt doar păreri de psiholog (aproape) ieșit la pensie. În nici un caz nu mi-ar plăcea să fie considerate povață, sfat sau, Doamne ferește, învățătură duhovnicească. Opinie personală, cel mult - pe care, dimineața, recitind-o s-ar putea să o modific sau să o șterg de-a binelea.

Last edited by cezar_ioan; 17.09.2013 at 01:12:00.
Reply With Quote
Răspunde

Thread Tools
Moduri de afișare