dacii care l-au presimtit pe Hristos

[ucenic]

În prealabil postat de cristines

insa iuda eu cred ca s-a mantuit datorita parerii lui de rau pe care a avut-o cand s-a sinucis.

off-topic

Cristines, raspunsul meu este aici:
http://www.crestinortodox.ro/forum/s...683#post451683

[mihaiB]

În prealabil postat de Noesis

Eh, dacii nu au lasat nimic scris. Tot ce avem desre ei sunt mentiuni pe ici pe colo cum ca fie erau betivi, fie erau viteji. De unde sa stim cum era cu religia??

Multe dintre ce stim despre ei vin de la comunisti in schimb. In incercarea lor de a arata ca romanii au fost aici mai inainte de oricare al neam, in special maghiar, istoricii comunisti romani au scornit multe lucruri despre daci.

Nu te supara, esti de natiune maghiara?

[cristines]

cu siguranta respectivul este de natiune maghiara sau de orice alta numai ruman nu.
sa revenim la iuda probabil ca el daca nu l-ar fi cunoscut mai bine pe mantuitor sau nu ar fi avut aceasta sansa ar fi fost o persoana care ar fi reprosat toata viata lui ca el a facut rau fiindca nu a putut primi de la cineva o invatatura buna. ei iata ca desi a avut aceasta prioritate prin prezenta lui langa IIsus nu a stiut nici asa sa-si schimbe viata ba mai mult a si facut un pas foarte gresit fata de IIsus ca apoi sa urmeze sinuciderea.

[stefan florin]

În prealabil postat de cristines

placile de la sinaia in numar de vreo 80 ai lasat o mare mostenire pentru noi. acolo pe ele este descris momentul in care getii au plecat la iersusalim cu ocazia evenimentului condamnarii lui Hristos. ei au adus-o pe maica Domnului la efes. Hristos a fost adus pana pe teritoriul tarii noastre, iar de aici a inviat. apoi pe urma le-a aparut probabil si apostolilor din iudeea. acolo scrie "" Priviti getilor cum a suferit, si s-a inaltat"" bineinteles ca aceasta nu a fost inaltarea propriu-zisa.

de unde ai aceste informatii? De unde stii ce este scris pe aceste tablite de la Sinaia?

[cristines]

ce este scris fiindca le-am citit traducerile. poti si tu sa le citesti introducand pe google mandru daget tablite sinaia, mandru daget t48, mandru daget t74.

[cristines]

Prea strălucitului bărbat, eruditului Domn Carolus Lundius,
profesor de ştiinţe juridice şi judecător municipal, vechiul meu amic,
Sănătate de la Dumnezeu !
Văd bine că te ocupi de Zamolxe nu fără o mare voluptate a sufletului; prietene sincer, Zamolse al nostru, ţinut atât amar de vreme în întuneric, ba chiar şi înmormântat, iată-l acum scos la lumină de Tine şi oarecum din Infern. Felicit patria pentru acest fruct smuls întunericului şi te felicit pe Tine pentru strădaniile strălucite depuse, la care mie nu mi-a rămas decât să spun: excepţional şi peste măsură de fertil. Te felicit din toată inima pentru strădania pe care ţi-ai dat-o spre a lămuri acest fenomen şi care nici nu poate fi răsplătită cu toate bunurile şi nici să-ţi ridic în slavă cinstitul tău nume îndeajuns. O soartă norocoasă te-a însoţit, ca să fi putut trata un asemenea subiect demn de toată lauda şi de a-l fi putut comunica în lumea literată, într-un chip atât de fericit. Nevinovăţia să te însoţească tot restul vieţii; să te împodobească grija sfântă a dreptăţii şi echităţii; să te însoţească sentinţele date de tine cu înţelepciune judecătorească, în procesele cele mai dificile, ale căror ratificări mereu să rămână valide. Rămâi sănătos, bărbatule foarte precaut. Mă dăruiesc bătrânei cetăţi Upsala cu suflet şi cu scrisul. Calendele lui Ianuarie A.D. MDCLXXXVII ( 1687).
Joannes Axehielmus

Scrisoare adresată de suedezul Joannes Axehielmius contaţionalului şi prietenului său Carolus Lundius, spre a-l felicita pentru studiul întreprins de dumnealui asupra istoriei goţilor şi asupra Legilor Belagine, studiu numit “Zamolxis primus Getarum legislator”. Probabil vă veţi întreba, ce legătură există între goţi şi Zamolxe!
Există o legătură: “De reţinut acest adevăr unic şi anume că Geţii şi Goţii au fost unul şi acelaşi neam şi că aceştia s-au mai chemat şi cu numele de Sciţi” – Carolus Lundius

[cristines]

ei getii stiau de viata de dincolo pentru aceasta ei mergeau in grupuri mari la razboi neinfricati de moarte

[cristines]

Daţi tîrcoale şi alergaţi cu irmos pentru ocrotitorul care ne ţine.
Dreapta sus Sfînta şi strălucitoarea poruncă(scrisoare).
1. Mulţimea a însoţit toiagul(a călătorit) să vadă minunea ce ne-a dat-o nouă Zabelio. Am dat ghilul lui(Zabelio) şi este pus la o argea. Grupuri de armată au sosit în cîntece religioase să se roage la el. Locuitorii vestitelor sate au venit aplecaţi(trişti) să se închine lui. Cetatea a dat tuturor celor adunaţi stofă neagră de mătase pentru că îngerul zace(este mort). Boero Biseto şi-a pus încălţările şi a mers împreună cu locuitorii Sarmisetuzei şi armata să se căiască. Veşnic sfînta şi nemuritoarea ciocîrlie a lui Dapisiu a fost lăsată să se înalţe în cele mai înalte zări(la ceruri). Pentru sfîntul geţilor, preotul judecător Orolieo a strîns adunarea şi apoi au cîntat sfinte cîntece religioase.
2. Zoraseo, preotul judecător al geţilor l-a dus pe Ili fără vlagă(viaţă) în cetatea plină de durere. Priviţi geţilor cum s-a dus, a suferit rău, s-a curăţat şi s-a înălţat la ceruri pentru dreapta şi sfînta judecată. Să-l jelim pe sfîntul get iar în cetate, oalele pentru băutură să fie cu zoi. Pentru sfîntul get, Gormio a cîntat doine după rînduială. Noe care l-a adus pe sfîntul get a fost lovit de un zbucium nebun. Bunul Dumnezeu s-a îndurat şi l-a luat pe sfîntul get în cetatea credinţei. Boriso a plecat spre cetatea Pananeo pentru a spune despre sfîntul get. Goe, du-te la arătoasa cetate a sarmatilor spre sfîntul get. Să se ducă la carpi, la credinciosul Sarta pentru a se afla despre sfîntul get. Pari să se ducă la cetata sarmaţilor să ştie desea Ermi pentru a vesti pe sfîntul Mîntuitor al geţilor. Eu i-am adus aminte acestui om încăpăţinat Goe, să spună despre sfîntul Mîntuitor al geţilor. Goe a plecat repede către cetatea Gomieo să vestească despre sfîntul Mîntuitor al geţilor. Paloe a alergat la cetatea Segetio să vestească despre sfîntul geţilor, Mîntuitorul în credinţa crucii.

[Andrei50]

În prealabil postat de Heurtebise

Eu cred ca dacii au fost mai apropiati de adevar datorita religiei lor monoteiste si a credintei in nemurire. Ei au imbratisat crestinismul foarte usor deoarece acesta le-a desavarsit credinta, ei avand deja bazele unei asemenea spiritualitati.

care credinta monoteista , doar poporul evreu era monoteist, nu dacii. Atunci Bendis , Zalmoxis , sau Zamolxis, Sabadios , Cybele, apoi a aparut si Mithra, cruci celtice inscrise intr-un cerc, iar credinta in nemurirea sufletului nu o aveau nici vechii evrei si nici primii crestini.Ei credeau in INVIEREA MORTILOR, ceea ce nu e totuna. Asa ca,,,