Mantuirea - numai la ortodocsi?!

[gdf-fdc]

În prealabil postat de Florin-Ionut

Parintele Staniloaie a fost intrebat, la finalul unui interviu, daca Raiul este numai pentru ortodocsi sau si pentru catolici. A raspuns ca si catolicii ajung in Rai, dar vor sta un pic mai departe de slava lui Dumnezeu. La care reporterul a continuat sa intrebe acelasi lucru si despre (neo)protestanti. Bineinteles ca Parintele a raspuns in acelasi fel: se vor mantui, insa vor sta mai departe de lumina lui Dumnezeu decat catolicii.

Dupa cum spunea si alt parinte ortodox serios, s-ar putea sa avem surprize la usa Raiului...

Deci, nu va pripiti sa ingustati prea mult calea, ca nu stiti judecatile Domnului.

Parerea mea de ortodox convins.

crezi ca religile inventate special pt pierderea sufletului sunt mantuitoare?eu zic ca cei ce cred in asa ceva se mint singuri.sa nu picam in capcana spurcatului satan.

[Dumitru73]

În prealabil postat de gdf-fdc

crezi ca religile inventate special pt pierderea sufletului sunt mantuitoare?.

poate da, poate nu.

[Mosh-Neagu]

În prealabil postat de catalin2

Intotdeauna am fost atacat, doar pentru ca spuneam punctul de vedere ortodox si erau persoane care nu acceptau asta. Cand un penticostal, cand un catolic, sau un stilist. Apoi si ortodocsi, fara sa fac nimic in plus, doar ca am expus invatatura privind singura Biserica.
Invatatura adevarata nu e invaziva, nu cauta sa se impuna cu forta, dar cea gresita da, daca nu accepti gandirea ecumenista esti judecat de cei ce o au, ca ai ceva, ca esti rau, ca esti mandru, ca ii judeci. Nu e vorba de a te simti, asta e din modul acesta de gandire, daca spui ceva despre invatatura dreapta inseaman ca ii urasti pe cei din alte culte, pe alti oameni. Asa e gandirea aceasta, degeaba sunt discutii la suprafata despre multe lucruri, daca baza este formata din aceasta gandire venita din modernism. Si bineinteles ca cel ce o are nu stie ca e gresita, pentru ca nimeni nu spune ca e gresit ce crede, chiar daca e martor sau hindus, fiecare crede ca e bine ce crede.
Acum spune si tu cum trebuie procedat, sa nu scrii nimic, sa tii ascuns doar ca se supara cineva?

Acum, dupa parerea mea, raspunsul este pe undeva la mijloc. In sensul ca, nici ceea ce credem noi ca e bine, nu inseamna neaparat ca este atat de bine pe cat credem noi. Viata e plina de "nuante". Si un "buna ziua" daca-l spui sau primesti, conteaza tonul, fiindca el reflecta oglinda sufletului. Eu nu cunosc conflictele de care vorbesti tu, iar ceea ce sustin acum este pura teorie. Concret, fiecare are propriile pareri in relatia cu Dumnezeu, iar ele nu s-au format peste noapte (vorbesc la acele persoane care au reusit sa-L cunoasca pe Dumnezeu zi de zi timp de ani multi), ci vin odata cu experienta. Ei, in baza acestor pareri, fiecare se vede indreptatit sa aiba o anumita pozitie.
Eu nu spun ca tu nu ai dreptate, ci doar ca, probabil, uneori te precipiti in a pune la dispozitie o invatatura a unui Sfant Parinte, dupa cum ti se pare tie exemplu mai elocvent, cand poate ai fi putut afla la un alt Sfant Parinte o pozitie care sa vina intr-o usoara contradictie cu cealalta varianta, desi au fost sfinti amandoi. Dar, dincolo de "cautarea" mireanului mai mult sau mai putin experimentat, a citatelor din Sfintii Parinti, eu cred ca in primul rand trebuie sa stam stramb si sa judecam drept si nu invers: carui gand ne supunem? Cata pace este in sufletul nostru? Cata dragoste? Sau cata... tulburare? Nu vorbesc de ura, ci de tulburare. Cine spune ca, tulburat fiind, "cautarea" ta, mai este sub ocrotirea Duhului Sfant? Cata pace aduce exemplu oferit de tine? Este convingator, sau a provocat polemici pe care tu, intr-un moment de liniste si pace, le-ai fi putut evita? (Repet, vorbesc ipotetic, nu am nimic concret la care sa ma refer!)
In acest sens, spuneam zilele trecute de Parintele Calistrat Chifan, renumit pentru canoanele grele pe care le da, ca nu putea sa dea un canon greu unei femei care nu se spovedise zeci de ani si nici nu mersese la biserica, dar traise in lumea ei cu frica de Dumnezeu. Sau de Parintele Arsenie Papacioc, sa dea dezlegare imediata la impartasanie unui om care nu se impartasise de ani multi si care nu tinuse post nici in ajunul acelei zile. Aparent, aceste exemple, rupte din context, contrazic toate invataturile Sfintilor Parinti, doar ca unde Harul lui Dumnezeu vegheaza, intervine "exceptia" care confirma regula. Acum spune tu, daca Dumnezeu oranduieste si exceptii, de ce tinem noi mortis sa ne substituim legilor Lui, cu atat mai mult cu cat NU SUNTEM INDRITUITI?!? Eu cred ca cel mai firesc sfat pe care-l putem da in momente delicate care ne depasesc, este acela de a merge la duhovnic, iar asta s-o facem cu toata dragostea, astfel incat Dumnezeu Insusi il va indruma catre cel de care are nevoie si nu la altul care sa-l indeparteze mai rau de Biserica!

[gdf-fdc]

În prealabil postat de Dumitru73

poate da, poate nu.

tot ce este in afara DREPT MARITOAREI CREDINTE ORTODOXE este pierzator sufletului.

[Dumitru73]

În prealabil postat de gdf-fdc

tot ce este in afara DREPT MARITOAREI CREDINTE ORTODOXE este pierzator sufletului.

asta dupa judecata omenească.

[iustin10]

În prealabil postat de catalin2

Exact asta spuneam in mesajele precedente, gresita intelegere legata de asocierea judecarii aproapelui cu marturisirea dreptei credinte. Cititi daca doriti sursele ortodoxe, aceasta nu intra la judecarea aproapelui.

Sursele ortodoxe spun ce trebuie. Dar nu sursele ortodoxe sunt cele care spun "cutare e ecumenist sau eretic " ,ci tu o faci . Tu ai inteles anumite imagini : modernista,protestanta,ecumenista ,iar mai departe aplici aceste sabloane , orcui ti se pare tie. In aceasta consta judecarea, nu in justetea spuselor parintilor . Ci in faptul ca aplici tu personal,la oameni concreti ,niste invataturi care sunt impotriva anumitor erezii, a unui anumit spirit nociv, dar nu a unor persoane concrete .
Aplicarea ta a acestor clisee asupra celorlalti este ,sa nu zic deplasata , dar nu cea mai potrivita .
Cred ca ar fi infinit mai bine,asa cum zici si tu , sa dai direct acele citate ,ale sfintilor parinti,impotriva ecumensimului de exemplu.Acestea ar mustra mult mai tare ,decat o poti face tu,si ar ajuta mult mai mult pe ceilalti,cand chiar e cazu.
Si in plus nu ar mai fi nici personale ,adica nu s-ar mai simti nimeni atacat.

In plus trebuie sa tii cont ca ne exprimam in scris,si o postare a cuiva nu poate acoperi intreaga suita de conceptii a lui, deci diagnosticul poate fii pripit. Poate el nu e capabil sa o exprime suficient de bine,dar are in el si latura de rigoare si strictete care o ai si tu ,in conservarea valorilor ortodoxe si respingerea improvizatilor seculariste.
Ar fi bine de discutat idei generale si conceptii ,si numai cand esti sigur,si ai vazut multe postari ale unui om sa ii zici : 'esti ecumenist ',sau 'modernist' sau altele.
Vei vedea ca toti au si parti clare si parti tulburi ,si un om e greu de circumscris intr-o singura definitie

Asa cum si eu ma hranesc cu conceptiile celor care se tin tare in creedinta,si ii admir pe cei ce o apara de rataciri,asa as vrea sa interpretezi si tu mesajul meu , ca venit din dragoste , pentru a incerca sa iti raspunzi la intrebari care si tu singur pare ca ti le pui , si sa gasesti calea mai usoara catre ceilalti. Dreptate ai 100% in ceea ce spui referitor la sfintii parinti.Caci nu tu spui de la tine,ci ei s-au ridicat impotriva orcarei erezii . Dar lasa-i pe ei sa vorbeasca , si tu fii doar smeritul care vesteste glasul lor .

[catalin2]

În prealabil postat de Mosh-Neagu

Eu nu spun ca tu nu ai dreptate, ci doar ca, probabil, uneori te precipiti in a pune la dispozitie o invatatura a unui Sfant Parinte, dupa cum ti se pare tie exemplu mai elocvent, cand poate ai fi putut afla la un alt Sfant Parinte o pozitie care sa vina intr-o usoara contradictie cu cealalta varianta, desi au fost sfinti amandoi. Dar, dincolo de "cautarea" mireanului mai mult sau mai putin experimentat, a citatelor din Sfintii Parinti, eu cred ca in primul rand trebuie sa stam stramb si sa judecam drept si nu invers: carui gand ne supunem? Cata pace aduce exemplu oferit de tine? Este convingator, sau a provocat polemici pe care tu, intr-un moment de liniste si pace, le-ai fi putut evita? (Repet, vorbesc ipotetic, nu am nimic concret la care sa ma refer!)

Din fericire asta spun toti sfintii, pentru ca asta e invatatura ortodoxa, o gasim si in catehism. Cineva care are putine cunostinte poate crede ca un sfant spune ceva, altul altceva. Dar nu este asa, ca dovada poti cauta pe net un sfant cu conceptii ecumeniste, daca exista. Asta si subliniam de multe ori, aceasta invatatura nu exista in ortodoxie, de aceea cei ce o sustin nu dau si citate, pentru ca nu au de unde, doar interpretari proprii din Sfanta Scriptura.
Despre pace, adevarul nu e relativ si e exclusivist, exclude neadevarul. Din moment ce cineva propovaduieste ceva neaevarat e bine cel putin ca sa se stie si care e adevarul, daca nu pentru acea persoana, cel putin pentru cei ce il asculta. Cum ar fi de exemplu sa vina patru martori sa isi propovaduiasca invatatura incercand sa faca si prozelitism si ortodocsii sa taca, ca sa fie pace. E o greseala.

În prealabil postat de Mosh-Neagu

In acest sens, spuneam zilele trecute de Parintele Calistrat Chifan, renumit pentru canoanele grele pe care le da, ca nu putea sa dea un canon greu unei femei care nu se spovedise zeci de ani si nici nu mersese la biserica, dar traise in lumea ei cu frica de Dumnezeu. Sau de Parintele Arsenie Papacioc, sa dea dezlegare imediata la impartasanie unui om care nu se impartasise de ani multi si care nu tinuse post nici in ajunul acelei zile. Aparent, aceste exemple, rupte din context, contrazic toate invataturile Sfintilor Parinti, doar ca unde Harul lui Dumnezeu vegheaza, intervine "exceptia" care confirma regula.

Am raspuns la pasajele acestea, nu contrazice ceva, sunt perfect firesti. In primul rand toate aceset persoane erau ortodoxe, avand Sfantul Botez si harul de la Mirungere. Acesta nu se sterge niciodata. In cazul barbatului care avea o sotie neoprotestanta, parintele l-a considerat ca un marturisitor al ortodoxiei. Eu cand m-am spovedit prima data parintele m-a si impartasit, deci nu e ceva nefiresc sa se procedeze asa.

[catalin2]

În prealabil postat de iustin10

Sursele ortodoxe spun ce trebuie. Dar nu sursele ortodoxe sunt cele care spun "cutare e ecumenist sau eretic " ,ci tu o faci . Tu ai inteles anumite imagini : modernista,protestanta,ecumenista ,iar mai departe aplici aceste sabloane , orcui ti se pare tie. In aceasta consta judecarea, nu in justetea spuselor parintilor . Ci in faptul ca aplici tu personal,la oameni concreti ,niste invataturi care sunt impotriva anumitor erezii, a unui anumit spirit nociv, dar nu a unor persoane concrete .
Aplicarea ta a acestor clisee asupra celorlalti este ,sa nu zic deplasata , dar nu cea mai potrivita .
Cred ca ar fi infinit mai bine,asa cum zici si tu , sa dai direct acele citate ,ale sfintilor parinti,impotriva ecumensimului de exemplu.Acestea ar mustra mult mai tare ,decat o poti face tu,si ar ajuta mult mai mult pe ceilalti,cand chiar e cazu.
Si in plus nu ar mai fi nici personale ,adica nu s-ar mai simti nimeni atacat.

De fapt n-ai observat atent, eu chiar asa fac, cum spui tu acolo. Spun despre ecumenism, despre aceste conceptii, chiar evit sa spun ecumenist sau eretic cuiva. Daca nu e asa arata-mi tu unde am spus altceva. La fel ca in situatia cand am scris ceva despre penticostalism si un penticostal s-a simtit atacat si a inceput sa ma atace si judece, la fel s-a intamplat si se intampla si in acest caz. Daca citesti cu atentie mesajele o sa observi ca am intotdeauna o exprimare diplomata (in afara cazului in care sunt si eu atacat), spun de conceptiile acestea si aderarea la ele, chiar am folosit cuvantul modernism in loc ecumenism, tocmai pentru a nu supara pe cei ultrasensibili. Dar vezi ca adevarul tot doare, si daca e spus diplomat, e mai usor sa acuze pe cel ce spune adevarul decat sa vina acea persoana la adevar. Asa se intampla de obicei, nu zic de cazul meu.
Cine va afla un adevar si nu este il el ori il va adopta ori il va respinge si chiar va cauta sa lupte impotriva lui, eventual si a celui ce il spune. Stim asta chiar din ce s-a intamplat cu Iisus. Oricum ai spune ceva adevarat se va supara cineva si nu e bine nici sa nu spui nimic.

[MihaiG]

"fiindcă spre aceasta ne şi ostenim şi suntem ocărâţi şi ne luptăm, că ne-am pus nădejdea'n Dumnezeul-Cel-Viu, Care este Mântuitor al tuturor oamenilor, mai ales al credincioşilor. "

[iustin10]

În prealabil postat de catalin2

Dar vezi ca adevarul tot doare, si daca e spus diplomat, e mai usor sa acuze pe cel ce spune adevarul decat sa vina acea persoana la adevar. Asa se intampla de obicei, nu zic de cazul meu.
Cine va afla un adevar si nu este il el ori il va adopta ori il va respinge si chiar va cauta sa lupte impotriva lui, eventual si a celui ce il spune. Stim asta chiar din ce s-a intamplat cu Iisus. Oricum ai spune ceva adevarat se va supara cineva si nu e bine nici sa nu spui nimic.

Inca nu ai mers suficient de departe cu diplomatia . Inca persoana cu care vorbesti nu simte ca spui niste invataturi generale ,ci simte ca folosesti acele invataturi impotriva ei.
Poate ar fi de preferat sa incerci direct cu citatele parintilor ,care demonstreaza ratacirea ideilor cuiva , dar fara sa ii sugerezi ca ar fi vorba chiar de el.
Eu te apreciez mult cand vii cu astfel de citate ,si sfatul meu e sa o tii tot asa ,caci lucrarea ta este buna,caci ne amintesti mereu sa ne tinem de valorile consacrate ale ortodoxiei,si sa nu alteram cu nimic invatatura dreapta . Dar unii interpreteza ca pe ei ii faci rataciti ,iar nu unele idei ale lor. Granita la care un om se simte atacat ,este foarte fina si foarte subtire. Ajunge si o aluzie la el,si doar referirea la el,si asocierea imediat a unui citat,care in sine este bun si adevarat,dar care omul il simte ca un repros . Si culmea,poate acel om nici nu neaga acel citat !
Scopul principal este de a cuceri reduta sufletului celuilalt ,dupa invatatura Domnului "Veniti ,si va voi face pescari de oameni " Si nu ajunge pentru asta , doar sa ii reciti aceluia adevarul,si sa ii pui pe oameni in diverse sabloane. Trebuie si asta . Dar trebuie ceva mai mult : putin har ,putina pricepere, daruire,asa cum au unii preoti dedicati,unii oameni care emana har si lumina . Adica sa se vada intai ca acele invaturi care le spui,te au facut pe tine sa stii sa iubesti si sa fii bland , si apoi te vor crede,indiferent cat de aspru va fi cuvantul tau. Dreptatea fara dragoste nu prea poate fi inghitita .
Si calu sta in jug si trage ,dar daca il impungi cu ceva ascutit,se revolta
:) Iarta -ma ca m-am nimerit sa vorbesc,eu care nu am pricepere la a ma face placut de altii. Dar macar te pot ajuta pe tine cu perceptia care o lasi in exterior,si ,inca odata,cu toata admiratia pt consecvanta ta.