Forum Crestin Ortodox Crestin Ortodox
 
 


Du-te înapoi   Forum Crestin Ortodox > Generalitati > Generalitati
Răspunde
 
Thread Tools Moduri de afișare
  #1  
Vechi 07.03.2013, 03:02:24
tigerAvalo9 tigerAvalo9 is offline
Banned
 
Data înregistrării: 28.03.2008
Locație: Galati
Religia: Ortodox
Mesaje: 2.448
Implicit Pomenile pentru morti,mancarea

Plecand de la un topic al unei colege de forum,vreau sa va pun o intrebare:Credeti ca e normal sa se dea mancare pentru morti?Adica eu sa fiu sincer nu cred.Am vazut un preot la tv ca mortii nu au nevoie de mancare si asa cred si eu.CRED ca mortii au nevoie de RUGACIUNE,POMENIRE SI IERTARE!Nicidecum mancare.De ce e nevoie sa dam mancare,coliva,torturi,covrigi,colaci si alte mancaruri?Mananca sufletul dupa viata de veci?Nu cred.Sufletul nu se hraneste cu mancare sufletul se hraneste cu HRISTOS ,CU RUGACIUNE!Ce parere aveti?Cred ca e mai bine sa pomenim mortii si sa ne rugam pentru ei decat sa dam de pomana pentru ei mancare eventual nu putem sa le luam si bilet la meci?Scuzati-mi gluma,ironia.Doamne ajuta!
Reply With Quote
  #2  
Vechi 07.03.2013, 05:38:55
Parascheva16's Avatar
Parascheva16 Parascheva16 is offline
Senior Member
 
Data înregistrării: 26.02.2013
Religia: Ortodox
Mesaje: 1.920
Implicit

Tu ar trebui sa pui mana pe catehismul ortodox. Coliva si vinul pentru morti este o randuiala veche. Nu se da ptr. a fi mancata de suflet ad literam, nimeni nu a zis asa ceva.
Reply With Quote
  #3  
Vechi 07.03.2013, 05:47:22
Parascheva16's Avatar
Parascheva16 Parascheva16 is offline
Senior Member
 
Data înregistrării: 26.02.2013
Religia: Ortodox
Mesaje: 1.920
Implicit Din Catehism

Ce este si ce inchipuie coliva, care se face la inmormantari si parastase?

Coliva inchipuie insusi trupul mortului si este totodata un semn vazut al credintei noastre in inviere si nemurire, deoarece este facuta din boabe de grau, pe care insusi Domnul le-a infatisat ca purtand in ele icoana sau asemanarea invierii trupurilor: "dupa cum bobul de grau, ca sa incolteasca si sa aduca roada trebuie sa se ingroape mai intai in pamant si apoi sa putrezeasca, tot asa si trupul omenesc mai intai se ingroapa si putrezeste, pentru ca sa invieze apoi intru nestricaciune". (Ioan 12, 24; 1 Cor. 15, 36 s.u.)575 (Sf. Simion al Tesalonicului, Despre sfarsitul nostru, cap. 371, p. 249, comp. si Mitrofan, op. cit., pag. 172, 173).

De aceea, la binecuvantarea colivei de catre preot, si anume, cand se canta «Vesnica pomenire», rudele si prietenii mortului ridica tava (farfuria) cu coliva, leganand-o pe maini, in semn de comuniune sau legatura cu raposatul. Acelasi lucru inchipuie si gustarea din coliva, dupa binecuvantarea ei.

Acelasi rost il are si coliva simpla, neinsotita de vin, adusa de cei vii in biserica la ziua numelui lor, spre cinstea si pomenirea praznicului sau Sfintilor sarbatoriti in acea zi sau spre pomenirea mortilor care poarta numele acelor sfinti. Ea se binecuvanteaza de catre preoti fie seara, la sfarsitul vecerniei, fie (mai des) ziua, la sfarsitul Liturghiei, dupa rugaciunea Amvonului, printr-o rugaciune deosebita: «Doamne, Cela ce ai produs toate cu cuvantul Tau…»*.

Dulciurile și ingredientele care intră în compoziția colivei reprezintă virtuțile sfinților sau ale răposaților pomeniți, ori dulceața vieții celei veșnice, pe care nădăjduim că a dobândit-o mortul.

Ce sunt pomenile si ce rost au ele?

Pomenile sau praznicele mortilor sunt mesele care se fac in cin-stea si pomenirea mortilor. Ele sunt ramasite ale vechilor agape sau mese fratesti, cu care era impreunata in vechime slujba inmormantarii.

Despre ele pomenesc vechile randuieli bisericesti, ca Asezamintele Sfintilor Apostoli (Cartea VIII, cap. 44), si alte scrieri vechi crestine: «Noi ii poftim pe saraci si nevoiasi la ospat, pentru ca astfel serbarea noastra sa devina pomenire pentru odihna sufletului celui adormit, iar pentru noi, mireasma bine placuta lui Dumnezeu»576 (Talcuire la cartea Iov (atribuita lui Origen), cart. III, Migne, P. G., XVII, col. 517).

Tot pomana se numeste si orice fapta de milostenie facuta pentru pomenirea si folosul mortilor, ca de pilda hainele sau lucrurile care se dau saracilor si care sunt binecuvantate de preot printr-o molitva deosebita.

Last edited by Parascheva16; 07.03.2013 at 05:58:58.
Reply With Quote
  #4  
Vechi 07.03.2013, 06:05:15
Parascheva16's Avatar
Parascheva16 Parascheva16 is offline
Senior Member
 
Data înregistrării: 26.02.2013
Religia: Ortodox
Mesaje: 1.920
Implicit

Ce este parastasul?

Potrivit învățăturii și credinței creștine, viața omului nu se sfârșește o dată cu moartea trupului, iar sufletul își continuă existența și dincolo de hotarele vieții pământești. Din acest motiv, nu dăm uitării pe cei adormiți nici după înmormântarea lor, ci îi pomenim pururi, ne rugăm și mijlocim pentru odihna și pentru iertarea păcatelor lor.

Cât timp suntem în viață putem să facem toate pentru sufletele noastre: să priveghem, să postim, să ne rugăm continuu etc. Imediat ce murim, însă, nu mai putem face nimic pentru acestea. Însă dacă cineva vorbește lui Dumnezeu despre cei răposați, îl va auzi Dumnezeu, îi va asculta rugăciunea. Cu alte cuvinte în fața lui Dumnezeu este utilă și folositoare „mijlocirea”. Când cei dragi nouă pleacă din lumea aceasta, lasă în urma lor o rugăminte, care sună mai degrabă a poruncă: „…vă rog pe toți și cu stăruință cer vouă să vă rugați neîncetat lui Hristos-Dumnezeu pentru mine, ca să nu fiu rânduit, după păcatele mele, la locul de pedeapsă, ci să mă așeze unde este lumina vieții” (Slava de la Slujba înmormântării). Așadar, cei adormiți doresc să ne pese totdeauna de ei. Întotdeauna să facem ceva pentru sufletele lor.

Ce putem face pentru ei? Rugăciune și milostenie!

Slujba care se face pentru cei răposați se numește parastas (din greceste parastasis = a sta în rând cu cineva, a sta alături de cineva, a mijloci pentru cineva) și înseamnă rugăciune de mijlocire la Dumnezeu pentru sufletele celor care nu mai sunt printre noi.

Creștinii nu-și uită morții după îngroparea lor, ci se preocupă de rugăciuni pentru ei și de pomenirea numelui lor. Soroacele de pomenire individuală a morților în Biserica Ortodoxă sunt următoarele:
  • La 3 zile după moarte (care coincide, de regulă, cu ziua înmormântării), în cinstea Sfintei Treimi și a Învierii din morți a Mântuitorului a treia zi;
  • La 9 zile după moarte, “ca răposatul să se învrednicească de părtășia cu cele 9 cete îngerești și în amintirea ceasului al nouălea, când Domnul, înainte de a muri pe cruce, a făgăduit tâlharului raiul pe care ne rugăm să-l moștenească și morții noștri“;
  • La 40 de zile (sau șase săptămâni), în amintirea Înălțării la cer a Domnului, care a avut loc la 40 de zile după Înviere, “pentru ca tot așa să se înalțe și sufletul răposatului la cer“;
  • La trei, șase și nouă luni, în cinstea Sfintei Treimi;
  • La un an, după exemplul creștinilor din vechime care în fiecare an prăznuiau ziua morții martirilor și a sfinților, ca zi de naștere a lor pentru viața de dincolo.
  • În fiecare an, până la 7 ani de la moarte, ultima pomenire anuală amintind de cele 7 zile ale creației.
Reply With Quote
  #5  
Vechi 07.03.2013, 06:07:44
Parascheva16's Avatar
Parascheva16 Parascheva16 is offline
Senior Member
 
Data înregistrării: 26.02.2013
Religia: Ortodox
Mesaje: 1.920
Implicit

De reținut!
Spre a nu greși în privința pregătirilor pentru aceste pomeniri, cel mai indicat este să se ia legătura în prealabil cu preotul. Acest lucru este necesar întrucât trebuie stabilite, de comun acord, data și ora săvârșirii pomenirii.

De obicei, soroacele nu se fac în orice zi a săptămânii, ci mai ales marțea, joia și sâmbăta.

La aceste zile de pomenire individuală a celor răposați, Biserica a stabilit zilele de pomenire generală a morților, și anume: sâmbăta dinaintea duminicii lăsatului de sec de carne sau a Înfricoșatei judecăți, numită și Moșii de iarnă, sâmbăta dinaintea Pogorârii Duhului Sfânt sau Moșii de vară, la care tradiția a adaugat și Moșii de toamnă (între 26 octombrie și 8 noiembrie), sâmbetele Postului Mare, Paștele blajinilor (luni după Duminica Tomei) și Joia Înălțării, în special pentru eroi, ca și ziua hramului bisericii.
Toate aceste zile de pomenire, individuală sau colectivă, sunt momente de vie și profundă comuniune cu cei răposați. Ele trebuie respectate și cultivate, căci prin aceasta întreținem vii cultul morților și pomenirea lor.

În același timp, pomenirea morților este un moment de reflecție și pentru fiecare dintre noi. Fără îndoială, moartea este cel mai sigur și totodată cutremurător eveniment din viața noastră. Firește, ar trebui să o avem în vedere și să ne facem probleme. Nimeni nu a semnat un contract cu viața pământească pentru prelungirea acesteia. Prin gândul la moarte, gravat adânc în sufletul nostru, vom fi mai îndreptați și mai realiști. Putem deveni alți oameni. Mai buni!

Ce materii pregătim pentru parastas?

Întotdeauna slujba de pomenire a morților este precedată de Sfânta și Dumnezeiasca Liturghie care se săvârșește în sfânta biserică. Pentru slujba parastasului orice creștin aduce o colivă, colac sau prescură, vin, lumânări, tămâie și cărbuni.
Coliva, făcută din grâu fiert, îndulcită cu miere sau cu zahăr, închipuie însuși trupul celui/celor răposați, dar are și o semnificație duhovnicească deosebită, fiind un simbol al învierii trupului, pentru că după cum bobul de grâu, ca să încolțească și să aducă roadă, trebuie să fie îngropat mai întâi în pământ și să putrezească, tot așa trupul omenesc mai întâi se îngroapă și putrezește, pentru ca să învieze întru nestricăciune. Dulciurile care intră în compoziția colivei reprezintă dulceața vieții celei veșnice pe care ne dorim și pentru care ne rugăm să o dobândească cei adormiți. Pe colivă se așază Sfânta Cruce și se ornează în chip frumos (de obicei cu bombonele colorate, care închipuie frumusețea faptelor bune pe care răposatul/răposata le-a lasat ca mărturie în lumea aceasta).

Colacul sau prescurile sunt de obicei frumos împletite și poartă pe ele simboluri liturgice (sfânta cruce). Pe acestea (colivă, colaci) se așază o lumânare aprinsă. Lumânarea este semnul și chipul trecerii noastre prin viață. Așa cum arde și se consumă lumânarea, așa arde și se consumă viața noastră. Lumânarea este și un frumos simbol al omului bun: lumânarea, pentru a oferi lumină trebuie ca, încet-încet, să se consume. La fel și creștinii (cărora Iisus le-a spus “Voi sunteți lumina lumii!“), pentru a fi lumină pentru cei din jur, pentru a fi coerenți și a-și trăi corect credința, trebuie să se jertfească, să ofere ceva din ei, să se consume în fiecare zi câte puțin.

Lumânarea se mai aseamănă nouă oamenilor și prin fragilitatea sa: se rupe atât de ușor, se sfărâmă, și totuși oferă ceea ce nu poate oferi nici piatra, nici apa, nici pământul: flacără, pentru a fi lumină și căldură lumii.

Vinul, care se toarnă cruciș pe colivă (trupul celui răposat), semnifică aromatele cu care a fost uns trupul Domnului.
De asemenea, se obișnuiește să se ofere un prosop (de la gr. prósopon = persoană). El se oferă pentru a ne aduce aminte de persoana în numele căreia s-a dat pentru a o pomeni.

Am amintit că, pe lângă rugăciune, este necesară milostenia.
Prin milostenie se mângâie sufletele celor adormiți. „Mila curăță toate păcatele!” (Tobit 12,9). Cu siguranță trebuie să miluim pe cel care are nevoie de milostenie: pe înfometat, pe cel gol, pe cel însetat. Când un semen de-al nostru este miluit, se alină și se bucură. Și dacă se roagă pentru cei răposați, rugăciunea lui are o mare putere (de aceea se și spune când primim ceva de pomană: Dumnezeu să-l ierte! sau Bogdaproste!).

Cine dă de mâncare celui flămând, de băut celui însetat, de îmbrăcat celui gol, acoperiș celui străin, slujește Domnului, întrucât Domnul se identifică cu toți cei aflați în categoriile menționate mai sus. Cine merge la cel bolnav și la cel din închisoare, la Domnul merge. Și în Sfânta Scriptură stă scris: „Cel ce are milă de sărman împrumută Domnului și El îi va răsplăti fapta lui cea bună” (Pilde 19,17).
Reply With Quote
  #6  
Vechi 07.03.2013, 06:11:27
Parascheva16's Avatar
Parascheva16 Parascheva16 is offline
Senior Member
 
Data înregistrării: 26.02.2013
Religia: Ortodox
Mesaje: 1.920
Implicit

POMENIRILE DE DUPĂ ÎNMORMÂNTARE
  • Biserica ne învață că viața omului nu se sfârșește odată cu moartea trupului. De aceea, creștinii nu-și uită morții după îngroparea lor, ci se preocupă de rugăciuni pentru ei și de pomenirea numelui lor. Soroacele de pomenire individuală a morților în Biserica Ortodoxă sunt următoarele:
  • La 3 zile după moarte (care coincide, de regulă, cu ziua înmormântării), în cinstea Sfintei Treimi și a Învierii din morți a Mântuitorului a treia zi.
  • La 9 zile după moarte, "ca răposatul să se învrednicească de părtășia cu cele 9 cete îngerești și în amintirea ceasului al 9-lea, când Domnul, înainte de a muri pe cruce, a făgăduit tâlharului raiul pe care ne rugăm să-l moștenească și morții noștri".
  • La 40 de zile (sau șase săptămâni), în amintirea Înălțării la cer a Domnului, care a avut loc la 40 de zile dupa Înviere, "pentru ca tot așa să se înalțe și sufletul răposatului la cer".
  • La trei, șase și nouă luni, în cinstea Sfintei Treimi.
  • La un an, după exemplul creștinilor din vechime care anual prăznuiau ziua morții martirilor și a sfinților, ca zi de naștere a lor pentru viața de dincolo.
  • În fiecare an, până la 7 ani de la moarte, ultima pomenire anuală amintind de cele 7 zile ale creației.
http://www.bisericaortodoxaaurora.com/?page_id=2046
Reply With Quote
  #7  
Vechi 07.03.2013, 06:14:16
Parascheva16's Avatar
Parascheva16 Parascheva16 is offline
Senior Member
 
Data înregistrării: 26.02.2013
Religia: Ortodox
Mesaje: 1.920
Implicit Sfantul Fanurie

[...]

Sfantul Fanurie a cerut atunci voie sa-si faca ultima rugaciune si s-a rugat astfel: "Doamne, Dumnezeul nostru, Cel ce ai miluit pe acestia care au facut plangere si strigare, fa ca tot cel ce va face o turta cu ulei si zahar, sau o placinta si o va da saracilor sa fie ascultat in orice durere dreapta va avea. Aceasta zic sa fie pentru iertarea pacatelor mamei mele, care a murit pacatoasa."

[...]

Turta se face de noua ori si se imparte numai saracilor, iar dupa ajutorul primit, se face pentru sfantul, o placinta mai mare, cel in nevoie, ostenindu-se cu maniile sale - si tot la saraci sa fie impartita cu multumita, sfantului. Pomenirea acestui sfant mare Mucenic Fanurie, se savarseste la 27 august, iar turtele se pot face, in afara de Duminica, in orice zi.

Multe sunt minunile sfantului dupa ducerea de la noi, atat celor din veacurile acelea, cat si noua, care ne-am invrednicit a-l pomeni cu turte si placinta, caci cu adevarat - aratare - este ca celor ce il cheama cu credinta, li s-a aratat ori sfantul, ori implinire in cererile lor. Amin."

Din viata Sfantului Fanurie: http://www.crestinortodox.ro/sfinti/...rea-73089.html
Reply With Quote
  #8  
Vechi 07.03.2013, 11:21:53
stefan florin's Avatar
stefan florin stefan florin is offline
Senior Member
 
Data înregistrării: 09.02.2011
Religia: Ortodox
Mesaje: 4.799
Implicit

Citat:
În prealabil postat de tigerAvalo9 Vezi mesajul
Plecand de la un topic al unei colege de forum,vreau sa va pun o intrebare:Credeti ca e normal sa se dea mancare pentru morti?Adica eu sa fiu sincer nu cred.Am vazut un preot la tv ca mortii nu au nevoie de mancare si asa cred si eu.CRED ca mortii au nevoie de RUGACIUNE,POMENIRE SI IERTARE!Nicidecum mancare.De ce e nevoie sa dam mancare,coliva,torturi,covrigi,colaci si alte mancaruri?Mananca sufletul dupa viata de veci?Nu cred.Sufletul nu se hraneste cu mancare sufletul se hraneste cu HRISTOS ,CU RUGACIUNE!Ce parere aveti?Cred ca e mai bine sa pomenim mortii si sa ne rugam pentru ei decat sa dam de pomana pentru ei mancare eventual nu putem sa le luam si bilet la meci?Scuzati-mi gluma,ironia.Doamne ajuta!
coliva, vinul, torturile, colacii si celelalte mancaruri reprezinta jertfa pentru iertarea pacatelor, asa cum in antichitate (VT) se aduceau oi, vite LA Templu care erau arse de catre preoti pe un jertfelnic pentru iertarea pacatelor. Vrei ca preotii ortodocsi sa procedeze la fel ca in VT?
Reply With Quote
  #9  
Vechi 07.03.2013, 11:41:09
Mihnea Dragomir's Avatar
Mihnea Dragomir Mihnea Dragomir is offline
Senior Member
 
Data înregistrării: 15.02.2010
Locație: Ținuturile Loirei, Franța
Religia: Catolic
Mesaje: 7.748
Implicit

Citat:
În prealabil postat de tigerAvalo9 Vezi mesajul
Sufletul nu se hraneste cu mancare
Asa este. In schimb, sufletul se hraneste cu A DA de mancare. Dupa cum sufletul nu are nevoie de incalzire, dar are nevoie de a se oferi incalzire unui suflet.

Citat:
sufletul se hraneste cu HRISTOS
Da, de aceea suntem chemati la a oferi Sfinte Liturghii sufletelor celor care nu mai sunt langa noi. Prezent peste tot ca spirit, Cristos este prezent numai la Sfanta Liturghie in mod substantial. El mai este prezent "cu sufletul" alaturi de oameni si cu precadere alaturi de oropsiti: de sarac, de copil, de vaduva, de batran, de bolnav. "Mie mi-ati facut, pe Mine M-ati hranit, Mie m-ati dat sa beau" spune Domnul, de cate ori facem o pomana. Deci, a spune "sufletul se hraneste cu Hristos" revine, mai concret, la a spune "sufletul are nevoie de pomeni".

Citat:
CU RUGACIUNE!Ce parere aveti?Cred ca e mai bine sa pomenim mortii si sa ne rugam pentru ei decat sa dam de pomana pentru ei mancare
Si rugaciunea este foarte buna pentru cei morti. In primul rand rugaciunea. Ea este la fel de buna ca pomenile, fata de care are precedenta si primeaza. Acestea doua nu se exclud. Domnul nostru a avut un prieten bun: pe Lazar, cel pe care l-a inviat. Lazar avea doua surori, Maria si Marta. Una dintre ele se ruga mult, cealalta alerga pentru ca sa faca voia lui Dumnezeu. Dictonul benedictin "ora et labora", "roaga-te si lucreaza" isi gaseste personificarea in cele doua surori ale lui Lazar, prietenul Domnului.

Citat:
eventual nu putem sa le luam si bilet la meci?Scuzati-mi gluma,ironia.Doamne ajuta!
Poate ca ati intentionat o gluma, o ironie. Dar ideea e mai putin deplasata decat pare. Sa presupunem ca, in aminitrea unei rude dragi, care a fost mare microbist, gasim un copil grav bolnav de leucemie, care si-a dorit toata scurta lui viata sa mearga la meci, dar parintii nu l-au dus. Intr-un asemenea caz, a-i lua bilet la meci este fapta de credinta, adica o "comoara in cer" care poate fi trecuta in contul decedatului. Sufletul lui bolnav, dar nu cazut, cu asta se hraneste si se inzdraveneste.
__________________
Doamne, Tu pe toate le știi ! Tu știi că Te iubesc !

www.catehism.com
http://regnabit.wordpress.com
Reply With Quote
  #10  
Vechi 07.03.2013, 12:03:16
tigerAvalo9 tigerAvalo9 is offline
Banned
 
Data înregistrării: 28.03.2008
Locație: Galati
Religia: Ortodox
Mesaje: 2.448
Implicit

Multumesc din suflet pentru raspunsuri si pareri.
Reply With Quote
Răspunde

Thread Tools
Moduri de afișare