O sugestie pentru vacanta dumneavoastra

[adam000]

Manastirea Bistrita (judetul Valcea) - cea mai de suflet pt mine, intrucat in ea se afla moastele - trupul intreg - al Sfantului Grigorie Decapolitul, un mare sfant ce face mari minuni si in prezent, mare aparator al cultului icoanelor, praznuit pe 20 noiembrie.
Desi Sfantul Grigorie a fost pictat in multe icoane, intr-una din ele (poate cea mai cunoscuta reprezentare) este pictat ca avand motto-ul / indemnul: "Fratilor, prin credinta si dragoste ne vom mantui!"
Este atat de simplu dar esential acest indemn, incat, daca am face numai atat si mare lucru, urias chiar, ar fi!
Adeseori, ma intreb (apropo si de motto-ul Sf Nicodim de la Tismana), daca noi observam macar aceste indemnuri ale acestor sfinti ce sint pictati pe peretii bisericilor in marime naturala adeseori, de parca ar vrea sa ne reaminteasca faptul ca sint acolo prezenti la fiecare Liturghie. Ei, cu siguranta, sint. Dar noi?... Noi ce intelegem si cu ce plecam acasa din asta?... (sa punem in practica in viata noastra reala?)
De asemenea, langa manastire, ceva mai sus, se afla pestera Sfantului Grigorie Decapolitul in care exista doua biserici Ovidenia si Sfintii Arhangheli - una mai mica si mai veche, sapata in stanca si foarte frumos pictata, si una mai noua (secolul XVI ?) care este ca un schit ceva mai mic - o bisericuta cu turla si cruce, intr-o sala naturala foarte mare a pesterii (ca o bolta), care are o deschidere spre peretele vertical abrupt al stancii muntelui, astfel incat acolo exista lumina naturala - in aceste biserici din pestera, inca din timpuri stravechi, obstea monahala ascundea moastele Sfantului Grigorie in caz de pericol (invazii, praduiri) - asa au ferit si pastrat moastele intacte atatea secole.
Langa manastire mai exista un schit (manastirea Arnota), ceva mai sus, pe un deal de unde pe drum privelistea asupra intregii vai, inclusiv manastirea Bistrita, este un peisaj ce uimeste.
Tot in apropierea manastirii mai sint nenumarate obiective turistice ce merita vazute - pestera Muierii, pestera Polovragi, cheile Bistritei, pestera ursilor, Ranca, etc, precum si alte manastiri ce merita toate vazute si stat un pic ca sa intri in atmosfera de rugaciune a locului - manastirea Hurezi, manastirea Polovragi, etc

Sper sa le vedeti pe toate si sa le savurati bogatia, sa le vedeti cu folos, sa va intoarceti folositi de la ele, mai ales din intalnirea cu Sfantul Grigorie Decapolitul, iar de fiecare data cand in jur auziti ca lumea are tendinta sa vorbeasca mai ales despre acesti sfinti mari care sint "mai la moda" acum - Sfantul Nectarie, Sfantul Ioan Rusul, etc, pe care si eu ii iubesc si ma rog lor cu drag, totusi, sa va ganditi ca si noi avem un mare sfant, mare tamaduitor si facator de minuni - Sfantul Grigorie Decapolitul, care chiar daca nu este atat de intens mediatizat, Sf Grigorie face minuni, tamaduiri, chiar si acum in timpul nostru, si este atat de usor de ajuns la el!
Uneori chiar ma intrebam: ce taina! noi avem aceasta uriasa comoara - moastele sfantului Grigorie Decapolitul si atat de putini stiu de ea, atat de putini constientizeaza si atat de putini alearga spre sfantul Grigorie cu rugaciune fierbinte sa capete folos de la el!... in schimb dau bani grei sa ajunga in Grecia cand aici la manastirea Bistrita pot petrece atata timp in liniste si rugaciune linga racla sfantului, nestingheriti si nederanjati de vanzoleala turistilor!
Citit-i Acatistul Sfantului Grigorie Decapolitul, caci este si o modalitate minunata de a cunoaste, sa vedeti ce mare si minunat sfant - si citindu-i acatistul si rugandu-va, sa traiti in viata voastra ajutorul sfantului!

[cristiboss56]

Mănăstirea „Adormirea Maicii Domnului“ de la Nicula se pregăteşte de hram. Pelerinajul de aici, unul dintre cele mai mari din ţară, adună an de an zeci de mii de credincioşi din România, dar şi de peste graniţe. Pelerinii vin să participe la sfintele slujbe şi să se închine icoanei făcătoare de minuni a Maicii Domnului, informează "Ziarul Lumina".

Programul slujbelor de la hramul Mănăstirii Nicula, judeţul Cluj, va debuta luni, 12 august, când de la ora 8:30 va fi citit Acatistul Domnului nostru Iisus Hristos şi va fi oficiată, apoi, slujba Ceasurilor III şi VI, urmată de Sfânta Liturghie a Sfântului Ioan Gură de Aur. Marţi, 13 august, de la ora 15:00 va fi oficiată Taina Sfântului Maslu, iar seara, de la ora 18:00, Ceasul IX, Vecernia şi Acatistul Adormirii Maicii Domnului. Miercuri, 14 august, în ajunul sărbătorii Adormirii Maicii Domnului, de la ora 18:00 va fi săvârşită Vecernia cu Litie, urmată de scoaterea Icoanei făcătoare de minuni a Maicii Domnului şi purtarea ei în procesiune şi oficierea slujbei Prohodului. A doua zi, pe 15 august, când Biserica Ortodoxă va prăznui Adormirea Maicii Domnului, hramul mănăstirii de la Nicula, va fi oficiată Sfânta Liturghie arhierească în sobor de ierarhi, preoţi şi diaconi.

Pelerinajul pe jos „La Nicula Colo-n deal“

Credincioşii din Mitropolia Clujului sunt invitaţi şi în acest an să parcurgă pe jos traseul de la Gherla la Mănăstirea Nicula. Arhiepiscopia Vadului, Feleacului şi Clujului, în colaborare cu Protopopiatul Ortodox Român din Gherla va organiza miercuri, 14 august, în ajunul sărbătorii Adormirea Maicii Domnului, pelerinajul „La Nicula Colo-n deal“, aflat la a II-a ediţie.

Procesiunea este organizată cu ocazia hramului mănăstirii de la Nicula, unde an de an credincioşi din toată ţara vin să se închine icoanei făcătoare de minuni a Maicii Domnului. Pelerinajul va debuta la ora 14:00 de la Biserica „Sfântul Nicolae“ din centrul municipiului Gherla, de unde se va porni în procesiune.

Pe parcursul traseului, aşa cum este tradiţia, credincioşii împreună cu preoţii se vor ruga şi vor intona pricesne şi imne închinate Maicii Domnului. Vor participa în acest an la pelerinaj, Înaltpreasfinţitul Andrei, Arhiepiscopul Vadului, Feleacului şi Clujului şi Mitropolitul Clujului, Maramureşului şi Sălajului, Preasfinţitul Timotei, Episcop al Spaniei, şi Preasfinţitul Ignatie Mureşanul, Arhiereu-vicar al Episcopiei din Spania.

Mănăstirea Nicula, atestată la 1552

Mănăstirea cu hramul „Adormirea Maicii Domnului“ din satul clujean Nicula este unul dintre cele mai vechi aşezăminte monahale româneşti. Prima atestare documentară datează din anul 1552 şi este legată de prezenţa unei biserici de lemn. În anul 1973 această bisericuţă a ars în întregime şi a fost înlocuită cu o alta, tot de lemn, datând din secolul XVII, adusă din cătunul Năsal - Fânaţe.

Pe lângă mănăstire s-a dezvoltat şi o şcoală unde învăţau copiii din satele dimprejur, îndrumaţi de călugări. Din anul 1699, mănăstirea de la Nicula a ieşit din anonimat datorită Icoanei Maicii Domnului, pictată de preotul ortodox Luca din Iclod. Această icoană, potrivit mărturiilor vremii, în anul 1681, a plâns timp de 26 de zile. De atunci credincioşii obişnuiesc să vină an de an în pelerinaj, pe jos, de hramul Mănăstirii, „Adormirea Maicii Domnului“, pe 15 august. Mănăstirea Nicula a devenit prima şcoală de pictură pe sticlă din ţara noastră. Tradiţia este păstrată şi astăzi de călugări. Mănăstirea mai are o biserică veche din zid şi o alta aflată în construcţie.

[cristiboss56]

Pelerinaj cu icoana Maicii Domnului Prodromiţa la Mănăstirea Sfânta Maria Techirghiol, jud. Constanţa 13 - 19 august 2013



Cu binecuvântarea Preafericitului Părinte Daniel, Patriarhul Bisericii Ortodoxe Române, începând cu după amiaza zilei de 13 august, până în dimineaţa zilei de 19 august 2013, Icoana Maicii Domnului Prodoromiţa de la Paraclisul Catedralei Mântuirii Neamului, din Bucureşti, va fi dusă de Preacuviosul Părinte Arhimandrit Ciprian Grădinaru, spre închinare, la Mănăstirea Sfânta Maria Techirghiol – stavropighie patriarhală, cu prilejul hramului principal al acestei mănăstiri, sărbătoarea Adormirii Maicii Domnului, 15 august.

[cristiboss56]

Muzeu unic în România la Mănăstirea Agapia

Mănăstirea Agapia din judeţul Neamţ va oferi tuturor pelerinilor posibilitatea de a admira un muzeu vivant, unic în România: o casă monahală funcţională. Muzeul va fi inaugurat duminică, 11 august
Începând de duminică, turiştii şi pelerinii ce vor trece pragul celebrei mănăstiri nemţene vor putea admira un muzeu ce poartă marca locului încărcat de spiritualitate de la Agapia. Este vorba despre o casă monahală funcţională, o iniţiativă cu caracter singular în circuitul muzeal din România. „Este un muzeu vivant, pentru că are atelierele în desfăşurare, iar casa, locuită de obştea ei, nu şi-a pierdut sufletul. Viaţa în casă se desfăşoară în parametrii ei, puţin stânjenită de prezenţa vizitatorilor. Este singurul muzeu de acest fel din ţară şi avem semnale că nici în străinătate nu prea există“, a explicat muzeograful Eva Giosanu, de la Complexul Naţional Muzeal „Moldova“ Iaşi, specialistul desemnat să se ocupe de acest proiect.

Muzeul constituie ultima etapă a parteneriatului între Mănăstirea Agapia şi Complexul Naţional Muzeal „Moldova“ privind cercetarea patrimoniului cultural deţinut de ansamblul monahal şi valorificarea ştiinţifică a acestuia. „Casa monahală este deschisă spre vizitare din dorinţa de a veni în întâmpinarea celor care ajung la mănăstirea noastră şi a persoanelor care vor să cunoască mai mult viaţa monahală. Este una dintre cele mai vechi clădiri ale mănăstirii, ridicată, se pare, odată cu biserica şi incinta, între anii 1642 şi 1647, de către hatmanul Gavrilă, fratele domnitorului Vasile Lupu. Prin urmare, această casă este o mărturie a vechimii Mănăstirii Agapia şi a acestui aşezământ monahal. Vizitând-o, pelerinii şi turiştii vor descoperi frumuseţea vieţii monahale, care se reflectă chiar şi în dimensiunea materială, adică în spaţiul în care locuieşte monahul, în încăperea sau, respectiv, în chilia sa“, a explicat maica Maria Giosanu, muzeograful Mănăstirii Agapia.

Casa a fost locuită neîntrerupt, timp de câteva secole, începând cu veacul al XVII-lea, mai întâi de călugării care au vieţuit aici, apoi de maici. Partea de sus a casei a suferit, în timp, diverse modificări specifice epocilor pe care le-a traversat, însă demisolul s-a păstrat intact. Căsuţa-muzeu cuprinde patru încăperi sus, iar la demisol două chilii. De asemenea, aici funcţionează şi trei ateliere: atelierul de ţesut şi broderie, atelierul de olărit, redeschis după 53 de ani, şi atelierul de brutărie, în cadrul cărora vor putea fi urmărite practicile prin care călugăriţele s-au întreţinut de-a lungul vremii. Toate aceste ateliere vor fi deschise publicului larg, vizitatorii putând să se implice direct, să observe şi să încerce diverse operaţii. Tot pentru vizitatori a fost amenajată şi „Casa oaspeţilor“, un loc de relaxare, în care se pot odihni sau pot lua masa.

Proiectul dezvoltat de Complexul Naţional Muzeal „Moldova“ Iaşi şi Mănăstirea Agapia a urmărit trei obiective de interes: remodelarea Muzeului de Artă „N. Grigorescu“, remodelarea Casei memoriale „Al. Vlahuţă“ şi înfiinţarea Muzeului vivant Agapia.

[cristiboss56]

http://pelerinaje-la-manastiri.blogspot.ro/

[cristiboss56]

În ziua sărbătorii Adormirea Maicii DOmnului, la 15 august 2013, Mănăstirea Cheia îşi va cinsti ocrotitoarea. Pornind din Bucureşti spre Ploieşti, la numai 135 de kilometri, vom întâlni Mănăstirea Cheia, aşezată în mica depresiune de la poalele Munţilor Ciucaş. Situată într-un minunat cadru natural, la confluenţa Teleajenului cu pârâul Tâmpa, aproape de Pasul Bratocea (frontiera ce separa odinioară Valahia de Transilvania), mănăstirea a avut un rol important în menţinerea legăturilor frăţeşti dintre românii locuitori de o parte şi de alta a Carpaţilor.

Transilvănenii, primii ctitori

Potrivit mărturiilor de arhivă păstrate în mănăstire, pentru prima dată este menţionat un aşezământ monahal pe aceste meleaguri în cea de-a doua jumătate a secolului al XVIII-lea. Este vorba de un schit de lemn, fondat de câţiva ciobani din Săcele, de lângă Braşov, în anul 1770, dar distrus de turci în 1777. În 1790, pe acelaşi loc, a fost ridicat noul schit având hramul „Adormirea Maicii Domnului“, schit distrus de un incendiu în 1832. În locul unde se găsea altarul bisericii se află astăzi Agheasmatarul, utilizat pentru sfinţirea apei în ziua Bobotezei, în ziua hramului sau la alte mari sărbători bisericeşti.

Actuala biserică, având hramurile „Sfânta Treime“ şi „Adormirea Maicii Domnului“, menţinută în forma sa iniţială până în zilele noastre, a fost ridicată între anii 1835-1839, în această regiune de o rară frumuseţe naturală din judeţul Prahova. Realizarea a fost posibilă prin grija a doi ieromonahi, doi fraţi transilvăneni, pe nume Damaschin şi Iustin Bârsan, originari din Transilvania, mai precis din Siliştea Sibiului, dar veniţi pe aceste locuri de la Mănăstirea Căldăruşani. Terenul pe care cei doi ctitori au ridicat biserica a fost donat de marele vornic Mihai Ghica.

Cei doi fondatori sunt îngropaţi la dreapta şi la stânga altarului. Din inscripţia votivă de la intrarea în naos aflăm că Damaschin a fost primul stareţ. Din aceeaşi inscripţie mai reiese că biserica a fost sfinţită la 20 iulie 1839, de către episcopul Chesarie de Buzău.

Monument naţional de artă bisericească

Din punct de vedere arhitectural, biserica Mănăstirii Cheia, operă a meşterilor locali, aparţine stilului tradiţional muntenesc, cu pridvor deschis, specific arhitecturii româneşti. Este o construcţie masivă de 23 de metri lungime şi 6,5 metri lăţime, cu trei turnuri, care conferă eleganţă monumentului. Fresca interioară şi cea exterioară, începute în 1837 şi terminate la 26 august 1839, este opera pictorului Naum Zugravul, toată pictura bisericii fiind realizată în concordanţă cu cerinţele iconografiei ortodoxe naţionale.

Iconostasul din lemn sculptat şi aurit, o remarcabilă operă de artă, a fost realizat de meşteri vienezi în stil baroc, fiind donaţia vrednicului episcop Chesarie al Buzăului. Icoanele împărăteşti, de o mare frumuseţe, sunt opera renumitului pictor român Gheorghe Tătărăscu. Ulterior au fost argintate de către meşterul Lazăr din Ploieşti.

De jur-împrejurul bisericii se află chiliile călugărilor, iar în partea vestică a incintei, clopotniţa. Cea originală, din lemn, a fost înlocuită cu una construită din piatră şi cărămidă, în timpul patriarhului Justinian.

În partea nordică se află paraclisul cu hramul „Adormirea Maicii Domnului“, ridicat ă între 1924-1927, de către stareţul Grigore Georgescu. Paraclisul, în formă de cruce, are un turn deasupra naosului, fiind pictat în ulei, în stil neobizantin, de către pictorul Grigore Cepoiu din localitatea Izvoarele - Prahova.

Iconostasul, sculptat în lemn de cireş de sculptorul Profilescu, precum şi stranele sunt veritabile opere de artă. În naosul paraclisului s-au păstrat până în prezent patru icoane împărăteşti pictate de pictorul Constantin, în decembrie 1799, şi aparţinând fostei biserici.

http://www.crestinortodox.ro/biseric...eia-68179.html

[cristiboss56]

http://www.turismland.ro/manastirea-cheia-prahova/

[cristiboss56]

La 15 august Mănăstirea vâlceană Bistrița își sărbătorește hramul. Ctitorie a boierilor Craioveşti Mânăstirea Bistriţa datează din jurul anului 1490, potrivit arhiram.ro. Însă prima atestare documentară a mânăstirii se păstrează în „Hrisovul de danie” datat 16 martie 1494 aparţinând lui Vlad Vodă Călugărul. Din 1497 marele ban Barbu Craiovescu a adus de la Constantinopol moaştele Sfântului Grigorie Decapolitul (780-842). A fost puternic avariată de expediţia condusă de Mihnea cel Rău în 1509. După înlăturarea acestuia, banul Barbu, cu sprijinul lui Neagoe Basarab o reface între 1515-1519. Pictura a fost atribuită meşterilor zugravi Dumitru, Chirtop şi Dobromir de numele cărora se leagă şi fresca Mânăstirii Dealu de lângă Târgovişte şi executarea lucrărilor în piatră de la ansamblul Curtea de Argeş.

Din ctitoria Craioveştilor astăzi se mai păstrează bisericuţa Bolniţei (1520-1521). Având o impresionantă frescă interioară din tradiţia paleologă târzie când începeau să pătrundă în Balcani elemente artistice folosite de iconografii cretani, biserica este închinată „Schimbării la faţă”.

Ulterior vornicul Şerban Cantacuzino i-a adaugat un pridvor deschis, de zidărie pe stâlpi de piatră, zugrăvit de Iosif ieromonahul şi Harinte, în stil brâncovenesc (1710).
De remarcat faptul că în complexul monahal de la Bistriţa s-a instalat prima tiparniţă din Ţara Românească, a ieromonahului Macarie, precum şi o legătorie de cărţi bisericeşti. Aici - după opinia unor cercetători - s-a tipărit în 1508 "Liturghierul slavon" al călugărului Macarie, prima carte tipărită pe pământ românesc.

Ieromonahul Eftimie, egumen al mânăstirii a redactat în limba română primul act mânăstiresc, cunoscut sub numele de Zapisul lui Eftimie 1573. Un alt reprezentant al şcolii slavo-române este ieromonahul Mihail Moxa care în 1620 tipăreşte "Cronica Universală" iar în 1640 "Pravila de la Govora".

În anul 1683 domnitorul Constantin Brâncoveanu dăruieşte mânăstirii un policandrul ornat cu ouă de struţ, lucrat la Viena, mai multe obiecte de cult, cărţi liturgice şi clopotul mare care cântăreşte 800 kg. Tot acum a fost reparat întreg complexul monahal, aşezământ zugrăvit în 1820 de banul Grigore Brâncoveanul.

Un puternic cutremur din 1838 va afecta întreaga construcţie ce va fi restaurată timp de 10 ani, începând cu 1846 în timpul domnitorului Gheorghe Bibescu şi terminând la 15 august 1855 în timpul domnitorului Ştirbei Vodă, când a fost sfinţită biserica mare închinată Adormirii Maicii Domnului.

Pictura noii biserici, construită în stil neogotic, a fost executată de Gheorghe Tattarescu în 1850, o pictură realistă monumentală cu registre largi.

După 1877 au funcţionat în mânăstire diferite aşezăminte monahale. În 1948 a fost transformată prin hotărârea Sfântului Sinod în mânăstire cu obşte de maici, iar apoi prin decretul 410/1959 desfiinţată.

În 1984 se începe un amplu proces de revigorare a vieţii monahale sub îndrumarea Preasfinţitului Părinte Gherasim, organizându-se un centru de conservare şi restaurare a bunurilor de patrimoniu: icoane şi cărţi. Din 2003 se va deschide în incinta mânăstirii Bistriţa şi un Muzeu al tiparului şi cărţii bisericeşti vâlcene.

http://www.valceaturistica.ro/manastiri-valcea

[cristiboss56]

http://vacanta.infoturism.ro/impresi...-bistrita/1582

[cristiboss56]

În ziua sărbătorii Adormirii Maicii Domnului, la 15 august 2013, Mănăstirea Adam din Eparhia Dunării de jos își serbează hramul.

Situată în satul Adam, comuna Drăguşeni, pe un deal care domină întreaga localitate, Mănăstirea Adam este una dintre cele mai importante sihăstrii vechi, din întreaga zonă de sud a Moldovei. Accesul spre mănăstire se poate face fie din drumul naţional DN 26 Galaţi – Bârlad, între localităţile Bursucani şi Bălăbăneşti, fie din drumul judeţean DJ 251A Tecuci – Tg. Bujor, prin localitatea Fundeanu.

Tradiţia locală, neconfirmată istoric, afirmă că prima aşezare monastică a fost întemeiată în părţile Adamului pe la mijlocul secolului al XVI-lea când un călugăr venit din răsărit a arătat unui cioban înstărit din codrii acestor locuri o icoană a Maicii Domnului făcătoare de minuni, propunându-i să ridice aici un schit. Aşa s-ar fi construit, se pare, o primă bisericuţă din lemn, cu hramul „Tuturor Sfinţilor”. Documentele istorice unanim recunoscute afirmă, însă, că mănăstirea a fost ctitorită de căpitanul Adam, la mijlocul secolului al XVII-lea, biserica fiind sfinţită la 14 octombrie 1652, potrivit edj.ro

La 1685, Mitropolitul Sava şi marii boieri confirmă dorinţa ctitorilor şi a egumenului Leontie ca mănăstirea să fie închinată Muntelui Sinai. Mai târziu, la 5 iulie 1759, egumenul Iorest Movilă scrie domnitorului Teodor Calimach că, după ample lucrări de refacere, hotărăşte să închine această mănăstire Mitropoliei de la Iaşi, deoarece părinţii din Sinai nu o considerau trebuincioasă. Domnitorul va întări această închinare printr-un document din 12 august 1759.

În urma cutremurului din 1802, vechea biserică s-a prăbuşit, actuala biserica fiind ridicată până în anul 1813, la câţiva metri distanţă de cea veche, prin stăruinţa stareţilor Ioanichie Greceanu şi Metodie Gociu. După 1820 mănăstirea este transformată în mănăstire de maici. La 1826, din motive neelucidate, maicile de la Adam au fost strămutate la mănăstirea Floreşti, jud. Vaslui, călugării de acolo fiind aduşi la Adam, dar în 1835 se revine asupra acestei decizii, Adam-ul rămânând mai departe mănăstire de maici. După revenirea de la Floreşti, stareţa mănăstirii, Xenia Cuza, mătuşa domnitorului Al. I. Cuza, era înconjurată de o obşte de 62 de monahii şi surori, numărul vieţuitoarelor crescând mereu şi ajungând în vremea secularizării la 148.

La 1864 mănăstirea este deposedată de averile sale, rămânând cu mici suprafeţe de teren, insuficiente pentru acoperirea nevoilor curente. Statul se obliga să plătească o parte din cheltuielile de întreţinere, dar viaţa de obşte este practic desfiinţată, maicile fiind nevoite să se întreţină singure.

Biserica a fost grav avariată la cutremurul din 1869, precum şi la cel din 1940, când i s-au prăbuşit turla şi clopotniţa. După realizarea lucrărilor de consolidare, lăcaşul de cult a fost resfinţit de Episcopul Huşilor, Grigore Leu, la 15 august 1946.

Mănăstirea Adam a fost una dintre cele mai importante centre monahale din întreaga ţară în secolele XIX şi XX, la 1943, de exemplu, vieţuind aici 152 de maici şi surori, având 10 preoţi şi 12 cântăreţi. Pe lângă mănăstire funcţiona, încă din secolul al XVII-lea, o şcoală românească. În 1918 este înfiinţată o şcoală de fete, cu învăţătoare plătite de stat, dar administrată de personal monahal, iar în 1922, o şcoală de industrie casnică, pentru surorile din mănăstire şi tinerele din zona respectivă. Atelierele de covoare şi ţesături ale mănăstirii, înfiinţate în 1850, erau vestite în epocă, ele devenind, după 1948, cooperativa de producţie „Cooperatorul”. Între 1860 şi 1885, mănăstirea a administrat şi un spital de boli neuropsihice, care funcţiona în apropiere, mutat apoi la Socola, în Iaşi.

Desfiinţată la 1960, mănăstirea este reînfiinţată la iniţiativa Înaltpreasfinţitului Casian al Dunării de Jos şi funcţionează cu obşte de călugări între 1991 - 2001, când redevine mănăstire de maici. După această dată, întreaga activitate se revigorează, realizându-se consolidarea bisericii, restaurarea picturii, construcţia unui nou şi modern corp de chilii, alimentarea cu apă curentă şi amenajarea anexelor gospodăreşti.

Rolul spiritual al mănăstirii Adam de-a lungul istoriei este unul de primă mărime. Puţine sunt mănăstirile care s-au bucurat de o atât de mare căutare şi apreciere, un element deosebit de important fiind prezenţa la Adam a „Icoanei Maicii Domnului făcătoare de minuni”. Evlavia credincioşilor faţă „Sfânta”, cum îi spun localnicii, cererile de pelerinaje ale icoanei prin oraşele şi satele din tot sudul Moldovei, minunile şi vindecările aduse de icoană sunt constante ale istoriei mănăstirii de-a lungul timpului. Se adaugă şi prezenţa raclei cu sfintele moaşte ale mai multor sfinţi, adusă de la Ierusalim, în 1857, de către arhimandritul Epifanie.

De Mănăstirea Adam este legat şi numele Sfântului Rafail de la Agapia Veche, recent canonizat, născut în jurul anului 1560, în localitatea Bursucani, situată în imediata apropiere a mănăstirii. Sfântul Rafail a deprins de la călugării răspândiţi prin codrii Adamului primele noţiuni ale credinţei ortodoxe şi dorul după viaţa sihăstrească. Conform tradiţiei, ucenici ai sfântului au ridicat în satul de obârşie al acestuia, la sfârşitul veacului al XVIII-lea, Schitul Zimbru, care a existat până la 1940, dependent de lavra de la Adam.

Descriere: Arhitectural, biserica este în plan treflat, cu abside poligonale la exterior şi semirotunde la interior. Pereţii sunt groşi, de circa 1,5 m. Pe latura vestică, biserica este susţinută de doi contraforţi. Altarul are o boltire în semicalotă, terminată cu un arc lat şi adăugit. Naosul este boltit, iar câteva arce încadrează absidele înguste. Naosul este despărţit de pronaos printr-un arc în semicilindru. Pronaosul este boltit, cu câte o fereastră la nord şi la sud, iar pridvorul este închis, cu acces dinspre sud. Pictura, realizată în ulei şi tempera, a fost restaurată în anii 2006-2007, împreună cu catapeteasma, de mare valoare artistică, ce datează din secolul al XVIII-lea. Cea mai veche pisanie cunoscută a bisericii datează din 1869 şi menţionează: „În zilele prea înălţatului Domn Carol I, 1869 octombrie 20, cu ajutorul Celui Prea Înalt şi al Prea Sfintei Născătoare de Dumnezeu, s-au pus în reparaţie această biserică“.

http://www.edj.ro/index.php/mnstirea-adam