:)vi se intampla si voua sa fiti cu mintea imprastiata pana va adunati putin odata intrati in Biserica?Va mutati de pe un picior pe altul dati semne de nerabdare,discutati cu cunoscuti care va saluta si va intreaba fel si chip,sunteti distrasi de discutiile altora?Cum ajungeti sa va rugati in tihna?
Va este mai usor sa va rugati acasa?Puteti sa aveti un program de rugaciune de la care sa nu va abateti?In sfarsit cum participa ceilalti membrii ai casei la rugaciune?
Eu desi ma simt mai bine in Biserica,evident datorita momentelor inaltatoare ale jertfei,acasa sunt cu mintea mai adunata sa zic asa,le pot face pe toate in tihna,fara sa iau aminte la ce se petrece in jur.Durerea mea cea mai mare este ca nu izbutesc sa am un program pe care sa-l urmez consecvent si faptul ca nu toata lumea participa..copiii cel mai adesea cad franti,abia mai spun un inger ingerasul meu,cat despre mine cam la fel..am perioade cand sunt f.severa cu mine si cu restul casei,dar acum in vacanta totul s-a dat peste cap...stiu ce-mi trebuie,cum trebuie facut dar ma incearca o lene........
Voi cum stati cu rugaciunea,ce rugaciuni faceti,de cate ori simtiti sau ca la carte?
|