Poate deveni abstinenta o problema?

[dobrin7m]

Fragment din subcapitolul Războiul nevăzut

„Să ne apropiem acum de o analiză concretă a tensiunii dintre minte şi patimi. Care este mecanismul biologic, să zicem al instinctului de reproducţie? Alegem pe acesta, întrucât se luptă împotriva votului fecioriei.
Instinctul acesta are ca obârşie materială o glandă endocrină, care varsă o substanţă chimică în sânge, care, la nivelul creierului, erotizează scoarţa cerebrală. Această erotizare constă în apariţia pe ecranul minţii a gândurilor şi a imaginilor în favoarea satisfacerii acestui instinct. Ele cer învoirea. Cenzura rezistă, le respinge. Conştiinţa - care ocroteşte viaţa omului şi sub perspectivă transcendentă - aduce „Numele lui Dumnezeu care arde pe draci" şi aduce Crucea Domnului: jertfa - lepădarea de sine, lepădarea de plăcere – „armă asupra diavolului Crucea Ta ne-ai dat" cântă biserica. Aceste gânduri de rezistenţă, dacă sunt puternice şi luminoase, sunt afirmate cu toată credinţa şi ştiind cu certitudine că însuşi Iisus se luptă cu Satana în locul nostru, atunci în organic se petrece o reacţie chimică în care substanţele endocrine din sânge, care erotizau scoarţa cerebrală, se neutralizează printr-o apariţie de anticorpi, care fac această neutralizare, in felul acesta „gândurile" şi „imaginile" şi „reprezentările'", toate pier şi se restabileşte un echilibru şi o linişte în minte, asemenea cu liniştea pe care a restabilit-o Iisus când a venit pe mare la ucenicii Săi învăluiţi de talazurile înfuriate ale mării, care apoi s-au liniştit.
Liniştirea unei furtuni de gânduri sigur că scoate mărturisirea: „Tu eşti Fiul lui Dumnezeu" (Matei 14, 33). Mărturisirile străfunde de credinţă în Dumnezeu, de pe urma unei evidenţe divine, au ca urmare convertirea, strămutarea forţei oarbe neutralizate, într-o energie de o altă calitate şi de o înaltă valoare: a iubirii de Dumnezeu şi de oameni în genere şi nicidecum nu mai rămâne iubire de vreun om, ca trup. Aşa prinde putere viaţa religioasă din chiar neputinţa omenească. lată prilej de câştigat la nivel înalt. "

Sursa: Ieromonah Arsenie Boca, Cărarea Împărăţiei, Editura Sfintei Episcopii Ortodoxe Române a Aradului, Deva, 2006.

În prealabil postat de dobrin7m

Fragment din subcapitolul Războiul nevăzut

„Să ne apropiem acum de o analiză concretă a tensiunii dintre minte şi patimi. Care este mecanismul biologic, să zicem al instinctului de reproducţie? Alegem pe acesta, întrucât se luptă împotriva votului fecioriei.
Instinctul acesta are ca obârşie materială o glandă endocrină, care varsă o substanţă chimică în sânge, care, la nivelul creierului, erotizează scoarţa cerebrală. Această erotizare constă în apariţia pe ecranul minţii a gândurilor şi a imaginilor în favoarea satisfacerii acestui instinct. Ele cer învoirea. Cenzura rezistă, le respinge. Conştiinţa - care ocroteşte viaţa omului şi sub perspectivă transcendentă - aduce „Numele lui Dumnezeu care arde pe draci" şi aduce Crucea Domnului: jertfa - lepădarea de sine, lepădarea de plăcere – „armă asupra diavolului Crucea Ta ne-ai dat" cântă biserica. Aceste gânduri de rezistenţă, dacă sunt puternice şi luminoase, sunt afirmate cu toată credinţa şi ştiind cu certitudine că însuşi Iisus se luptă cu Satana în locul nostru, atunci în organic se petrece o reacţie chimică în care substanţele endocrine din sânge, care erotizau scoarţa cerebrală, se neutralizează printr-o apariţie de anticorpi, care fac această neutralizare, in felul acesta „gândurile" şi „imaginile" şi „reprezentările'", toate pier şi se restabileşte un echilibru şi o linişte în minte, asemenea cu liniştea pe care a restabilit-o Iisus când a venit pe mare la ucenicii Săi învăluiţi de talazurile înfuriate ale mării, care apoi s-au liniştit.
Liniştirea unei furtuni de gânduri sigur că scoate mărturisirea: „Tu eşti Fiul lui Dumnezeu" (Matei 14, 33). Mărturisirile străfunde de credinţă în Dumnezeu, de pe urma unei evidenţe divine, au ca urmare convertirea, strămutarea forţei oarbe neutralizate, într-o energie de o altă calitate şi de o înaltă valoare: a iubirii de Dumnezeu şi de oameni în genere şi nicidecum nu mai rămâne iubire de vreun om, ca trup. Aşa prinde putere viaţa religioasă din chiar neputinţa omenească. lată prilej de câştigat la nivel înalt. "

Sursa: Ieromonah Arsenie Boca, Cărarea Împărăţiei, Editura Sfintei Episcopii Ortodoxe Române a Aradului, Deva, 2006.

Mecanismul este spiritual, nu exista "anticorpi" la hormoni. Parintele Boca a fost un urias, doar ucenicul sau Pr. Paraian calcandu-i pe urme, dar nu le avea cu terminologia medicala/biologica, si nici cu mecanismele. Puterea oricarei fapte dupa Dumnezeu (rugaciune, post, mdeitatie, abstinenta) este peste legile firii, nu sub ele, si nici impotriva lor. Nu putem si nu trebuie sa cunoastem mecanismul minunii despatimirii. Determinismul ucide evlavia. E suficient atat: sa stim, si mai ales sa simtim cu toata fiinta ca Hristos a biruit in noi. Ce mai e nevoie de cunoasterea de mecanisme, cand si mai ales daca avem Experierea Prezentei Stapanului?

[dobrin7m]

În prealabil postat de Theodor_de_Mopsuestia

Mecanismul este spiritual, nu exista "anticorpi" la hormoni. Parintele Boca a fost un urias, doar ucenicul sau Pr. Paraian calcandu-i pe urme, dar nu le avea cu terminologia medicala/biologica, si nici cu mecanismele. Puterea oricarei fapte dupa Dumnezeu (rugaciune, post, mdeitatie, abstinenta) este peste legile firii, nu sub ele, si nici impotriva lor. Nu putem si nu trebuie sa cunoastem mecanismul minunii despatimirii. Determinismul ucide evlavia. E suficient atat: sa stim, si mai ales sa simtim cu toata fiinta ca Hristos a biruit in noi. Ce mai e nevoie de cunoasterea de mecanisme, cand si mai ales daca avem Experierea Prezentei Stapanului?

Cu iertare.
In clipa in care simtim ca Hristos a biruit in noi atunci simtim si mecanismul de biruinta din trupul nostru. Acest mecanism spiritual cum spuneti actioneaza asupra simtamintelor noastre preschimbandu-le in iubire de Dumnezeu. In clipa in care triumfa "Tu esti Fiul lui Dumnezeu" , acest mecanism spiritual se rafrange in trup. Imaginile din minte nu mai sunt pacatoase chiar daca cineva te atinge in chip pacatos. (sufletesc sau trupesc). Fiind despatimit , pacatul nu te mai atinge, iar acest mecanism il simti pe de-antregul in trup si minte.
este exact ce explica si parintele Arsenie Boca, iar expresia cu anticorpi, se refera exact la faptul ca actioneaza ca niste anticorpi anuland efectul pacatului. Pacatul nu te mai atinge, devii imun.
Greseala omului este ca priveste strict la litera, si nu e vinovat, pentru ca nu poate pricepe in duh pana nu este despatimit si nu simte cu adevarat Duhul.

Omul, cu adevarat ca nu doreste cunoasterea de mecanisme, insa in clipa in care Hristos s-a descoperit s-a descoperit si intelegerea. Dumnezeu este bunatatea desavarsita.

[heaven]

Eu cred ca abstinenta nu poate fi indurata mult sau sa ramana fara consecinte fizice sau psihice decat cu exceptia acelora care intr-adevar duc o viata spirituala autentica,cei care nu se limiteaza doar la cenzurile impuse trupului,mintii si la niste dogme pe care le respecta orbeste,ci care ajung sa traiasca cu adevarat si sa simta calea Lui Hristos.
Spiritul este cel care inalta trupul,fara asta este chin si nu multi il pot duce.

[ory]

Mai intai sa intelegem ce inseamna abstinenta, fiindca s-ar putea sa o intelegem in mod diferit.
Cineva mai sus spunea ca, calugarii si-o insusesc din start. Nu este musai !
Abstinenta pentru unii inseamna doar abtinere de la actul sexual cu o alta persoana, apoi se resemneaza, bine-mersi, printr-o viata neconventionala in aceasta priviinta, adica prin " felatie ". Altii, insa, inteleg abstinenta prin lipsa actului sexual in sine, realizat concret, insa, se bucura in aceiasi masura de alte acte sexuale adiacente conceptului ...crezand ca este oarecum in regula. Gresit ! Daca la baza abstinentei sta ideea de infranare si curatie, orice fapta savarsita in favoarea stimulentului erotic, tot sex se cheama.
Mare este lumea asta, iar omul cea mai ciudata creatura din interiorul ei.
Altii inteleg abstinenta, doar fata de sot/sotie, dar periodic merg si-si satisfac poftele in alte parti. Intalnim adesea aceste genuri de abstinente si " neprihaniri ", insa, realitatea este mult mai urata, mai ales atunci cand vine vorba de omul nostru superior, rational ( cica ) si plin de pofte care nu-i dau pace si se resemneaza, se mangaie cumva invaluindu-le in prersupusa abstinenta plina de valoare spirituala si morala.
Exista, bine-nteles, si abstinenta aceea adevarata, nu stiu in ce masura, poate doar la oamenii morti, sau la oamenii morti la capitolul acestei " porniri animalice "...zise cel ce apeleaza voluntar la abstinenta !
Cumva, aici ma refer la barbati, caci femeile, in mare masura sunt " abstinente " de la mama natura...bine-nteles, nu toate.
Intr-un procent aproape insesizabil exista si abstinenta pura a cuviosilor, sau a budistilor, a yoghinilor...cine mai stie, principiul, practic, este acelasi.
Cei mai realisti si, poate cei mai onesti raman tot cei care nu proclama atata abstinenta si traiesc firesc asa cum I-a lasat Dumnezeu.
Bine este ca s-a inventat conceptul de " intimitate ", daca s-ar vedea toate faptele noastre stiute si nestiute, poate ca nu am mai indrazni sa ne perfectionam atata in discursuri argumentative si-atat de pioase.
Da, poate deveni abstinenta o problema atunci cand doar te amagesti cu ea, nici in car - nici in caruta.
Oameni suntem si " nimic nu ne este strain noua ".

[adam000]

În prealabil postat de ory

Daca la baza abstinentei sta ideea de infranare si curatie, orice fapta savarsita in favoarea stimulentului erotic, tot sex se cheama.

Corect. De fapt mai corect ar fi nu numai orice fapta, dar si orice gand. Pt ca de la dialogul gandurilor, la indulcirea cu gandul pacatos si apoi la invoire nu mai sint decat gradiente aproape imperceptibile.

[dobrin7m]

Un diacon mirean din cetatea aceea, cu numele Ioan, bărbat îmbunătăţit şi plăcut lui Dumnezeu, ştiind de nebunia cea prefăcută a lui Simeon pentru Hristos, l-a văzut în una din zile foarte slab cu trupul; pe de o parte pentru nemîncarea lui, iar pe de alta, pentru osteneala cea sufletească întru nebunie. Deci, vrînd să-l spele, a zis în glumă către dînsul: "Nebunule, mergi la baie să te speli?" Iar el a zis, rîzînd: "Voi merge, voi merge". Şi îndată cuviosul a dezbrăcat de pe dînsul haina sa cea ruptă şi, învîrtind-o pe ea, a pus-o pe capul său. Atunci diaconul a zis către dînsul: "Îmbracă-te, frate, că de vei merge aşa gol, eu nu voi putea merge cu tine". Iar stareţul a grăit: "Eu lucrul acesta l-am făcut şi mai înainte şi de nu vei voi ca să mergi cu mine, eu mă voi duce înaintea ta". Aceasta zicînd, a alergat înainte.

Deci, erau acolo două băi, una pentru bărbaţi şi alta pentru femei. Lăsînd el pe cea pentru bărbaţi, s-a dus la cea de femei. Dar diaconul, ajungîndu-l pe el, a zis: "Aşteaptă, nebunule, nu merge acolo, pentru că baia aceea este pentru femei". Simeon, întorcîndu-se către dînsul, a zis: "Tot una este, căci şi acolo este apă caldă şi apă rece; iar mai mult nu este acolo ca şi aici". Aceasta zicînd-o, a alergat gol în baie în mijlocul femeilor, iar ele, repezindu-se îndată cu toate la dînsul, l-au bătut şi l-au izgonit din baie.

Diaconul acela, luîndu-l de-o parte, l-a întrebat, zicînd: "Părinte, cum te-ai simţit la trup, cînd ai intrat dezbrăcat în mijlocul acelor femei?" Stareţul a răspuns: "Crede-mă, frate, că precum stă un lemn în mijlocul lemnelor, aşa am fost şi eu în mijlocul lor. Eu n-am simţit că am trup, nici m-am gîndit că am intrat la trupuri, ci mintea mea era îndreptată către Dumnezeu!" O nepătimire ca aceasta a trupului său cel osîndit, fericitul a spus-o cu adevărat diaconului acela, către care toată viaţa sa nu o tăinuia, văzîndu-l pe dînsul că este adevărat rob al lui Dumnezeu. Între ei amîndoi era o dragoste prietenească întru Hristos şi unul altuia ştiau faptele cele plăcute lui Dumnezeu.

[dobrin7m]

Cand mintea iti este numai si numai la Dumnezeu iar gandurile tale iti sunt indreptate catre El, cand stai de vorba cu Dumnezeu mereu in mintea ta, atunci si daca esti atins nu simti, nu iti trezeste in tine nimic din pacatul pe care candva l-ai alungat pentru ca porti in tine numele lui Iisus care il arde.

[anna21]

În prealabil postat de DragosP

Nu moare nimeni fără secs.

Asa cred si eu.

Cred ca sexul este mult supravalorizat (chiar si in varianta romantica, nu conteaza).

Parerea mea este ca la sex se poate renunta mult mai usor decat la alte lucruri.

Nu vreau sa smintesc aici cu opiniile mele, dar cred ca sexualitatea este f limitata si este prea multa discutie pe marginea ei. Chiar nu vi se pare prea putin? Din aceasta perspectiva, chiar abstinenta ar putea fi o variatie sexuala (si ma refer la abstinenta reala, dar nu post/nevointa si nici la cea amintita de Ory).


Ma gandeam la lucruri care ar trece inaintea erotismului ca senzatii pe care le ofera. Emotiile de ordin estetic sunt mult mai interesante... mai bine o ora de concert de muzica clasica decat.. acasa in pat.
sau chiar altfel de spectacole (de ex. a vazut cineva spectacole cirque du soleil in realitate? sunt mesmerizante :) )
sau chiar sa conduci masina cu viteza este wow, mult mai wow decat senzatiile erotice.
sau.. exemplele pot continua.

De aceea nu cred ca te poti imbolnavi fara activitate sexuala (exceptand situatia in care chiar ai dezvoltat o obsesie asupra acestei activitati).
Imi amintesc ca in liceu am intalnit ideea ca sexualitatea este de fapt un joc al dominarii (placerea de a domina pe celalalt prin seductie sau prin alt mod).
Mi s-a parut socant, dar ideea se verifica in variate situatii, incat ajungi sa te intrebi daca "suferinta" pe care o resimti in abstinenta nu este data tocmai de orgoliul care nu se poate desfasura in jocurile seductiei.
Chiar daca nu-l atingi pe celalalt, vrei confirmare ca esti dorit, ca ai inca aceea "putere" .
(in fond acesta este motivul pt care femeile se fardeaza, nu?)

[zaharia_2009]

O data am ascultat o psiholoaga si o cverulenta vorbind despre abstinenta si efectele ei , de la o tribuna. Prin stinta si parelnicia lor traumatizata au postulat ca fiind a lui Dumnezeu o lege draceasca :
- ca fundul conduce creerul iar acestea doua conduc si dicteaza instantial sufletului .
Cum ca viata creerului (a ratiunii adica) cade sub simturi, este sub simturi , ca la moluste si celenteratele fara de creer. Auziti cum este vazut omul !!!??
Sa nu va inselati niciodata fratilor ! Va recomand sa cititi numai pt. inceput ,,Paza celor cinci simturi" si apoi mai vorbim !
Desiguri ca sunt si asemenea oameni , ca doar am zis ca dracul nu doarme , dar asta nu este o lege dumnezeiasca ! Nu toata lumea este la fel chiar daca cei cazuti isi doresc asta cu ardoare, si cu totul f. departe de realitate sunt procentele vehiculate de cei cazuti !
La fund toti suntem la fel dar la ratiune si cu atit mai mult la suflet ne dosebim f. mult unii de altii
Daca vreodata , voi cei ce doriti sa gasiti pe forum adevaruri, doriti sa stiti care este treaba cu abstinenta , eu va recomand sa nu credeti asa ceva ci sa va infruptati din invataturile sfintilor bisericii.
Si iarasi sa nu uitati : exista o educatie a sexului (prin care se deprinde a fi si se docilizeaza impulsurile/senzatiile sexuale) si nu o educatie sexuala. Depinde de fiecare ce doreste in viata si mai ales ce educatori de parinti a avut ! Autoeducatia este ultima, si nu printre primele, etapa a educatiei definitive ! Prin educatie buna, corespunzatoare, temeinica si nu la voia intimplarii, se pot forma/dresa animale , dara-mi-te oameni care au ratiune !
Atunci cind traiesti cu adevarat (dar trebuie sa doresti f. puternic asta) in duh si adevar si cind esti bine condus de duhovnic , fundul atit de docil devine incit chiar daca rabufneste periodic , nu va avea putere de decizie inaintea sufletului si a inimii . Spuneam deci, cind inima este a lui Hristos !
Daca inima este la Tanţa ... atunci Tanţa te maninca !

NB : o intimplare relatata in cartile despre parintele Iosif Isihastul din Athos (nu mai stiu in care din ele) ne arata ca plesnind de nervi ca dracul nu il poate birui pe parintele Iosif atunci , intro noapte cind statea la rugaciune , insusi, in chip real de drac a venit la el, s-a asezat dinaintea parintelui si cu mina a inceput sa il gidile la partea intima . Parintele indata ce a simtit a deschis ochii si cu multa inversunare l-a plesnit cu metanierul si l-a blestemat alungindu-l .
Asadar sa luam seama la legile dracesti si la modul lor de manifestare neincurcindu-le cu ceea ce este firesc si de la Dumnezeu rinduit cu draepta socoteala !