Talcuire vis

[gpalama]

De dragul lui Amiel o sa iti trec cu vederea ineptiile.

[Moroco]

În prealabil postat de gpalama

De dragul lui Amiel o sa iti trec cu vederea ineptiile.

Ce ineptii? Arunci vrajeala in cozile logicilor tale slugarnice la ”sfanta” ratiune dand impresia ca ai stii ce vorbesti. Vatami cu captele din cozi si cu alea te lauzi, cu alea ameninti si santajezi emotional, cu alea dai impresia ca stapanesti.

Noi ortodocsii suntem duhovnicesti!!! Pricepi mai bostanele de Helllovalovawin foarte pripit?

Fugi domne d-acii cu trecerea cu vederea si nu mai devia de la subiect spre obsesiile necredintei tale. Tie nu ti-e drag @A-miel nici cat negru sub unghie ci doar necredinta ta nedrepta si lupta cea rea cu sectarismul imprumutata de la inchizitia marelui papalâc caci tot ceea ce iubesti este iubirea de sine insuti si de stapanire cu orice pret prin mitomanie insistenta si barfa huliganica.

Cine te crezi sa-mi treci tu mie cu vederea? Te crezi cumva Dumnezeu sau sf. Grigorie Palamas? Ti-am zis ca esti mai mult decat penibil tragandu-mi mereu @gpalme ca sa lovesti in Trambite! Si daca nu-mi treci cu vederea ce o sa faci? Dai fuga la sirena lui Roaita chemand comunisisi la lupta cea mare si o sa santajezi emotional forumistii impingandu-i la exclusivism si intoleranta, ce o sa faci faci, o sa o pui de un ukuxclanism bazat pe labordelatorie si o sa incepeti impreuna sa santajati emotional adminul sa se autosesizeze si sa apere si el pe dos, asa ca voi, ortodoxia?? de Hristos si de Trambitele Lui?... asa ca voi aia pe care o sa reusesti sa-i amagesti cu vrajeala asta de ”mare” duhovnic de baalta.

Te crezi jmecher nestiind ca pe tine insuti te țepuiesti ca un pripit naiv incarcand sa dai lectii tembeologice in timp ce osandesti Trambitele Apocaliptice si pe Pastorul cu Crucea si pe mine care nu te mint.

Hai vezi-ti de treaba ta ca nu stii decat sa suflii in lumanari cu duh de broasca stricata ce manca muste distrugand toate firele de discutie.

Hai, provoaca-ma ca sa strici si firul asta de discutie, de dragul tau, ca altceva nu stii sa faci!!! de luni bune.

Auzi la el, cica de dragul lui @Amiel..., zice asta dupa ce l-a facut prost, usa de VC insinund ca e nebun si ca e sectant si eretic pe la inceputul threadului. ”Stie” el baronasul de Mieunhauzen junior de la baba omida... cand @Amiel e ortodox si viseaza preoti ortodocsi.

Tu chiar nu realizezi pe unde iti este asezarea inimii si a vietii?.. ca vad ca tot vorbesti mereu de asezarea inimii si a vietii. Chiar nu-ti dai seama pe cine slujesti si de ce si pentru ce?

Nu vezi ca esti asezat pe bomba batomica asa ca orice taliban uslamist kamilkadze, orb si mare ”berou” pripit?

Eu sunt cel ce te-a iertat mereu si ti-a trecut cu vederea ineptiile si pripelile. Iata iarasi te iert caci imi dau seama ca in mod evident habar nu ai ce-ti faci!.. cat de mult rau. Asa ca iti urez noapte buna si nu uita ca iar te-am iertat si ti-am trecut cu vederea.

[Iorest]

În prealabil postat de Amiel25

Oare eu nu traiesc in viata reala si nu imi duc crucea? Desigur.

Pari cam visător, mai degrabă îți alini nemulțumirile față de realitate cu dulceața viselor, ai devenit dependent de vise, abia aștepți să vină spre tine, să te uimească, surprindă, încânte, ca și cum aștepți un film bun.

În prealabil postat de Amiel25

Nu ai intelege, crede-ma, daca nu ai trait acea Iubire si Pace, nu ai cum sa intelegi, si daca nu ai vazut acea Lumina aurie.

Au mai văzut unii aure și lumini și nici nu erau creștini ci bioenergeticieni.

La ce mă ajută să văd lumina aurie ?
Mă mântuiește ? - Nu
Mă înduhovnicește ? - Nu
Mă trufește ? - Da, fiindcă aș avea impresia că eu sunt un inițiat iar alții niște neaveniți care nu înțeleg
Mă abate de la obiectiv- mântuirea ? - Da, fiindcă încet încet se instalează ca o obsesie că ar fi un scop să am tot felul de descoperiri și devin legat de senzațiile din vis, pe când scopul nu e visul,

În prealabil postat de Amiel25

Cum sa-ti spun, era mai reala decat mine si decat tine si decat intreaga lume, suntem temporari. Nu am fost mai treaz niciodata in viata asta, fiind acolo am fost cu adevarat treaz, aveam o intelegere mai profunda.

Vrăjmașul a păcălit chiar călugări râvnitori (dar începători) care aveau un mic sâmbure de trufie.
Trufia consta în a crește cât mai repede în nevoințe fără baza ascultării, a răbdării.
În mai multe Paterice apar câțiva monahi păcăliți, lua diferite siluete și înfățișări care aduceau a lumină sau chiar a episcop, sau bătrân, sau sfinți.

În prealabil postat de Amiel25

Eu mai mereu incerc sa chem numele Domnului in vise, oare eu nu stiu ca spiritele trebuie testate, niciodata, dar nici macar o singura data nu am luat ce este destinat Lui Dumnezeu, slava si premarirea, ca eu stiu ca sunt doar un om.

Nu e vorba de a lua slava Domnului, ci de a crede că a avea vise ar fi ceva înălțător și oarecum exclusivist sau că visul în sine e un scop.

În prealabil postat de Amiel25

Noi le numim vise dar astea sunt mai mult decat vise, eu am o oarecare luciditate, imi amintesc aproape totul, cuvinte, sunete, detalii, fetele oamenilor intalniti. Sunt foarte reale si uneori mai reale decat ceea ce numim noi "real".

Poate ai o memorie bună, se explică de ce le reții dpdpv psihologic, ce te emoționează profund, aia reții.

În prealabil postat de Amiel25

Dumnezeu decide ce este suficient sau nu, te-ai rugat vreodata folosind cuvinte de la tine? E o rugaciune foarte puternica pentru ca o faci din toata fiinta ta, cel putin pentru mine este. Cunosc si eu rugaciuni.

Ba da m-am rugat așa și mi-am dat seama că e insuficient, dacă mă rog doar la disperare nu sunt creștin ci sunt oportunist de moment, apoi uit iar.

Până la urmă Psaltirea de pildă e o știință exactă a slovei religioase și nu e deloc scurtă, iar multe rugăciuni ne sunt lăsate de alții care au excelat în imnografie religioasă.

Cu cuvinte proprii nu cred că te poți ruga mai mult de o oră din zi, poate doar dacă ești întristat, într-o primejdie mare cum erau cei din temnițele comuniste care erau în iminența morții, dar și aceia știau pe de rost canoane întregi sau psalmi, dar așa fără o urgență, rugăciunea cu cuvinte proprii se stinge repede.

Ori privegherile monahale pe Athos pot să țină și 8 ore, mă uit la reperul maximal ce face.

Aceia se roagă 8-10 ore pe zi minim pentru lume și mila Domnului asupra lumii(nu doar pt ei), postesc, trăiesc în curăție, dorm cu limită, vorbesc cumpătat și nu fac caz de vise și vedenii.

[gpalama]

Amiel, doar un lucru iti zic.

Asta cu preotii inseamna ca trebuie sa te rogi pentru altii.

Cumva Dumnezeu iti cere asta. Si iti arata de mai multe ori.



Dar aici trebuie sa inceapa discutia duhovniceasca despre „ce inseamna sa te rogi”.

Cum a zis si Iorest, esti la un inceput de drum, dar esti deplin naiv.

Esti deplin fara povata, dar cu mila lui Dumnezeu dupa tine.


Niste povata ti-ar folosi. Toti te-au intrebat despre starea ta, ca sa stie ce sa-ti zica. Un om viseaza ceva pentru ce este, pentru cum este. Iar ce ai scris mai sus nu e chiar suficient pentru o discutie completa pe subiectul asta.

[Amiel25]

@Moroco, iti multumesc mult pentru interpretari, am citit tot ce ai scris, eu sunt un om deschis, nu dau cu piciorul asa usor. Am vazut lucruri pe care nu multi le-ar putea intelege si aici vorbesc de alte experiente mult mai profunde, lucruri care m-au impins si mai tare sa inteleg natura acestei realitati in care traim. Mi-ai acordat foarte mult timp din timpul tau si pentru asta iti multumesc!

@Iorest, iti inteleg dubiile si lipsa de incredere si intelegere, este normal, dupa 6 ani de zile inca nu imi vine sa cred nici in ziua de azi.

@gpalama, iti multumesc pentru sfaturi, am citit to ce ai scris, inca nu sunt pregatit sa ies in lume ( fie si in lumea bisericeasca ) si sa vorbesc despre experientele mele, eu sunt o persoana retrasa, nu-mi place sa fiu in centrul atentiei. Acum ca ai vorbit despre faptul ca trebuie sa ma rog pentru alti oameni, ei bine asta am facut si fac, nu spun acum aceste cuvinte pentru a ma lauda pe mine insumi. Un punct central al fiintei mele este dorinta de a ajuta oamenii, atat in viata reala cat si in vise, in special prin puterea rugaciunii. Am foarte multe experiente in care am ajutat oameni prin vise, de la copii la batrani, oameni care s-au sinucis, oameni bolnavi, oameni care erau prinsi in lumea asta in multa ura, oameni in inchisori spirituale.

Ce sa inteleg eu, un simplu om, cand in vis, vine la mine un copil care s-a sinucis? Vine la mine, imi spune numele sau, imi povesteste de viata lui, eu am simtit ca si-a luat viata si am continut sa-l intreb: ce ai facut, tu ai murit, ai murit? La care el imi spune de parintii sai, ca se certau foarte rau si in final s-au despartit iar acest lucru i-a cauzat foarte multa durere, apoi mi-a spus ca el acum este intr-un loc mai bun. Eu am simtit ca era foarte confuz, inca prins la nivelul acestei lumi. Era grasut, scund, nu cred ca avea mai mult de 15 ani, pe el avea un tricou alb. A aparut la ferestrea mea, evident, m-am speriat groaznic de rau, in vis, cand m-am trezit am ramas asa.. socat... cum este posibil asa ceva... foarte speriat...

Eu cred ca acesta este un dar insa daca nu este canalizat, se pierde si am tot felul de experiente care nu sunt de ajutor nimanui, aproape in fiecare noapte am 1-3 vise, foarte clare, insa multe sunt fara noima, mai mult nascute din subconstient. In multe vise, ma gasesc in tot felul de calatorii.

[Moroco]

În prealabil postat de Amiel25

Apropo, numele "Amiel" vine din ebraica si inseamna "Dumnezeul oamenilor mei"...

Daca Amiel vine de la citatul tau scris asa, mei cu m-mic, atunci numele respectiv inseamna satana dar scris cu M mare, ma gandesc ca asa ai vrut sa scrii ”Dumnezeul oamenilor Mei” atunci acela e un nume de inger ascultator de Hristos-Cuvantul, de Mielul cel cu 7 cornite care a biruit sa rupa pecetile Cartii Vietii asa cum putem citi in Apocalipsa. In romaneste a-ul dinaintea unor termeni semnifica antiteza, opozitia, dar exista si posibilitatea ca a-ul din fata sa intareasca termenul ce urmeaza fiind in unitate deci se poate citi A-Miel, ca o unitate, asa cum e numele lui Aaron de exemplu in care primul A intareste prooroocia din aron ca mare preot vechi testamentar.

Acum, despre visul meu, inainte de acest lucru, tin sa mentionez ca sunt un om simplu, nu e nimic special la mine, de ceva ani am tot felul de vise interesante.

Am sa sintetizez visul printr-o patima personala cu valoare pilduitoare.

Ma trezesc mergand pe o bicicleta catre un eveniment important, eram imbracat in haine de preot ( nu sunt in realitate ), precum cele folosite de preotii ortodocsi. De asemenea, ma aflam si in folosoul societii fiind politist ( nu sunt in realitate ). Desi in vis, imi parea ca sunt cunoscut celor din jur, masinile care treceau pe langa mine treceau cu viteza si nu ma respectau. Mai mult decat atat, din cand in cand ma gaseam cu mainile incrucisate pe coarnele bicicletei, ceea ce imi greuna considerabil capacitatea de a merge cu bicicleta. Nu doar o data am fost aproape sa ma lovesc de alte masini dar mereu evitand in ultimul moment.

Cum mergeam eu pe bicicleta, dintr-o data relizez ca ma aflu in satul in care eu si famila mea am locuit pentru cativa ani dar in acelasi timp totul parea atat de strain, cladiri si oameni necunoscuti peste tot. Se pare ca ma indreptam catre un loc unde se aflau zeci si zeci de preoti ortodocsi, foarte multi. In acelasi timp, erau mai multe inmormantari, multi oameni murisera, in drumul meu, am trecut si pe langa rudele indurerate. De asemenea am putut observa o cladire mare de arhive, acolo se aflau lucruri despre trecutul omenirii, asta am simtit.

Ajuns la locul evenimentului, am observat foarte multi oameni stand la gardul unei case, acestia erau oameni simpli care priveau catre evenimentul ce avea loc dincolo de gard. Acolo se aflau zeci de preoti facand pregatiri mari. La inceput acea casa imi parea cunoscuta dar in acelasi timp parea atat de straina. Am intrat inauntru si m-am simtit respectat, fiind si eu unul dintre preoti, apoi am fost invitat intr-o camera unde avea loc evenimentul. Atunci m-am suparat foarte tare, am zis in sinea mea: Eu pentru ca sunt unul dintre voi, ma primiti aici in sanul vostru unde are loc cel mai important lucru, dar oamenii de afara nu au access...; si atunci am decis ca nu mai vreau sa fiu preot, caci mie nu-mi plac privilegiile.

Indaratnicie spre lume, spre moarte spre vechi, spre privilegii, spre necredinta, spre neascultare si privilegiere, spre satanism militienesc si justitiopatie procesomana.

Am plecat acolo si iata ca din nou ma gasesc mergand spre acea casa, si iata ca iar trec pe langa acele rude indurerate. Una dintre acele femei era foarte trista, nu stiu sigur cine, dar cred ca fratele ei murise si nu apucase sa-si ceara iertare pentru toate certurile avute si ca acum ea nu va mai putea niciodata sa-si ceara iertare. Atunci, eu m-am apropiat de ea si i-am spus: Nu fii trista, el este inca aici. In tine insuti, in constiinta ta se gasesc toate momentele traite cu acea persoana, nu este totul pierdut, gaseste acea persoana in tine insuti si cerei iertare si asa veti fi amandoi iertati; auzid aceste cuvinte, acea femeie a ramas surprinsa si fara cuvinte.

Mantuire falsa, erezie, aiureala caci nu ai cum sa ceri iertarea persoanei din memoria ta sau din tine decat daca acolo in tine sau in comunitatea ta ea se manifesta cumva incat ai certitudinea ca vorbesti chiar cu ea, cu sufletul ei si asa ii poti cere iertare si nu ca ipocritul unui idol golit de continut, unei amintiri in care ea poate sa nu fie prezenta si vie ca un sfant intro icoana. Nu e mai simplu sa-i ceri iertare ca o taina a pomenirii mortilor dand un acatist si scriind acolo pentru Dumnezeu si pentru acea persoana ca sa stie ca ii ceri iertare?

Iata-ma ajuns din nou la acel gard unde se afla acea casa. Am intrat din nou in curte si din nou in casa. Si de aceasta data am fost primit in sanul preotilor, momentul era ideal, tocmai ce avea loc acel eveniment foarte important, insa acum si acei oameni simpli se aflau inauntru. Am intrat in camera din dreapta, casa avea doua camere, si intr-o clipa camera s-a schimbat, parea ca acum ne aflam in acea camera in care se aprinde lumina la Ierusalim si apoi se distribuie tuturor bisericilor ortodoxe. In acea camera se gaseau doua banci lungi, pe aceste banci se aflau atat preoti cat si acei oameni simpli, acolo m-am asezat si eu si langa mine un preot. Parea ca sunt 12 oameni in acea camera si preotul in capul celor doua banci care se ocupa de toate cele necesare acestei slujbe. M-am dat in vorba cu preotul de langa mine, incercand sa-i spun de ce m-am decis sa plec. Dupa cateva momente, preotul din capul celor doua banci, cel care se afla in fata unei mese a inceput sa imparta colaci la toti cei din acea camera iar fiecare colac avea o lumanare aprinsa.

Aici chiar daca e vorba de aceiasi indaratnicie si istoriopatie a credintei totusi din ea ramane nadejdea si lucrarea de rugaciune pentru cei morti, pentru cei vechi care nu trebuie lepadata, parasita, uitat ci lucrata pe mai departe de catre cei caroara le-a fost incredintata si poruncita.

Ajuns la mine, acel preot imi inmaneaza si mie un colac si imi spune aceste cuvinte: Tu si cu preotul de langa tine, sa faceti aceasta rugaciune de doua ori; si iata ca acel preot de langa mine ma cuprinde cu mana dreapta, amandoi indreptam capul spre pamant si incepem sa ne rugam. Acel preot spunea o rugaciune destul de lunga dar eu nu intelegeam ce zicea, vorbea prea incet, mormaiam si eu cate ceva.

Aici esti mai important tu decat preotul. In mod normal preotul si cu tine ar fi trebuit sa se roage deci iata importanta de sine desi tu nu stii sa te rogi decat ai imitat dupa preot atat cat ai auzit si restul te-ai prefacut ca te rogi si cu toate astea te crezi mai important ca sa fi tu pus inaintea preotului in porunca.

Dintr-o data, se intampla ceva, simt cum eu cu acel preot ne leganam catre stanga si catre dreapta precum se leagana copacii miscati de vant, de parca am intrat intr-o stare de transa. Vad in mana stanga un bat, nu mai mare decat degetul aratator, dupa cateva momente, acel bat pare ca isi pierde stratul exterior iar in interior ramane ceva negru, ca si cum acel bat, la interior era ars, desi la exterior parea verde. Preotii toti se uita foarte mirati la ce se intampla. Dupa alte cateva momente, vad o biserica foarte mare si aud o voce masculina precum vocea unui tunet: "Biserica trebuie sa continue..."; din nou, preotii vazand si auzind totul, erau foarte mirati si incremeniti de ceea ce se intampla. Se pare ca despre asta era vorba, despre aceasta viziune.

Verde verde cine n-are pierde, e vorba de Vechiul Ierusalim, de Templul cel vechi si de ipocrismul fariseilor care pe afara se arata in cea mai mare credinta (verde) insa pe dinauntru sunt arsi ca un chibrit ca sa implineasca superstitia ca daca arzi tot chibritul inseamna ca piere dracul, deci nu au credinta ci ameninta cu degetul aratator de la mana stanga si nu se ating nici cu degetul sa faca din ceea ce propovaduiesc. E vorba deci de aluatul asta fatarnic si ipocrit dar in ciuda acestor vicii omenesti si lumesti Invatatura Arhaica, Biserica veche a vantului duhovnicesc subtirel in care se arata Domnul trebuie sa continue drumul sau spre Dumnezeu.

Dintr-o data, un preot deschide usa de la camera, parea ca usa ducea catre un alt loc, catre un oras, acolo vad o masina neagra in care se aflau preoti, in fata, in scaunul pasagerului se afla un preot cu parul alb. Auzind de la acei preoti detaliile despre ceea ce vazuseam, acel pret zambeste larg si apoi pleaca iar usa se inchide. Aveam senzatia ca acel preot era mai mare in rang decat toti cei de langa mine insa el era foarte lumesc, ocupandu-se cu treburile lumesti.

In loc sa se deschida usa spre Orasul Ceresc Noul Irusalim, preotul deschide usa spre alt oras, spre sefia lumeasca a marelui alb ca ranjeste a necredinta preaingaduitor cu luxul pe care si-l permite pe motiv ca e lux afierosit Domnului.

Si asa s-a incheiat visul meu, m-am trezit cu bratele incucisate si stranse foarte tare de piept, nu de teama, ci mai mult datorita intensitatii visului, totul fiind atat de real.

Acest X reprezinta a 10 porunca a Legii care te-a marcat profund. Deci visul este despre a nu ravni ca fariseii si fatarnicii sa manci casele vaduvelor si orfanilor si la nimic din ceea ce este al aproapelui. Acest X al tau in care te-ai trezit si care e la fel ca si incruciserea mainilor pe coarnele bicicletei face trimitere la patima indaratniciei, a racului, la reinstaurarea vechiului in mod gresit, la retrairea istorica a vechilor porunci dar fara a primi ierarea si jertfa mantuitorului chiar in sanul ortodoxiei si preotilor ortodocsi, deci e ca un fel de lepadare de credinta si secularism, patima pe care ai trait-o in vis.


Deci dumneata se pare ca esti luat de Hristos ca sa traiesti in vis impreuna cu El sfintele patimi ale vremurilor actuale.

[Amiel25]

@Moroco Am citit ce ai scris acum, interesant, am scris asa, cu "m" mic pentru ca asa am gasit traducerea, nu am scris de la mine si nu am vrut sa modific nimic.

Aseara, in timp ce stateam in pat si incercam sa dorm, am avut un fel de revelatie, am inteles niste lucruri din vis. Eu eram atat preot cat si politist, doua naturi ( natura spirituala si naturala lumeasca ), politisul a ales sa plece din adunarea preotilor ca asa a judecat el, insa preotul din mine nu a plecat. M-am intors inapoi, ceea ce face ca de doua ori am ajuns acolo, preotul acela mi-a spus mie si acelui preot sa ne rugam de doua ori, de ce si acel preot? Eram tot eu, preotul si politistul, unul langa altul, de aia m-am asezat langa el, eram ultimii pe banca. Politistul din mine nu a stiut a se ruga, insa preotul din mine, da, dar pentru ca si politistul auzea cate ceva, inseamna ca nu era complet orb si surd la tainele rugaciunii. Cand ne-am leganat precum se leagana pomii, eram un tot, un singur corp, unitate, si asa am primit acele viziuni cu batul si biserica.

Acum, de ce i-am spus acelei femei sa-i ceara iertare in constiinta ei, de acolo pleaca totul, crezi ca ea nu facuse cereri de iertare la biserica? Era religioasa, o persoana de la tara care asculta doar de preot, eu i-am spus ceea ce eu am facut si fac si cred ca multi facem asta. Atunci cand moare o persoana la care am tinut, o persoana careia i-am gresit, ii cerem iertare in sufletul nostru, asta daca facem acest lucru, eu cel putin am facut asta de foarte multe ori si zi de zi. Defapt tot visul este construit pe baza fiintei si trairilor mele, trairi pe care eu le impart cu ceilalti.

Faptul ca eu cautam respect, este o reflexie a faptului ca eu caut respect in viata reala, de la oamenii care ma ia in ras. Eu vin la ei cu doua naturi, natura spirituala si le spun de taine spirituale iar ei nu ma respectia, iar natura lumeasca si le spun de tainele acestei lumi iar ei tot nu ma asculta.

Mai departe am inteles de la tine, cu batul si biserica si preotul cu parul alb.

[ALARIC]

https://doxologia.ro/puncte-de-veder...ia-despre-vise

[Moroco]

În prealabil postat de ALARIC

https://doxologia.ro/puncte-de-veder...ia-despre-vise

Foarte bun link.

@Amiel,

Exista o idee de baza care ar trebui sa o pricepem pe care am inteles-o in timp din experienta si realitate. Animalele, serpii-taratoarele, toata faptura viseaza si vad cele ce nu se vad caci omul a pierdut vederea celor de deasupra si Imparatia Duhovniceasca a Raiului si omul in general e orb si cand se uita spre cer nu vede decat albastru ziua sau negru noaptea sau nori cu vapori de apa si atat. Deci daca Dumnezeu toarna vise si vedenii in om si ti se deschid ochii ca sa vezi si sa intelegi visele si vedeniile, tu sa nu crezi ca ai inaintat pe scara valorii duhovnicesti a Credintei ci abea ca ai intrat in randul tuturor dobitoacelor si taratoarelor, a tuturor vietuitoarelor de pe pamant si din mari asa ca nu ai niciun motiv sa te crezi superior sau special animalelor darmite oamenilor.

Sa nu uitam ce a zis Domnul sf. ap. Natanael: Daca ti-am zis ca te-am vazut sub smochin crezi? Mai mari decat acestea vei vedea si vei auzi... sau sf. Ap. Toma dupa inviere: Fericit esti tu Tomo ca daca m-ai vazut ai crezut dar mai fericiti sunt cei ce nu M-au vazut si au crezut... asa ca sa fii credincios si nu necredincios.

Deci pe scara credintei trebuie sa vezi cat mai bine duhovniceste si trupeste asa ca o faptura cereasca plina de ochi caci lumina si adevarul este pentru ochi ca sa nu te inseli si sa te bucuri de toate cele create de Dumnezeu si restaurate-mantuite dar daca nu vezi multe sau esti orb asta nu e o problema caci ceea ce ti se spune si ti se porunceste de sus de la Dumnezeu sunt din cele nevazute si daca crezi si asculti atunci e cu atat mai bine caci iti zidesti casa pe stanca cea tare, pe Hristos-Cuvantul si nu doar pe vedere, pe vise, umbre, vanare de vant, vedenii si tot felul de interpretari si proorocii mincinoase care in ascultare si rabdare mai mult ar putea sa te incurce si sa te ispiteasca, sa-ti faca cu ochiul, si tu ca prostu, uitand de porunca, de datorii, de sarcini, din pricina frumusetii ajungi sa te lepezi ca cei care vazand ficele oamenilor s-au lepada jurand necredinta ca sa se impreuneze cu ele si asa au aparut monstrii, uriasii, enachitii si goliatii din vechime care nu se mai saturau si tot cresteau pana piereau dar pana piereau mancau si pradau tot ce apucau.

Practic ar trebui sa invatam sa avem discernamant ca sa-ti dai seama ce vine de la Dumnezeu si ce vine de la cel rau dar nu e bine sa-ti pui toata increderea in vise si vedenii ca un incantat euforic emotional sau un pesimist deznadajduit ci trebuie sa urmezi poruncilor scrise si invataturii traditiei si cartilor si nu oricum ci bisericeste si cu sfat de la altii care slujesc asemenea tie lui Dumnezeu.

Nu prea am discernamant nici ziua in amiaza mare cu una-doua cafele la bord darmite sa imi dau seama asa in vise si vedenii incat sa ma incred in ele sau in mesajele lor? E o utopie sa si prostie sa-ti pui nadejdea in vise si voci daca nu cunosti glasul Pastorului cu crucea sau a ingerilor si slujitorilor sai.

Pot insa sa-mi vad comportamentul in vis si cum acolo omul este mult mai sincer si cu firea mult mai libera e clar ca poti sa-ti vezi patimile care Îl tin sclav viciilor si neputincios pe Hristos in tine, captiv ca o musca in panza de paianjen mic si rau si agresiv. Apoi dupa analiza poti lua atitudine ca sa iesi din adictie folosind toate sfintele Taine, sfaturile si invatatura si experienta batranilor imbunatatiti si prin iertare si rabdare in ascultare si schimbare ai sa iesi din robia babilonia, faraonica si pacatoasa a lumEUomului rau si necredincios mare calculationist procesoman si plin de hazibuli caruia el ii spune grije... grije lumeasca pagana care il sperie si-l scoate pe credincios si pe om din Rai, sursa visurilor desarte cum zice inteleptul Solomon.

Sfintii au marturisit ca in viata lor pe pamant grija lumeasca i-a scos din Rai si ea impreuna cu frica sau incantarea de sine si de iubirea de sine e mare generatoare de vise desarte si vedenii groaznice si proorocii mincinoase. De aia se canta la liturghie ”Grija cea lumeasca sa o lepadam” si sa lucram grija duhovniceasca pentru suflet ca sa ajunga sufletul nostru sa se mantuie si sa mosteneasca Raiul si desfatarea feciorelnica impreuna cu Hristos-Cuvantul si cu toti sfintii, ingerii si dreptii.

[Moroco]

În prealabil postat de Iorest

Trebuie să ne ancorăm în Sfintele Taine şi viaţa bisericească şi să avem şi discernământ patristic (care necesită cunoaştere a învăţăturilor ortodoxe), altfel putem fi uşor de indus în eroare.

Totuşi ce rost au să se intercaleze atâtea vise fără noimă, de ce ne-ar vorbi Dumnezeu prin vise, dacă are oameni cu care să ne comunice una sau alta ?

S-au terminat oamenii înduhovniciţi şi cu discernământ pastristic, ca să fie necesară o solie prin vis ?

De ce ar fi mai importante visele ca spovedania, împărtăşania, Sfântul Maslu, dacă sfintele Taine sunt lăsate până la venirea Domnului ?

Adică dacă nu ne spovedim şi împărtăşim, dar doar visăm şi spunem ce visăm ne este suficient pentru mântuire ?

Majoritatea îşi schimbă viaţa fără vise, mai degrabă în urma întâmplărilor reale şi a gustului amar al propriilor fapte şi atitudini, deci nu au o pondere aşa mare în actul de pocăinţă, doi nu avem noi discernământul părinţilor din primele VI secole ale creştinismului să spunem că distingem ce e de la îngerii căzuţi ce e de la Dumnezeu.

Dacă o însăilare de vise ne slăbesc psihicul, ne înfricoşează, nu e lucrarea celui rău ?

Stările emoţionale din vis nu cred că sunt criterii, poţi să ai stări emoţionale pozitive care se revarsă şi când fumezi, mănânci peste măsură, asculţi muzica preferată, nu emoţia din timpul visului e unicul criteriu, emoţia poate fi manevrată.

Părintele Cleopa chiar a lăsat nişte învăţături despre Vise şi vedenii .
https://documente.net/document/parin...i-scanata.html

O parte din oamenii care trăiesc într-o anumită epocă se întorc la pocăinţă, din păcate nu toţi cei care alcătuiesc o comunitate.

Visele oricum ar trebui tâlcuite în limitele învăţăturii lăsate de sfinţii părinţi şi fără cunoaşterea asta care e vastă şi durează toată viaţa, nu ai de unde să extragi nici criteriile de analiză.

Probabil cei mai avansaţi duhovniceşte ar putea tâlcui fără să se ducă în ispită.

Dar repet tu simţi că a visa şi a spune mai departe, plus a te ruga în momentele de disperare cu cuvintele proprii, nu din Ceaslov, Acatistier, nu cu rugăciunile începătoare Împărate Ceresc, Sfinte Dumnezeule, Cuvine-se cu adevărat, Crezul etc e suficient pentru mântuire ?

Frumase intrebari calauzitoare. Se simte un duh ortodox bun, mantuitor in postarea ta, bazat pe informare serioasa. Apreciez, dar cine-s eu sa spun asta? Un fulger plat-denivelat din praf si cenusa intinata purtata de vant si vanata de ingerii cazuti. (Parafrez si eu pe sfintii parinti filocalici.)

Nici nu stiu daca are rost interpretarea viselor ca si predica pilduitoare de urmat sau ca proorocie caci e clar ca @Amiel25 nu este un Trimis ca sa fie ascultat Dumnezeu de catre credinciosi prin visele lui ci este nelamurit intrebandu-se ca de ce de 6 ani de zile primeste atat de multe vise si calatorii prin vise si vedenii pline de talc duhovnicesc si de tot felul de lucruri.

Auto-talmacirea oricarui vis se poate face nu la modul superstitios premonitional ci la nivelul analizei comportamentului firii tale iesite in vis de sub cenzura ipocrita a constientului. Iti poti vedea patimile si adictiile, comportamentul terorist, tiranic, iti vezi trufia, frica, neputintele, panica si faptele rele in care cazi in sipita... iti poti da seama in ce crezi ca este fericire si dupa ce te trezesti poti sa iei atitudine ca in realitate sa veghezi pana acolo incat sa ti se schimbe comportamentul inclusiv in starea de visare cand firea iti este libera. Asa poti sa te folosesti duhovniceste de vise spre pocainta caci patima si cea mai mare dintre ele trebuie sa o pocaiesti si sa o invingi prima!