E eutanasia un pacat?

[euftalia]

Eu am avut bunica bolnava de cancer si ma gandeam uneori ca ar fi buna eutanasia, dar in primul rand ca mi-ar fi fost mila sa o ucidem apoi poate asa a vrut Dumnezeu sa sufere sa iti mantuiasca sufletul total. Nu intelegem noi caile lui Dumnezeu. Nici eu nu intelegeam de ce trebuia sa se chinuie atat, mai ales ca a fost un om exceptional de bun si credincios. A murit insa dupa o luna de chin, Dumnezeu i-a curmat suferinta. Si-a dat sufletul intr-o vineri pe la ora 10 noaptea, iar eu in seara aceea am fost la Sfantul Maslu si m-am rugat plangand sa ii curma Cel de sus chinul. Suferinta pe pamant nu e vesnica si daca Dumnezeu face o minune si se opreste chinul si omul se mai poate bucura cat de cat de viata? Avem noi dreptul sa il ucidem cand el poate mai vrea sa traiasca sau se mai amelioreaza? Nu avem dreptul sa ii luam zilele care i-au mai ramas ,oricat ne-ar durea de tare chinul lui.

[moriane]

Sunt multi oameni care traiesc doar datorita aparatelor.Daca n-ar fi ele, ar muri. Poate ei si-ar dori sa fie eliberati. Oricum viata pe care o duc e artificiala. Avem dreptul sa ii tinem in mod artificial in viata? Avem dreptul de a ne sinucude, ceea ce nu inseamna ca trebuie sa si facem. D-zeu ne-a lasat cu aceasta posibilitate. Poate ar trebui sa le dam si dam si altora aceasta posibilitate.

[CM]

Eutanasia presupune vointa celui despre a carui moarte este vorba.
Nu este omor ci sinucidere, dar cu mana altuia.
Faptul ca cel in cauza decide sa nu mai sufere si sa puna capat suferintelor, nu cred ca este un transfer de pacate asupra celui care a indeplinit procedura.
Avand liberul arbitru, fiecare raspunde pentru faptele sale.
Daca el decide sa moara decat sa suporte chinurile fizice, este strict problema lui si tot a lui ramane si dupa ce moare.
Ce se intampla dupa aceea, noi putem doar sa dam cu presupusul, in nici un caz nu putem fi siguri.
Toata lumea are tendinta de a se baga in ciorba altuia, dar foarte putin in a lui proprie si personala.
Mantuirea este un drum personalizat al fiecaruia dintre noi. Cei din jur pot doar sa ne influenteze, in nici un caz sa se mantuiasca in locul nostru.
Si cu preluarea pacatelor, trebuie sa fim foarte atenti, sunt cazuri de preoti care au preluat pacatele altora si au ispasit in locul acestora. Dar au stiut cum sa o faca si au facut-o in cunostiinta de cauza.

[euftalia]

Stie numai Dumnezeu motivatiile fiecaruia, eu zic ca nu este buna eutanasia, dar sa ii ierte Dumnezeu pe cei care au recurs la acest fel de sinucidere.

[cristiboss56]

Nu avem dreptul sa luam viata nimanui.Desigur ca suferinta inaintea morti este pentru unii foarte grea. Stiinta a inventat multe metode medicamentoase care reduc mult suferinta,dar nici un caz suprimarea vieti.Aceasta numai DUMNEZEU o poate lua. Dumnezeu sa ne binecuvinteze! +

[Abis]

In primul rand, bine v-am gasit frati intru Hristos! Ma bucur ca EXISTATI!

Nici eu nu sunt de acord cu eutanasia la oameni si o privesc ca pe un truc de a pacali moartea si suferinta dar care se rasfrange pana la urma asupra noastra in viata de veci.
Nu stiu prea bine cum sa privesc acest lucru la animale.
Am un catel mic de 2 luni ce sufera de epilepsie. Cam la 2 zile are crize epileptice identice cu cele omenesti. Pe langa faptul ca ne frange inima cand o privim (mai ales copiii) cum se zbate intre viata si moarte aproape zilnic, nici nu are leac de vindecare, dar nici nu isi da duhul in pace. Inima mea ma sfatuieste sa ii curm suferinta cu o injectie dar totusi sunt in cumpana. Voi ce parere aveti?

[cristiboss56]

În prealabil postat de moriane

Credeti ca eutanasia ar trebui legalizata? Dumnezeu ne-a lasat posibilitatea de a ne sinucide. Daca nu ar fi asa nici nu am putea s-o facem. [daca vrem]. Atunci de ce sa refuzam altora aceasta libertate?

Dumnezeu ne-a dat libertate deplina in contextul unor pilde si invataturi pe care ni le-a lasat si pe care sper ca le stim cit de cit cu totii din Biblie. Posibilitatea de a ne sinucide exista si este reala dar este contrara creatiei Divine, cum si faptul de a suprima viata altcuiva constituie un pacat strigator la cer. Numai Cel ce a creat viata o poate da si o poate lua, nimeni altcineva. Chinurile mortii pentru unii , sunt consecinta directa sau indirecta a pacatelor , viciilor, necredintei .Va recomand cu toata caldura pentru a intelege mai bine problematica legata de suferinta, pacate, mostenirea pacatelor , sa cititi "Sfaturi Duhovnicesti" de Arhim. Ioachim Parvulescu -Sfinta Manastire Lainici , pe care o gasiti la majoritatea bisericilor ortodoxe din Bucuresti si probabil si din tara. Citind aceasta carticica veti intelege multe despre problematica legata de suferinta noastra in general , "pedagogia" Divina in astfel de suferinte pentru unii de neinteles.

[cristiboss56]

Consecinta pacatelor nenumarate si repetate fara o pocainta ulterioara si persistenta nesimtirii in adevaratul sens al cuvintului ,mai rau decit dobitoacele, nu poate duce decit la pierzanie si minia Lui Dumnezeu cu consecintele de rigoare . Suferinta ne-o facem singuri si este consecinta atitudinii noastre , a desfriului si nesimtiri noastre. Pacatele strigatoare la cer, nemarturisite si fara o pocainta ulterioara pot lovi pina la trei generatii intru minia Lui Dumnezeu.

Iubitului meu frate (sora) in Hristos!




Iubitul meu frate (sora), au trecut atata timp de cand imi doresc sa iti scriu. Iata acum o fac, imi este fff greu sa iti scriu despre infruntarea bolii, pentru simplu motiv ca eu am picat de atatea ori acest examen..nefiind in stare sa duc aceasta cruce asa cum trebuie. Si totusi, tocmai de aceea iti scriu, daca as fi scris ca un invingator, m-as fi simtit stingherit de “eroismul” meu. Am stat multa vreme si m-am tot gandit daca are rost sau nu, sa iti scriu, fiind unul care nu a reusit sa se invete pe sine ceea ce vrea sa invete pe altii. Am stat nopti intregi si m-am framantat, daca, sa fac ceva, la ce am cea mai mare ALERGIE!! Sa invat pe altii ceea ce eu insumi nu fac. Cel care ma priveste se supara ca nu fac nimic!! Dar...din afara asa pare,.... ca, pierd timpul..... Framantarile, iubirea, suferinta, nu se vede in fotografie...si totusi exsita...M-am hotarat sa iti scriu gandindu-ma ca, poticnirile, caderile mele te vor ajuta sa treci mai usoar peste necazurile tale. Despre boala au scris mari duhovnici, Sf Parinti, eu nu pot spune nimic, pentru ca vorbele mele Nu au puterea vorbelor lor...si totusi iti scriu. Ceea ce este foarte greu pentru mine, este sa iti scriu nestiind cine esti! De ce boala suferi, pentru ca nu se compara un paralizat cu un bolnav de pneumonie..Stiu ca nu exista o reteta universala pentru toti bolnavii asa cum nu exista sfaturi generale care sa ii mangaie pe toti bolnavii. Oamenii au nevoie de sfaturi care sa raspunda la intrebarile lor, care sa le atinga sufletul, nu de raspunsuri generale..Ma puteti intreba, de ce nu stau in banca mea?? Din 2 motive:
1. fiind eu insumi pe patul de spital, imi doream atat de mult sa stiu ca se

1. fiind eu insumi pe patul de spital, imi doream atat de mult sa stiu ca se gandeste macar cineva la mine..acolo am simtit lipsa de afectiune...
2. pentru ca imi doresc foarte mult sa ajut pe bolnavi, vreau sa fiu alaturi de tine in suferintele tale.
Ma intrebat cineva, si ce imi poti spune?? Imi poti alunga durerea? Imi poti micsora suferintele?? Nu!! In nici un caz...tot ce pot eu sa iti spun este ca ma gandesc la tine, si ca te iubesc. Poate asta nu inseamna nimic pentru tine, atunci nu are rost sa citesti mai departe,..nu ma vei intelege... Dar ceea ce vroiam eu sa iti spun, era despre examenul pe care il presupune examinarea constiintei la vreme de boala, despre puterea crucii, despre canonul bolnavului. Ai putea sa ma intrebi, de ce imi scrii? As raspunde, nu stiu....dar stiu ca vreau sa fiu alaturi de tine in suferinta ta, ca vreau sa ajut pe cei care se afla in aceeasi situatie in care ma aflu eu...Scriu pentru ca in inima mea exsita Iubire pentru tine. Imi poti spune : Nu te lauzi??? Cum poti iubi un strain? Dar..in Hristos, nimeni Nu mai e strain, suntem Una. Iarasi ma poti intreba: Nu folosesti prea des cuvantul Iubire?? Si da...si nu....cand vorbim, scriem pentru a ajuta pe aproapele atunci Dzeu pune in suflet puterea de a iubi!! Iubirea se arata si in fapte, cand cei doi isi deschid sufletul unul in fata celuilalt...nu stiu ce va fi...dar voi incerca daca Nu ma vei intelege...sa transform iubirea mea pentru tine in rugaciune........
jenica.......
[/b][/b]