Forum Crestin Ortodox Crestin Ortodox
 
 


Du-te înapoi   Forum Crestin Ortodox > Generalitati > Generalitati
Răspunde
 
Thread Tools Moduri de afișare
  #1  
Vechi 17.10.2013, 20:29:48
netsky netsky is offline
Junior Member
 
Data înregistrării: 16.10.2013
Mesaje: 15
Implicit Ganduri de hula.

Salutare tuturor!!Am si eu o problema.Dupa ce m am impartasit ultima data mi a aparut o teama.Am teama de a nu gandi despre oameni de rau.Ma gandesc cum ar fii sa spun anumite propozitii in gand despre duhovnicul meu referitor la inteligenta ,inaltimea dansului etc...intr un cuvant mi e teama sa nu am ganduri de hula despre dansul si despre lucrurile sfinte.Am gandit astfel de lucruri despre duhovnicul meu si mi este teama sa spun astea la spovedanie imi este greu pentru ca nu vreau sa l jignesc.Am citit undeva ca aceste ganduri sunt de la diavol si ca nu ar fii ale mele...eu incerc sa ma impotrivesc dar uneori nu reusesc....Am citit undeva ca este de ajuns sa spun la spovedanie :“Imi trec prin minte gânduri de hulă despre Hristos sau despre Sfântul Duh, despre Maica Domnului, despre Sfinți sau despre Sfinția Voastră, duhovnicul meu“.Am inteles ca nu trebuiesc spuse cu detalii.Imi poate spune cineva ce s fac ?Cum sa le spun la spovedanie?Nu este pacat oare sa nu spun la spovedanie aceste hule ?.Este suficient sa spun doar ca am avut ganduri de hula despre duhovnicul meu(fara detalii adica fara sa spun exact aceste propozitii pe care le am gandit)?.Imi este tare rusine...si ma gandesc cum oare voi mai reusi sa ma impartasesc.Imi doresc sa ma spovedesc curat dar imi este teama sa mi jignesc duhovnicul.Ce sa fac?
Am mai postat intrebarile acestea intr o alta rubrica a acestui forum.Imi cer scuze pentru aceasta dar am mare nevoie de un raspuns la problema mea.
Astept pareri cu nerabdare.Va multumesc!!!
Reply With Quote
  #2  
Vechi 17.10.2013, 20:32:44
AlinB AlinB is offline
Senior Member
 
Data înregistrării: 29.01.2007
Religia: Ortodox
Mesaje: 20.084
Implicit

Si chiar crezi ca daca postezi acelasi topic de mai multe ori ai sa primesti mai multe raspunsuri?
__________________
Suprema intelepciune este a distinge binele de rau.
Reply With Quote
  #3  
Vechi 17.10.2013, 22:07:42
laurastifter laurastifter is offline
Senior Member
 
Data înregistrării: 14.06.2008
Locație: România
Religia: Ortodox
Mesaje: 1.357
Implicit

Citat:
În prealabil postat de netsky Vezi mesajul
Salutare tuturor!!Am si eu o problema.Dupa ce m am impartasit ultima data mi a aparut o teama.Am teama de a nu gandi despre oameni de rau.Ma gandesc cum ar fii sa spun anumite propozitii in gand despre duhovnicul meu referitor la inteligenta ,inaltimea dansului etc...intr un cuvant mi e teama sa nu am ganduri de hula despre dansul si despre lucrurile sfinte.Am gandit astfel de lucruri despre duhovnicul meu si mi este teama sa spun astea la spovedanie imi este greu pentru ca nu vreau sa l jignesc.Am citit undeva ca aceste ganduri sunt de la diavol si ca nu ar fii ale mele...eu incerc sa ma impotrivesc dar uneori nu reusesc....Am citit undeva ca este de ajuns sa spun la spovedanie :“Imi trec prin minte gânduri de hulă despre Hristos sau despre Sfântul Duh, despre Maica Domnului, despre Sfinți sau despre Sfinția Voastră, duhovnicul meu“.Am inteles ca nu trebuiesc spuse cu detalii.Imi poate spune cineva ce s fac ?Cum sa le spun la spovedanie?Nu este pacat oare sa nu spun la spovedanie aceste hule ?.Este suficient sa spun doar ca am avut ganduri de hula despre duhovnicul meu(fara detalii adica fara sa spun exact aceste propozitii pe care le am gandit)?.Imi este tare rusine...si ma gandesc cum oare voi mai reusi sa ma impartasesc.Imi doresc sa ma spovedesc curat dar imi este teama sa mi jignesc duhovnicul.Ce sa fac?
Am mai postat intrebarile acestea intr o alta rubrica a acestui forum.Imi cer scuze pentru aceasta dar am mare nevoie de un raspuns la problema mea.
Astept pareri cu nerabdare.Va multumesc!!!
Doamne ajută!
Voi încerca să vă împărtășesc câteva gânduri, după puțina mea înțelegere... deși harul duhovniciei nu-l pot avea și nici măcar nu am trecut prin experiențe similare celei pe care o trăiți dvs în această perioadă.
Mereu am gândit că, în planul vieții spirituale, părinții cei duhovnicești sunt medicii, iar noi, ceilalți absolvenți de Teologie, rămânem doar teoreticienii acestei "medicine" sufletești (incapabili, însă, de a o practica vreodată) și, cel mult, asistenți medicali. :)
Sau, mai corect spus, Hristos este unicul Medic, preoții asistenții medicali, iar noi, absolvenții de Teologie... rămânem doar teoreticieni. :)
În primul și-n primul rând, cred că este important să știți că dvs NU sunteți responsabil de aceste gânduri, din simplul motiv că nu le doriți.
N-o spun eu, ci urmez învățăturile Patericului.
Astfel, o apoftegmă din Patericul Egiptean (voi încerca să găsesc referința exactă) relatează cum un monah a alergat la Avva Pimen, pentru că avea gânduri de hulă la adresa lui Dumnezeu.
A mers la el în mai multe rânduri, dar, de fiecare dată, pleca fără să-i mărturisească adevăratul motiv al frământărilor sale sufletești. Se temea și se rușina să-i spună unui atât de înduhovnicit monah că el are gânduri de blasfemie.
Într-o zi, Avva, observându-i conflictul interior (Părinții erau văzători cu duhul), l-a convins să-i mărturisească adevărul.
După ce monahul și-a deschis inima și a mărturisit totul, Avva Pimen l-a întrebat: dar tu vrei să gândești așa despre Dumnezeu?
Răspunsul a fost, evident, negativ.
Atunci, Avva i-a spus: dacă nu le vrei, atunci ele nu sunt ale tale, ci îți sunt sugerate de către diavol. Tu nu ai asumat, în mod liber și conștient, aceste hule. De aceea, nu ești deloc responsabil. Poți, însă, să te împotrivești acestor gânduri, să nu le lași să te stăpânească.
Am redat ideea, nu am citat (poate mă ajută cineva cu postarea apoftegmei, cineva care are acum mai mult timp la dispoziție pentru a căuta în Pateric).
Și spune Patericul că "s-a tămăduit fratele din ceasul acela".
Într-o altă apoftegmă a Patericului se relatează cum a venit la un avvă (cred că tot Pimen) un frate pe care-l chinuiau gânduri negative (nu se specifică dacă tot hulă), iar avva îl conduce în afara chiliei și-i cere să oprească zborul unor corbi. La mirarea celuilalt, avva răspunde întrebând, în continuare: "dar dacă acești corbi s-ar așeza pe capul tău, i-ai putea alunga?".
Și adaugă: "așa și cu gândurile: nu le poți opri să vină asupra ta; altceva, însă, este să li te împotrivești când ele vin".
Există nenumărate exemple, în literatura patristică și aghiografică, despre Sfinți și părinți duhovnicești munciți de asemenea gânduri pentru că, pe măsură ce creștem spiritual, devin și ispitele din ce în ce mai mari, iar "dragostea pentru Hristos prin cele contrare se verifică" (Sf. Marcu Ascetul).
Știți, este ca la școală: doar elevii buni pot câștiga olimpiade sau alte concursuri dificile; ceilalți primesc cerințe mai ușoare, la nivelul lor de înțelegere, ca să poată promova în clasa următoare.
La fel și-n viața duhovnicească, în acest alpinism spiritual în care fiecare culme atinsă e un nou început și un prim pas către culmi mereu și mereu mai înalte.
Vă recomand să citiți și-n "Scara dumnezeiescului urcuș" a Sfântului Ioan Scărarul (Filocalia, vol. 9) despre gândurile de hulă (are un capitol pe această temă...).
În opinia mea, bazându-mă pe mesajul dvs, apariția acestor gânduri are inclusiv o explicație psihologică... și una foarte simplă.
Pentru că ați scris așa: "Dupa ce m am impartasit ultima data mi a aparut o teama.Am teama de a nu gandi despre oameni de rau.Ma gandesc cum ar fii sa spun anumite propozitii in gand despre duhovnicul meu referitor la inteligenta ,inaltimea dansului etc..."
Vedeți?
De frică să nu gândiți ceva rău despre părintele dvs duhovnic și imaginându-vă cam ce ați putea gândi așa și cât de rău ar fi, ați început să și gândiți.
E un fenomen psihologic evident.
Este exact ceea ce pățesc studenții la Medicină, atunci când încep să studieze despre simptomele anumitor boli de care se tem: încep să aibă impresia că manifestă acele simptome și că, deci, s-au îmbolnăvit de maladia pe care o studiază. :)
Încă un exemplu: vi s-a întâmplat să aveți insomnie mai multe nopți consecutiv și, după aceea, de teamă că această stare va persista mai mult timp, chiar să nu mai puteți dormi... gândindu-vă: "dacă n-o să pot adormi?". Mie mi s-a întâmplat și secretul, în asemenea situații, este să nu mă mai gândesc la asta, pur și simplu, să ignor gândul că nu voi mai putea să adorm.
Dacă aș fi în situația dvs, aș face următorii pași:
1. m-aș ruga lui Dumnezeu să îndepărteze ispita de la mine, să lupte pentru mine cu adversarii spirituali, care-mi sugerează asemenea gânduri;
2. atunci când gândurile mi-ar veni în minte, n-aș sta să le analizez (știind că nu-i nimic constructiv și bun în astfel de idei aiuristice), ci m-aș gândi imediat la altceva, aș spune "Doamne Iisuse", mi-aș da drumul la muzică, aș intra-n vorbă cu cineva... aș încerca, pe scurt, să păcălesc, pur și simplu, gândul-musafir nepoftit;
3. în privința Spovedaniei, nu știu cum aș proceda, având în vedere faptul că gândul respectiv îl vizează și pe duhovnic. Aici chiar că-i mai complicată treaba... :)
Dumnezeu cu dvs!
__________________
"Duh este Dumnezeu și unde este Duhul Domnului, acolo este libertate." (II Cor3, 17)
"Pentru Tine trăiesc, vorbesc și cânt!" (Sf. Grigorie Teologul)
"Dați-mi-L pe Hristos și aruncați-mă în iad!"
"Acesta este unul dintre motivele pentru care eu cred în creștinism: e o religie pe care n-ai fi putut-o născoci." (C. S. Lewis)
Câteva gânduri scrise de mine:
http://www.ortodoxiatinerilor.ro/iis...-duhovniceasca
Reply With Quote
  #4  
Vechi 18.10.2013, 00:31:58
netsky netsky is offline
Junior Member
 
Data înregistrării: 16.10.2013
Mesaje: 15
Implicit

Va multumesc frumos pentru raspuns.Am incercat sa ma analizez sa vad daca cu adevarat imi doresc sau nu sa gandesc acestea.Imi amintesc ca asistand la slujba dupa ultima impartasanie mi a trecut un astfel de gand prin minte despre duhovnic si apoi temandu m sa nu mai am astfel de ganduri am incercat sa mi distrag atentia...dupa care au venit si alte propozitii in minte...Gandindu ma apoi ca acestea sunt pacate fara voia mea am incetat oarecum lupta cu ele(in sensul ca desi imi treceau prin minte eu nu le mai luam in seama)Imi este teama de mine ...ca uneori aceste ganduri le fac sa vina(ma simt de parca cand vreau... cand nu vreau sa
bag un bat itr un cuib de viespi). Aceasta cred ca este adevarata ispita ca , considerand ca nu sunt gandurile mele sa nu devina ale mele (adica nemailuptand cu ele sa le las sa vina in minte sau chiar sa le fac sa prinda contur in mintea mea poate chiar prin voia mea).Imi spune cineva va rog frumos cum trebuiesc spuse acestea la spovedanie(aceste hule despre lucruri sfine si despre duhovnic ...asta ma intereseaza cel mai mult...ca sa ma pot spovedi si sa ma pot impartasii din nou)????
Reply With Quote
  #5  
Vechi 18.10.2013, 00:47:27
CiprianTm CiprianTm is offline
Member
 
Data înregistrării: 16.09.2012
Locație: Timisoara
Religia: Ortodox
Mesaje: 35
Implicit

Poti sa spui la spovedanie ca ai ganduri de hula, nu exact ce gandesti. Eu te inteleg, am avut o perioada de multe luni in care aveam sute de hule si blesteme la adresa lui Dumnezeu, a sfintilor, a icoanelor si a oricarui lucru legat de biserica. Ajunsesem intr-o stare in care nu ma mai sufeream. Nu stiu exact cum au trecut(nu de tot), dar a fost si postul Pastelui, am fost la manastirea Lainici si m-am rugat mult, am intalnit acolo un calugar, parintele Melchisedec(are 94 de ani parca). Nu i-am spus problema mea dar dupa ce am plecat i-am simtit ajutorul.
__________________
Iarta-ma, Iarta-ma, Iarta-ma, Dumnezeul meu ! Pentru felul meu firesc, printre oameni cand pasesc, pentru traiul in zadar, Doamne Iarta-ma Tu iar, pentru nevegherea mea, de-a ramane-n voia Ta, pentru tot ce-a fost murdar, Doamne Iarta-ma Tu iar!
Reply With Quote
  #6  
Vechi 19.10.2013, 21:55:24
antoniap
Guest
 
Mesaje: n/a
Implicit

Mai multe sugestii pe topicul:

http://www.crestinortodox.ro/forum/s...726#post537726
Reply With Quote
  #7  
Vechi 21.10.2013, 20:39:29
netsky netsky is offline
Junior Member
 
Data înregistrării: 16.10.2013
Mesaje: 15
Implicit

Am cautat pe internet despre aceste ganduri de hula cum trebuiesc spuse la duhovnic.
Si am gasit undeva invataturi ale cuviosului Paisie Aghioritul:

''- Părinte, nu am înțeles când un gând este de hulă.

- Atunci când ne vin în minte închipuiri urâte despre Hristos, despre Maica Domnului, despre sfinți sau despre ceva dumnezeiesc și sfânt sau chiar și despre părintele nostru duhovnicesc etc, acestea sunt gânduri de hulă. Aceste gânduri nu trebuie să le spună nimeni niciodată.

- Nici la duhovnic?

- La duhovnic ajunge să spunem: “Imi trec prin minte gânduri de hulă despre Hristos sau despre Sfântul Duh, despre Maica Domnului, despre Sfinți sau despre Sfinția Voastră, duhovnicul meu“.

Am mai gasit intr un indreptar pentru spovedanie cum ar trebui spuse aceste hule:

'' Am avut gânduri de hula împotriva lui Dumnezeu, a Maicii Domnului, a Sfintilor sau a altor lucruri sfinte (Trebuiesc spuse gândurile de hula).''Asa ca eu nu stiu ce sa fac dar cand ma duc sa ma spovedesc voi spune ca am avut astfel de hule si o sa sper ca nu mi va cere detalii.Oare asta nu este pacat ?Adica sa nu il intreb eu daca e nevoie sa spun asa cum au fost gandurile si sa astepta sa mi spuna el?Gandul acesta ascuns nu e pacat?
Reply With Quote
  #8  
Vechi 22.10.2013, 11:02:40
Florin-Ionut's Avatar
Florin-Ionut Florin-Ionut is offline
Senior Member
 
Data înregistrării: 17.07.2008
Locație: Timișoara
Religia: Ortodox
Mesaje: 5.411
Implicit

Citat:
În prealabil postat de netsky Vezi mesajul
Am cautat pe internet despre aceste ganduri de hula cum trebuiesc spuse la duhovnic.
Si am gasit undeva invataturi ale cuviosului Paisie Aghioritul:

''- Părinte, nu am înțeles când un gând este de hulă.

- Atunci când ne vin în minte închipuiri urâte despre Hristos, despre Maica Domnului, despre sfinți sau despre ceva dumnezeiesc și sfânt sau chiar și despre părintele nostru duhovnicesc etc, acestea sunt gânduri de hulă. Aceste gânduri nu trebuie să le spună nimeni niciodată.

- Nici la duhovnic?

- La duhovnic ajunge să spunem: “Imi trec prin minte gânduri de hulă despre Hristos sau despre Sfântul Duh, despre Maica Domnului, despre Sfinți sau despre Sfinția Voastră, duhovnicul meu“.

Am mai gasit intr un indreptar pentru spovedanie cum ar trebui spuse aceste hule:

'' Am avut gânduri de hula împotriva lui Dumnezeu, a Maicii Domnului, a Sfintilor sau a altor lucruri sfinte (Trebuiesc spuse gândurile de hula).''Asa ca eu nu stiu ce sa fac dar cand ma duc sa ma spovedesc voi spune ca am avut astfel de hule si o sa sper ca nu mi va cere detalii.Oare asta nu este pacat ?Adica sa nu il intreb eu daca e nevoie sa spun asa cum au fost gandurile si sa astepta sa mi spuna el?Gandul acesta ascuns nu e pacat?
Bine zicea Paisie.

Dacă ai începe să spui cu voce tare în biserică acele hule, ai sminti preotul. Plus că te-ai forța să ți le amintești, notîndu-le pe foaie, gîndindu-te la ele - ceea ce e total aiurea.

Eu știu că la primul gînd de acest gen, imediat îl ignori și îl înlocuiești cu alte gînduri normale, bune, cu rugăciuni. Prima mișcare a gîndului e ispita, dar acceptarea hulei, meditația la ceea ce-ți suflă vrăjmașul înseamnă cădere în păcat. Lupta scurtă și uitarea hulei sînt victorie temporară - dar nici măcar la asta nu trebuie să te gîndești...

Deci mărturisirea acestor păcate negru pe alb este o contradicție cu însăși ideea luptei împotriva lor.
__________________
Să nu abați inima mea spre cuvinte de vicleșug, ca să-mi dezvinovățesc păcatele mele;
Psalmul 140, 4

Ascultați Noul Testament ortodox online.
Reply With Quote
  #9  
Vechi 23.10.2013, 21:24:21
fallen fallen is offline
Senior Member
 
Data înregistrării: 21.03.2011
Locație: bucuresti
Religia: Ortodox
Mesaje: 2.250
Trimite un mesaj prin Yahoo pentru fallen
Implicit

Ganduri de hula sunt cand banuiesti ca minte, ca nu are credinta, ca e interesat material, nu ca e mic de statura si nu prea bun la matematica sau nu are un frizer prea bun...astea sunt copilarii (bine ca n-ai ganduri de desfrau, Doamne iarta-ma!)
Insa exista posibilitatea daca spui ca ai avut banuieli, sau n-ai ascultat, sau n-ai fost de acord cu ce a spus dlui, sa ti se ceara totusi explicatii...in scopul de a-ti elimina banuielile si de a lamuri neclaritatile, evident...
Reply With Quote
  #10  
Vechi 24.10.2013, 03:21:44
netsky netsky is offline
Junior Member
 
Data înregistrării: 16.10.2013
Mesaje: 15
Implicit

Citat:
În prealabil postat de fallen Vezi mesajul
Ganduri de hula sunt cand banuiesti ca minte, ca nu are credinta, ca e interesat material, nu ca e mic de statura si nu prea bun la matematica sau nu are un frizer prea bun...astea sunt copilarii (bine ca n-ai ganduri de desfrau, Doamne iarta-ma!)
Insa exista posibilitatea daca spui ca ai avut banuieli, sau n-ai ascultat, sau n-ai fost de acord cu ce a spus dlui, sa ti se ceara totusi explicatii...in scopul de a-ti elimina banuielile si de a lamuri neclaritatile, evident...
Multumesc frumos pentru raspuns.Dar aceste ganduri despre care dumneavoastra spuneti ca nu sunt ganduri de hula (referitoare la inaltimea dansului etc...) trebuiesc spuse la duhovnic asa cum le am gandit adica exact cuvintele care mi au trecut prin cap?Vreau sa ma impartasesc si nu stiu cum sa fac.
Reply With Quote
Răspunde

Thread Tools
Moduri de afișare