Forum Crestin Ortodox Crestin Ortodox
 
 


Du-te înapoi   Forum Crestin Ortodox > Alte discutii > Vrajitoria
Răspunde
 
Thread Tools Moduri de afișare
  #1  
Vechi 24.01.2013, 21:04:01
cora24 cora24 is offline
Junior Member
 
Data înregistrării: 24.01.2013
Mesaje: 4
Implicit farmece, invidie, blestem? un sfat

Deschid acest subiect si impartasesc cu voi problemele cu care ma confrunt in speranta ca cineva poate sa ma ajute cu un sfat. Nu doresc sa fiu ironizata, sunt constienta de o parte de raspunsurile pe care le voi primi dar simt nevoia ca cineva din exterior sa isi dea cu parerea.

Simtind ca in ultima perioada imi merge f rau am stat putin si am meditat si m-am gandit ca poate ceva se intamplat la un alt nivel la care am refuzat sa ma gandesc din necredinta: blesteme, invidie. Lucrurile sunt mai greu de povestit in detaliu pt ca in toti acesti ani s-au adunat multe si cred ca totul a inceput inca din liceu. Am sa incerc sa fiu mai concisa si in alte mesaje am sa detaliez.

Dupa liceu am intrat la facultate dar nu am putut sa ma tin de ea si dupa 2 ani am renuntat. M-am inscris la alta facultate, totul a fost bine pana in ultimul an, am adunat restante pe care , ca un facut, nu am reusit sa le iau si nu am putut sa dau licenta. De atunci incerc sa imi caut de munca, nu-i bai ca nu am diploma de licenta, stiu care au functii inalte si au abia facultatea in curs. Nimic, dar nimic nu imi iese de cand am terminat liceul. Job-urile pe care le gasesc sunt slabute, contracte neserioase sau dupa un anumit timp postul e restructurat. Am patit asa de 3 ori cand, dupa aprox.3-6 luni din senin firma s-a inchis sau postul meu a disparut...chiar am glumit pe seama asta pana cand anul trecut am deschis eu si viitorul sot o mica afacere care, bineinteles, acum dupa 6 luni suntem nevoiti sa o inchidem.

De ce imi pun acum intrebarea daca nu cumva ceva se intampla cu mine, numai cu mine: nu am reusit sa am un loc de munca stabil, nu reusesc sa imi gasesc de munca desi aplic in fiecare zi la multe joburi, nu reusesc sa imi intemeiez o familie desi am o relatie de 10 ani si abia anul acesta avem in plan sa ne casatorim. Certuri cu parintii mei au fost tot timpul, in special cu tatal meu, acum au aparut certuri si cu viitorul meu sot. De aprximativ 1 an simt ca sunt blocata pe toate caile, degeaba bat la usi canu mi se deschid. Toti din jurul meu merg inainte, au slujbe frumoase, unii promoveaza.
Sunt multe de povestit, din ce cauza cred ca mi se intampla ceva. Nu am gasit din cate imi amintesc nimic suspect, sau poate ca nu am crezut pana acum in asa ceva nu am dat importanta. In liceu am avut ceva probleme si am fost la biserica unde dupa slujba mi s-a citit o rugaciune, dar relatia mea cu viitorul sot a fost privita cu ciuda si multa invidie de la inceput (asta ar trebui detaliat, de acolo cred ca mi se trage). Sunt curioasa daca se poate lega ceva doar prin invidie puternica sau doar prin vorbe aruncate la suparare.

La blestem ma gandeam ca poate mi se trage din partea mamei. Cand bunicul era tanar s-a despartit de bunica pentru o perioada de 2 ani. S-a dus cu alte femeie si a luat-o si pe matusa mea cu el. Cand s-a intors la bunica a spus ca nu stie ce s-a intamplat, de ce a placat cu femeia aia. Bunica mea a murit cand eu aveam 7 ani, asta o stiu de la mama mea dar nu a mentionat vreodata ca ar fi legat femeia aia ceva. Cert este ca matusa nu s-a impacat niciodata cu bunica, ea i-a tinut partea femeii aleia, si mai stiu ca bunica odata a blestemat-o pe matusa-mea. Nici matusa nu a avut viata fericita, nu e aporpiata de copii, sot alcoolic...si nici mama nu a a vut noroc. De vreo cativa ani buni tatal meu a cazut rau de tot in patima alcoolului. Matusa mea are 3 copii, 2 baieti si o fata. Verisoara mea este mai mare ca mine dar nici ea nu a a vut noroc prea mult. A luat viata in piept de mica, nu are familie, nu are copii si acum e plecata in Spania.

Imi cer scuze daca nu am fost coerenta in cele exprimate dar promit sa revin cu mai multe detalii. Ma grabesc pt ca trebuie sa vina sotul si nu vreau sa afle depre ce scriu aici pentru ca el nu prea crede, nici in biserica si nici in farmece.
Reply With Quote
  #2  
Vechi 24.01.2013, 21:13:13
MihaiG MihaiG is offline
Banned
 
Data înregistrării: 24.04.2012
Locație: Timișoara
Religia: Catolic
Mesaje: 1.242
Implicit

Citat:
În prealabil postat de cora24 Vezi mesajul
nu reusesc sa imi intemeiez o familie desi am o relatie de 10 ani si abia anul acesta avem in plan sa ne casatorim.
Îmi îngădui să vă întreb dacă de 10 ani trăiți cu viitorul soț în curăție.
Reply With Quote
  #3  
Vechi 24.01.2013, 21:33:03
cora24 cora24 is offline
Junior Member
 
Data înregistrării: 24.01.2013
Mesaje: 4
Implicit

Nu am primit binecuvantare din partea preotului daca la asta va referiti, dar sunt in jurul nostru persoane care au in spate o relatie de lunga durata ca si a noastra si nu au avut nici un fel de probleme, chiar au si copii. Noi am vorbit de nunta inca dupa primul an de relatia dar niciodata nu s-a materializat si tot timpul ajungeam sa ne certam pe tema asta. Din ce am observat pe el il retinea ceva, nu se putea hotari. Vroiam amandoi dar tot timpul zicea ca mai bine asteptam sa ne facem o situatie, sa putem intretine o familie. La sf anului trecut am cazut de acord ca in 2013 trebuie sa ne casatorim, el a aluat decizia asta. Dar, ca si facut, inainte de a le da vestea parintilor, bunica mea s-a imbolnavit si din noiembrie o tinem asa dintr-o internare in alta. Are probleme cu tensiunea, acum e 15 acum e 20 dar nici un doctor nu stie de la ce este. Ne-a fost frica sa mai continuam cu planurile de nunta, am vb cu parintii si au zis ca nu avem de unde sa stim ce se va intampla pana in vara si sa mergem pe drumul nostru. Bunica s-a bucurat desi a primit vestea de pe patul spitalului. Coincidenta sau nu, nu mai stiu ce sa cred.
Reply With Quote
  #4  
Vechi 24.01.2013, 21:39:04
MihaiG MihaiG is offline
Banned
 
Data înregistrării: 24.04.2012
Locație: Timișoara
Religia: Catolic
Mesaje: 1.242
Implicit

Nu mi-ați răspuns la întrebare. Sau, mi-ați răspuns în mod indirect.

Deci, dacă într-adevăr "trăiți" împreună cu cineva de 10 ani, eu vă spun așa:

Înainte de a vă îngrijora de blesteme, vrăji și altele asemenea, ar trebui să vă îngrijorați că primul, cel mai important și, de fapt, singurul care vă poate ajuta, adică Dumnezeu, s-ar putea să fie puțin supărat pe dumneavoastră, pentru faptul că nu respectați poruncile Lui. De 10 ani.
Reply With Quote
  #5  
Vechi 24.01.2013, 22:17:00
dobrin7m's Avatar
dobrin7m dobrin7m is offline
Senior Member
 
Data înregistrării: 02.08.2010
Locație: Londra
Religia: Ortodox
Mesaje: 3.926
Implicit

Citat:
În prealabil postat de cora24 Vezi mesajul
Nu am primit binecuvantare din partea preotului daca la asta va referiti, dar sunt in jurul nostru persoane care au in spate o relatie de lunga durata ca si a noastra si nu au avut nici un fel de probleme, chiar au si copii.
Cea mai mare greseala este sa ne raportam la altii facand comparatii. Si asta in primul rand ca judecatile lui Dumnezeu sunt altele decat judecatile noastre. Apoi fiind orbi, neputand vedea propriile pacate si neputinte, cautam vini la cei de langa noi pentru suferintele noastre. Si ne adancim in superstitii fara rost in loc sa cautam indreptare.

Si acum un sfat . iata un fragment din conferinta Par. Zaharia Zaharou de la Manastirea Sf. Ioan Botezatorul Essex , Anglia, conferinta avuta la Iasi in anul 2011.

"“Legaturile personale dintre oameni in lumina legaturilor noastre cu Dumnezeu”

“Singurul lucru pentru care omul merita sa traiasca si care da sens vietii lui este iubirea. Desigur, iubirea omeneasca obisnuita se deosesbeste intrutotul de iubirea dumnezeiasca si nu are aceleasi insusiri. Ea nu este decat o umbra palida a iubirii dumnezeiesti.
Atunci cand iubirea se exprima la nivel trupesc, ea nu este deloc iubire, ci doar o miscare a patimii din noi inspre o alta persoana. Cata vreme iubirea aceasta este starnita de patima desfatarii trupesti si a egoismului, ea ucide sufletul si il face pe om neputincios in relatia sa cu Dumnezeu si, prin urmare, si cu semenii sai. Si iarasi, cand in mintea si in sufletul nostru ne formam o imagine idealizata a iubirii, deoarece ea continua sa aiba ca temelie omul cel slab si patimas, cadem intr-o si mai mare inselare, care ne pustieste duhul si ne raneste sufletul, incat cu greu aflam vindecare.
In jurul nostru nu vedem decat tragedii si legaturi dezastruoase, insa gandim ca noi o vom scoate la capat mai bine. Din pacate nu ne dam seama de dimensiunile caderii si neputintei noastre. Asteptam de la semenii nostrii, luptati de aceleasi patimi ca si noi, o iubire desavarsita si puternica, lucru pe care noi insine nu suntem in stare sa-l oferim celorlalti, caci toti sutem prinsi in stramtoarea pacatului si apasati de povara lui. Inselarea noastra consta in aceea ca asteptam ca cei din jurul nostru, care sunt si ei fapturi neputincioase si cazute, sa satisfaca nevoia noastra innascuta de iubire, nevoie pe care numai Dumnezeu poate sa o implineasca cu adevarat. Este inselarea sa asteptam de la oameni ceea ce numai Dumnezeu poate sa ne dea. El este Cel ce a sadit inlauntrul nostru setea de iubire si numai El poate sa o potoleasca. Prin iubire Il vom cunoaste si prin iubire ne vom asemana Lui.
Cand sufla vanturile ispitelor lumii acesteia, chair si relatiile ideale, care par neinchipuit de frumoase si trainice, se destrama si in urma nu raman decat ruine, care nemangaiati se tanguie, neintelegand cum de s-a intamplat aceasta.
Insa chiar si iubirea omeneasca, asa slaba cum este ea, pastreaza ceva din caracterul jertfelnic al iubirii dumnezeiesti. Ea se daruieste pe sine pana la capat, traieste inlauntrul fiintei iubite, in jurul careia isi cladeste intreaga fericire, intreaga viata. Insa cand omul o tradeaza, atunci iubirea aceasta omeneasca se naruie si se pustieste. Nimic nu mai ramane din simtamintele frumoase si puternice de mai-nainte, iar rana este atat de adanca incat intreaga fiinta a omului se zguduie din temelii si se sfarama in bucati. Viata nu mai are sens. Si de cate ori oamenii, deznadajduind de viata lor si incercand sa scape de durere, nu cauta refugiul in sinucidere?
Cand dragostea noastra omeneasca s-a prefacut in ruina si suntem cu totul zdrobiti, atunci se deschid inaintea noastra doua cai posibile. Fie sa ne intoarcem cu aceasta durere catre Dumnezeu, ca Dumnezeu sa intre in viata noastra si sa lucreze innoirea noastra, fie sa ramanem in inselarea nascocirilor noastre omenesti, trecand de la o tragedie si o pustiire a sufletului la alta, nadajduind ca la un moment dat vom afla perechea ideala. Si drama aceasta va continua pana in clipa in care vom intelege ca singuri nu putem razbi.
In relatiile dintre noi avem nevoie de a treia Persoana. Asa cum preotii in timpul Sfintei Liturghii, atunci cand isi dau sarutarea pacii isi spun: “Hristos in mijlocul nostru!“, la fel trebuie sa fie si in viata noastra. In legatura noastra de iubire, Dumnezeu nu este intrusul, ci Cel ce o curateste si o desavrseste. El este Cel ce o apara si in marea si vesnica Lui iubire o intareste si o insufla. Tocmai de aceea cautam adapost in Biserica, unde harul lui Dumnezeu in Taina Cununiei, va sfinti legatura cuplului, asa incat barbatul si femeia sa se completeze unul pe altul cu darurile lor si sa impreuna-lucreze la desavarsirea lor, care se va vadi, nu numai in legatura lor de iubire din aceasta viata, ci si in Imparatia ce va sa vie. Domnul a zis: “Fara Mine nu puteti face nimic“.
__________________
"De carma mintii atarna incotro pornim si unde mergem.
Adevarul este fiinta vie.
Gandurile omului nu sunt ca si gandurile Domnului.
Credinciosul in Dumnezeu depaseste limitele omului.
Nu sunteti voi cautand pe Iisus? Voi stiti despre Iisus o multime de lucruri dar nu il stiti pe El. Si pana nu Il gasesti pe Dumnezeu, nu te afli nici pe tine, nu-ti gasesti nici sensul tau nici sensul lumii." Cuv. Arsenie Boca
Reply With Quote
  #6  
Vechi 24.01.2013, 22:42:59
dobrin7m's Avatar
dobrin7m dobrin7m is offline
Senior Member
 
Data înregistrării: 02.08.2010
Locație: Londra
Religia: Ortodox
Mesaje: 3.926
Implicit continuare

"Daca vom fi incredintati ca a cauta o legatura ideala si desavarsita cu un om este o mare amagire, atunci vom intelege ca dorul nostru cel adanc si tainic dupa o iubire poate sa-si afle implinirea numai in Dumnezeu, Facatorul, Proniatorul si Mantuitorul nostru. Va incepe atunci, intre noi si Dumnezeu o aventura nesfarsit de creatoare si datatoare de viata. Cu cat se va intari mai mult legatura dragostei noastre cu Dumnezeu, cu atat va deveni mai curata si mai puternica si oricare dintre legaturile noastre cu semenii nostrii. Dragostea noastra va fi atunci una sanatoasa si ancorata in perspectiva singurei iubiri adevarate care este insusi Hristos. Numai atunci va avea ea valoare, pentru ca va fi libera, adica fara de pacat.
Prezenta patimii trupesti tulbura mintea si impiedica sporirea duhovniceasca a omului si dobandirea iubirii dumnezeiesti. Toata iubirea traita in afara lui Dumnezeu este ontologic autodistrugatoare. Daca legatura noastra verticala cu Dumnezeu este adevarata si puternica atunci orice alta legatura orizontala va fi autentica si puternica.

...daca in legatura noastra cu Dumnezeu vom afla o apropiere de El mai presus de fire, atunci toate legaturile noastre cu oamenii vor fi adumbrite de binecuvantarea dumnezeiasca. Atunci cand urmam lui Hristos, singura noastra grija este sa-I fim bine placuti, si in toate cele ce facem sa-I aducem multumire. Insa mai intai sa stabilim o legatura autentica cu El, cultivand in noi smerenia vamesului si pocainta nestramutata a fiului risipitor.
Dumenzeu astfel l-a zidit pe om incat in legatura sa unica si personala cu Ziditorul lui, omul sa-si afle implinrea si desavarsirea. Astfel scopul si menirea cea mai inalta a vietii noastre consta in a intemaia o relatie puternica cu Hristos, si a avea un neincetat dialog cu El. Atunci toate legaturile cu semenii nostri isi vor trage puterea din legatura noastra cu Dumnezeu si vom incepe sa le vedem pe toate, fiecare element al lumii zidite, in lumina acestei legaturi. Iar daca singura noastra grija va fi sa inbunatatim legatura noastra cu El, atunci in launtrul nostru se va naste o adanca pocainta. Si cu cat crestem mai mult in Hristos, cu atat mai limpede se va vadi saracia noastra duhovniceasca, iar insuflarea noastra nu va inceta sa se reinnoiasca. Nu ne vom teme de nimic, pentru ca nimic nu ne mai poate desparti de dragostea Lui.
Fireste, viata vesnica nu este altceva decat legatura pe care am stabilit-o cu Mantuitorul nostru inca din aceasta viata, legatura care va continua si in Veacul ce va sa vie. Vom fi judecati potrivit dragostei noastre, potrivit fiecarui cuvant rostit de Hristos si cuprins in Evanghelie.
Intocmai cum Hristos l-a intrebat pe Petru, dupa Inviere: “Ma iubesti tu pe Mine?“, la fel ne va intreba si pe noi in Veacul Viitor. Iar tu, “Ma iubesti tu pe Mine?“, si noi vom raspunde la randul nostru: “Da, Doamne, Tu stii ca Te iubesc!“. Dar hotararea si indrazneala cu care vom raspunde, vor depinde intrutotul de profunzimea legaturii noastre cu Persoana lui Hristos. Atitudinea pe care o adoptam in viata aceasta va continua si dincolo de mormant, fapt care se vadeste in Sfanta Evanghelie, in pericopa despre judecata dreptilor. “Doamne, cand am facut vre-un bine pe acest pamant? Tie se cuvine slava, noua rusinea fetei“. Acesta este gandul smerit, pe care il rostesc dreptii inaintea lui Dumnezeu, gand hranit de pocainta. Si noua ne va fi de folos sa invatam inca de pe acum aceasta atitudine smerita, pentru a ne invrednici de viata vesnica cu Domnul.
Trufia si indreptatirea de sine nu-si au locul in Domnul. Insa din pacate ele ne pot insoti in vesnicie, osandindu-ne la vesnica despartie de Dumnezeu. Pentru noi Raiul este Hristos. Sfantul Siluan adevereste:
“daca toti oameni s-ar pocai, si ar pazi poruncile lui Dumnezeu, atunci Raiul ar fi pe pamant, caci Imparatia lui Dumnezeu este inlauntrul nostru. Imparatia lui Dumnezeu este Duhul Sfant, iar Duhul Sfant, si in cer si pe pamant, Acelasi este“.
Raiul incepe aici pe pamant prin dragostea de Dumnezeu si de aproapele. In aceasta se cuprinde toata bogatia vietii vesnice, caci omul a fost zidit ca sa-L mareasca pe Dumnezeu, dandu-i pururea slava. Iar Domnul se bucura sa intoarca aceasta slava chipului Sau, omului, care la randul lui aduce si mai multe lauda Ziditorului sau. Astfel patrundem in nesfarsita miscare circulara a dragostei si a slavosloviei. Cresterea in Dumnezeu este adevarata implinire a omului, care a fost chemat la asemanarea cu Dumnezeu insusi." Par. Zaharia Zaharou
__________________
"De carma mintii atarna incotro pornim si unde mergem.
Adevarul este fiinta vie.
Gandurile omului nu sunt ca si gandurile Domnului.
Credinciosul in Dumnezeu depaseste limitele omului.
Nu sunteti voi cautand pe Iisus? Voi stiti despre Iisus o multime de lucruri dar nu il stiti pe El. Si pana nu Il gasesti pe Dumnezeu, nu te afli nici pe tine, nu-ti gasesti nici sensul tau nici sensul lumii." Cuv. Arsenie Boca

Last edited by dobrin7m; 24.01.2013 at 22:45:37.
Reply With Quote
  #7  
Vechi 25.01.2013, 17:32:18
Ekaterina's Avatar
Ekaterina Ekaterina is offline
Senior Member
 
Data înregistrării: 24.03.2012
Locație: Bucuresti
Religia: Ortodox
Mesaje: 2.284
Implicit

De cele mai multe ori noi vedem viata altora perfecta, asta pentru ca privim din exterior, nu o traim noi. Sunt intru totul de acord cu ce a spus Dobrin, ca nu trebuie sa ne comparam cu altii. Din tot ce ai scris, eu nu inteleg ca este ceva indreptat impotriva ta, sunt mai multi factori ce duc la situatia nemultumitoare in care te gasesti. De exemplu, criza economica reduce semnificativ sansa de a gasi un loc bun de munca (unii nu au deloc, deci se poate si mai rau). Daca vrei doar sa vezi ce nu ai tu si ce au altii, vei cadea in intristare si asta te va afecta si mai mult. Incearca sa te bucuri de ce ai, este un mare dar in ziua de astazi sa fii sanatos (sunt atatia oameni bolnavi, printre care si multi tineri). Poate esti o fire perfectionista si nu poti sa te multumesti cu situatia actuala, de aici se pot trage multe suferinte.
Reply With Quote
  #8  
Vechi 02.02.2013, 14:13:57
Cornel Urs's Avatar
Cornel Urs Cornel Urs is offline
Senior Member
 
Data înregistrării: 27.05.2012
Locație: Miercurea Ciuc - Harghita
Religia: Ortodox
Mesaje: 1.621
Implicit

Citat:
În prealabil postat de cora24 Vezi mesajul
Nu am primit binecuvantare din partea preotului daca la asta va referiti, dar sunt in jurul nostru persoane care au in spate o relatie de lunga durata ca si a noastra si nu au avut nici un fel de probleme, chiar au si copii.

da, este adevarat ca si altii traiesc in pacat (nefiind casatoriti), si cu toate acestea au copii sanatosi, ei se simt bine, sunt multumiti, DAR,

daca dumneavoastra suspectati ca aveti anumite farmece facute, dorind sa cereti ajutorul lui Dumnezeu pentru a scapa de lucrarea diavolului, totusi nu puteti sa-l primiti, atata timp cat traiti in necuratie (trebuie spovedit acest pacat si neaparat casatoria).
daca sunteti atacata de demoni, prin acele farmece, atata timp cat nu respectati acele porunci divine privitoare la sexualitate, demonul poate actiona! curatati-va de tot ce este gresit, si abia apoi puteti cere mila Domnului.
Reply With Quote
  #9  
Vechi 03.02.2013, 11:20:42
Noiembrie's Avatar
Noiembrie Noiembrie is offline
Senior Member
 
Data înregistrării: 28.01.2013
Religia: Ortodox
Mesaje: 165
Implicit

Draga CORA, nu zic, o fi avand si diavolul contributia lui la cele pe care le traiesti, insa daca ai sta sa iti faci o introspectie serioasa, in care sa fii sincera cu tine, cel putin la capitolul facultati incepute si neterminate, sigur ai descoperi ca in cea mai mare parte este si vina ta.Mai reflecteaza , cauta sa faci si schimbarea indicata de ceilalti colegi de forum si in mod sigur ceva se va schimba in bine. Dumnezeu sa te calauzeasca!
Reply With Quote
  #10  
Vechi 08.02.2013, 19:47:44
alecsandra_ldc
Guest
 
Mesaje: n/a
Implicit

Cred ca faceti prea multae legaturi..faptul ca bunica s-a imbolnavit tocmai acum..parintii au avut dreptate..planul de nunta trebuie respectat. 10 ani..totusi inseanma ceva...eu n-am cunoscut decat doua categorii: 1. logodita de 11 ani, necasatorita dar totusi fara relatii nepermise..2. cea casatorita care nu a avut nevoie de 10 ani pt pasul asta. S-a creat o obisnuinta aici..un om serios nu merge cu jumatati de masura, ori e alba ori e neagra.
Cuvantul 'concubinaj' cum suna?

Eu nu cred in farmece..blesteme...iar invidia este o patima care face rau celui care o are, nu celui invidiat..Simplificat , da, exista bine si rau. Pt ca un blestem sa iba efect trb facut de cineva drept impotriva cuiva nedrept..Iar farmecele,ca si invidia fac rau celui care le practica pt ca sunt invocarea raului..

Despre locurile de munca..nu e vorba de functii aici..cei bine pregatiti profesional si cu cailtati personale (seriozitate,consecventa etc) isi gasesc un loc de munca.Ar trebui sa va ganditi ce puteti imbunatati la educatie..etc.
Reply With Quote
Răspunde

Thread Tools
Moduri de afișare