Despre puterile ceresti

[fallen]

Desigur, ingerii sunt o parte importanta a vietii noastre spirituale. Ii vedem pictati prin biserici, avem icoane in casa cu ei, si mai ales ne rugam lor neincetat sa ne asigure protectia lor divina si sa ne indrume pe calea cea buna. Probabil viata noastra n-ar mai fii aceeasi fara ei.
Dar Sfanta Scriptura vorbeste totusi foarte putin despre ei, in sensul ca mentioneaza existenta lor, dar fara sa dea prea multe detalii. In rest, toate povestile, clasificarile, si reprezentarile lor iconografice par sa fie rodul imaginatiei oamenilor.
Si mai exista o legenda, foarte importanta, care iarasi nu stiu daca face parte din Sfanta scriptura, si anume cea a Caderii (lui Lucifer). Cunoaste cineva mai multe detalii despre aceasta poveste? Cand s-ar fi produs acest fenomen, probabil inainte de facerea lumii?
A fost un singur inger care a cazut, sau au fost mai multi?
Stie cineva "resurse" despre povestea asta?
Puterile ceresti sunt "spirite" care au vointa proprie, sau fac intru totul voia lui Dumnezeu? daca ar fi asa, nu ar mai fi fost posibila caderea.
Ingerul cazut (Lucifer) se spune ca a devenit actualul Diavol, care ne ispiteste pe noi sa nu ascultam de Dumnezeu. Unii spun ca face asta tot la "ordinul" si cu permisiunea Domnului. Dar pe el cine l-a ispitit? Poate chiar Dumnezeu?
Astept comentariile voastre.

[Mihailc]

Poţi să începi cercetarea cu următoarea carte:

http://cartianastasia.files.wordpres...tii_ingeri.jpg

[radu_trandafir]

În prealabil postat de fallen

Dar Sfanta Scriptura vorbeste totusi foarte putin despre ei, in sensul ca mentioneaza existenta lor, dar fara sa dea prea multe detalii. In rest, toate povestile, clasificarile, si reprezentarile lor iconografice par sa fie rodul imaginatiei oamenilor.

In Sfanta Scriptura gasim o sumedenie de detalii referitoare la acest subiect. Trebuiesc doar cautate.

În prealabil postat de fallen

Si mai exista o legenda, foarte importanta, care iarasi nu stiu daca face parte din Sfanta scriptura, si anume cea a Caderii (lui Lucifer). Cunoaste cineva mai multe detalii despre aceasta poveste? Cand s-ar fi produs acest fenomen, probabil inainte de facerea lumii?
A fost un singur inger care a cazut, sau au fost mai multi?
Stie cineva "resurse" despre povestea asta?

Informatii referitoare la aceasta intamplare gasesti in destul de multe parti ale Sfintei Scripturi. Doar cateva dintre ele ar fi:

Isaia, 14

11 În iad s-a pogorât mărirea ta în cântecul harfelor tale. Sub tine se vor aşterne viermii şi viermii vor fi acoperământul tău.
12 Cum ai căzut tu din ceruri, stea strălucitoare, fecior al dimineţii! Cum ai fost aruncat la pământ, tu, biruitor de neamuri!
13 Tu care ziceai în cugetul tău: "Ridica-mă-voi în ceruri şi mai presus de stelele Dumnezeului celui puternic voi aşeza jilţul meu! În muntele cel sfânt voi pune sălaşul meu, în fundurile laturei celei de miazănoapte.
14 Sui-mă-voi deasupra norilor şi asemenea cu Cel Preaînalt voi fi".
15 Şi acum, tu te pogori în iad, în cele mai de jos ale adâncului!

Iezechiel, 28

12 "Fiul omului, plânge pe regele Tirului şi-i spune: Aşa zice Domnul Dumnezeu: Tu erai pecetea desăvârşiri, deplinătatea înţelepciunii şi cununa frumuseţii.
13 Tu te aflai în Eden, în grădina lui Dumnezeu; hainele tale erau împodobite cu tot felul de pietre scumpe: cu rubine, topaze şi diamante, cu crisolit, onix şi iaspis, cu safir, smarald, carbuncul şi aur; toate erau pregătite şi aşezate cu iscusinţă în cuibuleţe şi puse pe tine în ziua în care ai fost făcut.
14 Tu erai heruvimul pus ca să ocroteşti; te aşezasem pe muntele cel sfânt al lui Dumnezeu, şi umblai prin mijlocul pietrelor celor de foc.
15 Fost-ai fără prihană în căile tale din ziua facerii tale şi până s-a încuibat în tine nelegiuirea.
16 Din pricina întinderii negoţului tău, lăuntrul tău s-a umplut de nedreptate şi ai păcătuit, şi Eu te-am izgonit pe tine, heruvim ocrotitor, din pietrele cele scânteietoare şi te-am aruncat din muntele lui Dumnezeu, ca pe un necurat.
17 Din pricina frumuseţii tale s-a îngâmfat inima ta, şi pentru trufia ta ţi-ai pierdut înţelepciunea. De aceea te-am aruncat la pământ şi te voi da înaintea regilor spre batjocură.

Luca, 10

18 Am văzut pe Satana ca un fulger căzând din cer

Apocalipsa, 14

4 Iar coada lui târa a treia parte din stelele cerului şi le-a aruncat pe pământ.
7 Şi s-a făcut război în cer: Mihail şi îngerii lui au pornit război cu balaurul. Şi se războia şi balaurul şi îngerii lui.
8 Şi n-a izbutit el, nici nu s-a mai găsit pentru ei loc în cer.
9 Şi a fost aruncat balaurul cel mare, şarpele de demult, care se cheamă diavol şi satana, cel ce înşeală pe toată lumea, aruncat a fost pe pământ şi îngerii lui au fost aruncaţi cu el.

[ioanna]

Fallen: Astept comentariile voastre.

In Evanghelie exista informatii despre ingeri, inclusiv despre Lucifer, caderea sa nu e un mit, ci are baza scripturistica. Ceea ce nu e precizat in mod direct e momentul facerii ingerilor. Cei care cunosc in amanunt pozitia Sfintilor Parinti pot sa vina cu precizari suplimentare pe acest subiect, cert e ca fiind creaturile cele mai apropiate de Dumnezeu, putem deduce ca acestea au fost create primele. Se poate ca primul verset din Facere – “la inceput a facut Dumnezeu cerul si pamantul” , sa se refere si la acest moment, cerul fiind un simbol al lumii informale (angelica), sau cel de al treilea verset "sa fie lumina”, o lumina diferita de cea solara , o reflexie a luminii Lui Dumnezeu. Prin participarea lor la esenta luminii, ingerii sunt singurele creaturi care asista la facerea lumii, ei sunt martori ai inceputului, asa cum vor fi martori ai sfarsitului, ei traiesc euforia si incantarea creatiei, fiind un fel de cutie de rezonanta a creatiei, fiecarui gest creator raspunzandu-i un ecou- jubilatia simfonica a ingerilor ( muzica sferelor). Ingerii, serafimii si heruvimii creati de Dumnezeu sunt numiti “stelele diminetii” si fii ai Lui Dumnezeu (Iov 38:7)

Ezechiel 28: 12-17 creioneaza portretul lui Lucifer, inger de lumina si capetenia celei de a doua trepte ingeresti, (Isaia 14:14), ce a ajuns pe treapta superioara a desavarsirii.

„Aşa vorbeşte Domnul, Dumnezeu:Ajunsesei la cea mai înaltă desăvârşire, erai plin deînţelepciune şi desăvârşit în frumuseţe.(...) Erai un heruvim ocrotitor, cu aripile întinse; te pusesem pe muntele cel sfânt al lui Dumnezeu şi umblai prin mijlocul pietrelor scânteietoare. Ai fost fără prihană în căile tale, din ziua când ai fost făcut, până în ziua când s-a găsit nelegiuirea în tine.(...) Ţi s-a îngâmfat inima din pricina frumuseţii tale, ţi-ai stricat înţelepciunea cu strălucirea ta.” (Ezechiel 28:12-17).

Caderea lui Lucifer e un refuz al statutului creatural. El se crede ajuns pe masura Tatalui si cade pe masura ce refuza sa-si satureze spatiul de crestere, blocandu-se in propria sa limita. Boala demonica e fascinatia de sine, ceea ce-l face sa caute implinirea pe cont propriu, fara raportarea la Dumnezeu. Cresterea se obtine prin sacrificiu, prin asumarea unei functii slujitoare, tocmai aceea pe care natura demonica , pe care si-a supraadaugat-o, o exclude.

Lumea creata e o oglinda a ordinii divine, fiind o ordine dinamica, un drum catre Dumnezeu, catre reintegrarea in modelul suprem. Conform Scripturii, ingerii sunt cei creati pentru a calauzi lumea spre orizontul salvarii, ei sunt cei care “administreaza” fiecare zona a lumii create, sunt un fel de anvelopanta a identitatii noastre. Omul este incununarea creatiei, iar in jurul sau, in universul sau imaginal, graviteaza “ingerii” , care prin actiunile lor indica “cum ar trebui sa fie” curgerea vietii omului si a lumii, ei fiind o potentarea transcendenta a realului. Prezenta angelica la nivelurile lumii create e descrisa in Scriptura (Apocalipsa 7:1,3, 14:8, 16: 4,5) Se poate vorbi de o diferentiere a muncii in lumea informala(angelica), la fel ca in lumea formala,din moment ce fiecare din rangurile ierarhiei ceresti are in sarcina o anumita zona.

Cand Lucifer a vrut sa iasa din conditia intervalului ( a doua treapta ingereasca), pentru a se instala la limita sa superioara ( Isaia 14: 12-14) , intreg universul angelic s-a fisurat. Cand nu se mai percepe pe sine ca interval, ca punte intre doua departari, ingerul devine demon. „Dumnezeu l-a blestemat, i-a luat harul Duhului Sfant si astfel s-a transformat in diavol”( Luca 10:18)

Revolta angelica initiata de Lucifer a antrenat dupa sine o treime din cetele ingeresti:„Cu coada trăgea după ela treia parte din stelele cerului şi le arunca pe pământ.” (Apocalipsa 12:4)

„Şi în cer s-a făcut un război. Mihail şi îngerii lui s-au luptat cu balaurul.Şi balaurul cu îngerii lui s-au luptat şi ei, dar n-au putut birui; şi locul lor nu li s-a mai găsit în cer. Şi balaurul cel mare, şarpele cel vechi, numit Diavolul şi Satana,acela care înşeală întreaga lume, a fost aruncat pe pământ; şi împreună cu el au fost aruncaţi şi îngerii lui.” (Apocalipsa 12:7-9).

Episodul razvratirii angelice il putem considera o parabola a dislocarii, a conflictului cu propria natura. Condamnati sa-si savureze in eternitate plenitudinea, ingerii nu pot trai transfigurarea, urcusul metanoic spre trepte mai inalte, ei fiind creati pentru a calauzi toate ale lumii spre propiul rost, spre incununarea eschatologica a destinului lor. Ei “pururea vad fata Tatalui” (Matei 18:10) sunt oglindirea Fetei catre care privesc. Cine contempla chipurile ingeresti, intalneste, in lumina lor, aceasta oglindire. In momentul in care privind spre Tatal, nu vad altceva decat imaginea distorsionata a eului propriu, ei cad. Fascinatia de sine e specifica celui cazut. Diavolul e astfel definit printr-un dualism ireconciliabil: natura sa buna creata si suprapersonalitatea negativa autocreata.

Daca Dumnezeu ar fi intervenit, nimicindu-l pe Lucifer si pe cei razvratiti pe care acesta i-a atras de partea sa, ceilalti l-ar fi perceput pe Dumnezeu ca pe un tiran autoritar, insa El vrea sa fie slujit din iubire, nu din frica. De aceea a fost nevoie sa ingaduie raul ,astfel incat toti sa poata vedea consecintele nefaste pe care pacatul , ce era pana atunci necunoscut lumii angelice, poate sa le atraga dupa sine, sa nu mai existe dubii cu privire la natura lui si la justetea eradicarii sale. Pacatul angelic e caderea, pacatul omenesc e ridicarea spre cei cazuti, spre euforia caderii, iar in acest amestec de cadere extatica si inaltare trufasa sta forta pacatului. Pierderea simtului de orientare ascendenta este efectul interventiei luciferice.

Prin tolerarea prezentei “raului” in creatie, Dumnezeu nu ne ispiteste, ci ingaduie ispita pentru a ne intari in bine si nu pentru a ne prabusi in rau, caci orice ispita poate fi invinsa (1 Corinteni 10:13) Dupa cum spuneauSfintii Parinti "a nu avea experienta momelii raului e propriu firii dumnezeiesti, nu celei omenesti”, insa noi avem mijloacele necesare de a invinge.

„Aripa” e semnul distinctiv comun ingerilor si oamenilor, e o emblema a urcusului duhovnicesc, al stradaniei slujitoare, functie sluitoare pe care natura supraadaugata a Diavolului o exclude. „Indraznirea catre Dumnezeu" e “aripa”. Cel ajuns pe treapta cunoasterii desavarsite „poate zbura, purtat de aripi, in planurile cele nevazute”. Despre Dumnezeu insusi se vorbeste ca despre o fiinta inaripata (Psalmi 17:8 , 36:7). Lucifer(diavolul) e sinteza fortelor care dezintegreaza personalitatea, care priveste cu ura creatia divina, dorind sa franga aripile oricarui care incearca sa se inalte spre Dumnezeu, sa fie asemeni lui, cu aripile taiate. El nu mai poate zbura pentru ca a alunecat spre "corporalitate", prin legarea sa de o materie (focul) ce nu-i mai ingaduie zborul liber al exaltarii.

[Mihailc]

Da, e foarte frumoasă cartea lui Pleşu "Despre îngeri" chiar merită citită şi recitită!

[ioanna]

În prealabil postat de Mihailc

Da, e foarte frumoasă cartea lui Pleşu "Despre îngeri" chiar merită citită şi recitită!

Asa este, ai pus punctul pe "i", in timp ce eu cautam un link catre cartea lui Plesu :) Ideile expuse anterior sunt punctate in cartea sa, Despre ingeri. Mi-a placut in mod deosebit episodul caderii, spusele Sf. Ioan Cassian despre "frana corporalitatii", a lui Maxim Marturisitorul despre "oglinda in ghicitura" sau cuvintele lui Plesu despre "mirosul jertfei", obligatia noastra de a fi o hrana placut mirositoare Lui Dumnezeu.

Cartea se poate downloada de aici:
http://www.4shared.com/get/6YR7XrcC/...re_ingeri.html

[fallen]

Foarte frumos! Ioana, de unde stii toate astea?

Ia spuneti-mi, unii oameni cred ca dupa ce vor muri, s-ar putea transforma in ingeri. Bine, nu toti oamneii, asta se spune despre copii sau despre fiintele cu calitati foarte deosebite. Credeti ca e posibil?
Deasemeni, altii (mai "saracicu duhul", probabil) cred ca daca fac rele, se vor transforma in draci si vor face rau si dupa ce vor muri, cred ca daca ajung in rai se vor plictisi, pe cand in iad vor face ce le-a pllacut toata viata, nu realizeaza ca vor fi niste victime. Atfel , cred ca n-ar mai face nimeni rau.

In ce-l priveste pe Lucifer, cred ca putinii isi dau seama ca sunt asemeni lui, cand se "autovenereaza". Bine, nici o parere proasta despre tine nu te face sa fii mai aproape de Dumnezeu, asta e testata pe propria piele. Tu fiind o creatie a lui Dumnezeu, nu ai dreptul sa te autodispretuiesti pentru ceea ce esti (sunt prea urat, prea prost, etc), doar pentru ceea ce faci ( urasc pacatul pe care l-am facut).

[ioanna]

În prealabil postat de fallen

Foarte frumos! Ioana, de unde stii toate astea?

Andrei Plesu- "Despre ingeri". Chiar merita sa o citesti, e o abordare teologica si filosofica. Eu nu-s adepta cititului online, imi place sa simt fosnetul foii si mirosul ei, insa daca nu te deranjeaza, acceseaza linkul pe care l-am postat si poti downloada cartea sa.

Sa citesti si cartea recomandata de Mihai, cea scrisa de Principesa Ileana a Romaniei. Ca fapt divers, Plesu incepe cu "vreau sa va spun ca eu n-am vazut niciodata un inger", in timp ce Principesa Ileana (Maica Alexandra) marturiseste de la inceput " cand aveam sapte ani am vazut ingeri". Nu-ti spun mai multe :)

Deasemeni, altii (mai "saracicu duhul", probabil) cred ca daca fac rele, se vor transforma in draci si vor face rau si dupa ce vor muri, cred ca daca ajung in rai se vor plictisi, pe cand in iad vor face ce le-a pllacut toata viata, nu realizeaza ca vor fi niste victime

S-au uitat prea mult la filme. La cat de extatic e prezentat Paradisul in cinematografie, e clar ca si eu optez , daca nu pentru Iad, macar pentru Purgatoriul catolicilor

[Mihailc]

Cel mai comic e paradisul publicitar din pliantele iehoviştilor, idioate teologic dar ingenioase ca metodă de marketing. Un Bahamas nepieritor, populat cu oameni zâmbitori echipaţi de vacanţă, cămăşi colorate, afişând fiecare o bunădispoziţie uniformă, mai lipsesc maşinile, vilele şi grătarul şi e culmea bunăstării din imaginarul omului mediocru al secolului XXI. Odată ajuns acolo, după o perioadă mai lungă sau mai scurtă nu-ţi mai rămâne altceva de făcut decât să-ţi doreşti să dispari la modul absolut.,sătul de leneveală, zâmbit, mângâiat tigri şi leoparzi şi admirat peisaje.

[Mihailc]

Am atașat un document dedicat celor care au timp și răbdare să citească și despre lucruri mai putin ”urgente” sau imediat practice, cum ar fi o polemică amicală dintre pictorul/iconologul Sorin Dumitrescu și criticul de artă/filosoful Andrei Pleșu,apărută într-o revistă culturală acum vreo șapte sau opt ani, pe marginea best-seller-ului ”Despre îngeri”.
N-am apucat să pun diacritice textului, dar cred vă descurcați voi cu lectura.