Forum Crestin Ortodox Crestin Ortodox
 
 


Du-te înapoi   Forum Crestin Ortodox > Generalitati > Generalitati
Răspunde
 
Thread Tools Moduri de afișare
  #11  
Vechi 02.07.2007, 23:31:08
iosif iosif is offline
Senior Member
 
Data înregistrării: 21.08.2006
Religia: Ortodox
Mesaje: 1.015
Implicit

Individualismul incepe sa fie o plaga a omenirii, o instrainare cumplita, dureroasa pe care o prefera multi din egoism, din refuzul de a nu fi alaturi de ceilalti.
Reply With Quote
  #12  
Vechi 03.07.2007, 00:29:17
maria55 maria55 is offline
Senior Member
 
Data înregistrării: 10.10.2006
Mesaje: 652
Implicit

La oamenii mai in varsta cred ca e vorba de altceva , e frica de necunoscut .
Desi sant singuri , prefera sa ramana asa pentru ca nu pot avea incredere in cel care intinde mana .

A banui pe cineva e tot pacat .
Dar increderea in cineva nu poti avea decat daca iti dai seama ca Dumnezeu ingaduie sau nu , ceva .
Deci fara un strop de credinta e greu sa comunici zic eu , te chinuie continuu frica , nesiguranta , banuiala etc .

Care-i solutia ?
Degeaba spunem cum ar trebui sa fie , trebuie ca omul sa poata , sa poata primi cuvantul sa inteleaga .

Mai bine ar fi daca s-ar actiona in organizatii(grupuri ,poate din partea Bisericii) care sa se intereseze de cei parasiti .

maria
Reply With Quote
  #13  
Vechi 30.07.2007, 05:00:41
ilma ilma is offline
Senior Member
 
Data înregistrării: 12.07.2007
Mesaje: 121
Implicit

Este totusi greu sa implinesti voia lui Dumnezeu intr-o societate care tinde sa nu mai creada.Si cu totii stim ca anturajul ne poate schimba cateodata.
Sincer,eu prefer singuratatea pt ca in ea ma regasesc pe mine si am timp sa meditez asupra aspectelor care ma preocupa.
Dar nu mi-as putea da la o parte cuoscutii,cu care am legat adevarate prietenii.
Cred ca noi(mirenii) ar trebui sa gasim un echilibru in toate,o cale de ,mijloc.Nu putem trai pana la sfarsitul vietii izolati,dar nici nu ne putem pierde in cele lumesti.Doamne ajuta!
Reply With Quote
  #14  
Vechi 29.06.2012, 12:35:52
costel's Avatar
costel costel is offline
Senior Member
 
Data înregistrării: 22.09.2006
Mesaje: 4.827
Implicit

Si eu cred ca din cand in cand e bine sa ne insinguram, sa stam cu noi insine in fata lui Dumnezeu. O zi o consider suficient. A reusi sa nu intri in legatura cu nimic din lucrurile acesti lumi, chiar si pentru o zi, e mare lucru.
Reply With Quote
  #15  
Vechi 29.06.2012, 21:25:54
cristiboss56's Avatar
cristiboss56 cristiboss56 is offline
Senior Member
 
Data înregistrării: 16.12.2006
Locație: Oricare ar fi vicisitudinile zilelor și anilor,oricare ar fi durata lor,vine ora răsplatei:BRĂTIANU
Religia: Ortodox
Mesaje: 32.376
Smile

Citat:
În prealabil postat de costel Vezi mesajul
Si eu cred ca din cand in cand e bine sa ne insinguram, sa stam cu noi insine in fata lui Dumnezeu. O zi o consider suficient. A reusi sa nu intri in legatura cu nimic din lucrurile acesti lumi, chiar si pentru o zi, e mare lucru.
Asa este , greu de gasit o zi de insingurare , de vorbire in liniste cu Dumnezeu , rupti pentru o clipa din tumultul asta infernal din asta lume . . . ! O zi pe luna macar . . . !
__________________
Biserica este dragoste, așteptare și bucurie.
(Părintele Alexander Schmemann)
Reply With Quote
  #16  
Vechi 29.06.2012, 23:14:48
Mosh-Neagu's Avatar
Mosh-Neagu Mosh-Neagu is offline
Senior Member
 
Data înregistrării: 20.04.2010
Religia: Ortodox
Mesaje: 1.457
Implicit

Nu stiu ce-mi mai aduce ziua de maine. Am fost si sunt din fire un singuratic. Chiar si in mijlocul multimii zgomotoase, eu tot "singur" raman, desi stiu ca nu sunt chiar singur, ci cu Dumnezeu, daca incerc sa fac voia Lui. In tinerete mai amestecam lucrurile si chiar daca ma mai izolam, arareori simteam nevoia sa ma rog; cat despre voia Lui... nici nu cred ca o constientizam in mod clar si lucid.
Acum... pentru o vreme, mi-a dat Dumnezeu ocazia sa fiu singur cam 5-6 zile pe saptamana. Adica nu chiar singur, daca socotesc natura inconjuratoare. Retras la "casa de la tara", ma bucur de fiecare rasarit si asfintit de soare, intr-un fel aparte. Imi petrec veacul printre pomi, flori, si zarzavaturi, si ceva oratanii ouatoare cu care vorbesc cat e ziua de lunga si care s-au invatat deja sa ma intampine ca sa le caut daca au ceva in gusha, sau au facut greva foamei... Astfel se intelege ca si ispitele stau ceva mai departe de mine. Televizorul nu-l deschid de fel, iar daca randuiala preocuparilor ma tine in casa, atunci am la indemana sute de variante ca sa ascult ceva de folos. Uneori caut predici ale unor duhovnici cu mare har, alteori ascult catisme sau Sf. Scriptura, iar alteori pur si simplu simt nevoia sa ascult muzica religioasa. Noaptea, inainte de 12.00 imi place sa citesc din Sfintii Parinti. Practic internetul este o sursa inepuizabila de lucrari de mare pret, iar asta pe de o parte ma bucura, iar pe de alta ma intristeaza fiindca am fost atat de limitat incat mi-am petrecut intreaga viata citind beletristica, si habar nu aveam ce comori zac in Biblioteca lui Dumnezeu...
Despre singuratatea altora... e greu de vorbit... Si-apoi mai e si acel gen de singuratate NE-voita, cand unul dintre soti pleaca la Domnul. Aceasta este cea mai trista parte a vietii de cele mai multe ori. Am vazut-o cu ani in urma la tatal meu si inca o mai vad la tata-socru care a ajuns la 85 de ani si are deseori deprestii extrem de grele.
Fiecare caz e unicat si nici unul nu se identifica cu un altul. Uneori batranii sunt lasati singuri, desi ei vor sa imparta viata cu cei dragi, alteori sunt atat de dificili incat nu suporta sa imparta acoperisul cu altcineva din familie, iar daca neputinta se impune, nimic nu le place, toate vor sa fie facute dupa mintea lor, care nu mai e chiar... la locul ei...
Dar, toate ne sunt oranduite de sus, iar noi trebuie sa le facem fata cu blandete si rabdare. Cine stie cum va sfarsi fiecare la randul lui... Nu ne putem astepta sa primim altfel de cum oferim noi acum, batranilor de langa noi...
__________________
+++++++++++++++++++++++++++++++++++++++++++++++++

Iubirea de vrajmasi, nu e un sfat, este o porunca! (Parintele Arsenie Papacioc)
Reply With Quote
  #17  
Vechi 30.06.2012, 00:01:46
Tomita Tomita is offline
Senior Member
 
Data înregistrării: 21.04.2012
Locație: Bucuresti
Religia: Ortodox
Mesaje: 287
Implicit

Remediu este rugaciunea.
Sunt diferite forme de singuratate si cea mai grava, cred eu, este cea cand te simti parasit de Dumnezeu. Mai este grea si singuratatea in multime cand vrei sa comunici si nu ai cu cine din cauza diferentelor culturale/spirituale/etc. sau cand te simti parasit de cei apropiati desi ai vrea sa comunici cu ei.
Singuratatea ne “ridica” totusi pe un plan superior daca nu percepem acest lucru negativ.
Ne da ocazia sa gresim mai putin (in special cu vorba), sa deschidem un canal de comunicare cu Domnul, sa ii apreciem mai mult pe cei din jur (pentru ca le-am dus dorul).
Nu incurajez singuratatea...lucrurile le aranjeaza Dumnezeu cum considera ..poti avea perioade mari de singuratate sau nu...poti invata sa fii singuratic desi nu a fost alegerea ta si poti raspunde celorlati mai bine, fiind alaturi de ei dupa ce ai cunoscut o stare de izolare sau nu.
Chiar daca am vrea sa fim izolati complet nu se poate (“no man is an island”)…suntem aici pentru a sprijini reciproc.
Reply With Quote
Răspunde

Thread Tools
Moduri de afișare


Subiecte asemănătoare
Subiect Subiect început de Forum Răspunsuri Ultimele Postari
singuratatea eudiana Generalitati 85 06.06.2012 23:28:59
Singuratatea Rodica50 Intrebari utilizatori 20 15.10.2010 17:57:44
singuratatea Bogescu Pocainta 6 22.11.2008 20:00:03