Sfantul Dimitrie Basarabov

[George.m]

Citind viata Sfantului Dimitrie Basarabov, m-a impresionat mai ales gingasia lui sufleteasca. Se spune ca Sfantul, calcand din greseala un cuib si strivind puisorii ce se gaseau in el, s-a intristat atat de tare, incat trei ani a mers descult. A dovedit prin asta ca are un suflet mare, delicat, plin de iubire pentru intreaga creatie!

Ma bucura mult atmosfera duhovniceasca ce cuprinde parca orasul in intregime, cu ocazia praznuirii Sfantului Dimitrie.
In aceste zile, Dimitrie Basarabov e inima Bucurestiului. Si imbraca odajdii preafrumoase, de sarbatoare. Spun asta, gandindu-ma ca miile de credinciosi care se aduna in jurul lui, il impodobesc in mod minunat, prin prezenta lor. La randul sau, Sfantul Dimitrie cel Nou, prin mijlocirea catre Dumnezeu, ii ajuta sa se impodobeasca cu virtutile lui.


"Toata adunarea crestineasca venind, sa cadem la bineplacutul lui Dumnezeu, Sfantul Dimitrie: bogatii la cel sarac cu duhul, saracii la imbogatitorul, sanatosii la pazitorul, bolnavii la doctorul cel fara de plata, dreptii la indreptatorul si pacatosii la indrumatorul si dimpreuna sa cantam lui Dumnezeu: Aliluia!" (Acatistul Sfantului Dimitrie din Basarabi, Condacul al 9-lea)

[Marius22]

În prealabil postat de George.m

Citind viata Sfantului Dimitrie Basarabov, m-a impresionat mai ales gingasia lui sufleteasca. Se spune ca Sfantul, calcand din greseala un cuib si strivind puisorii ce se gaseau in el, s-a intristat atat de tare, incat trei ani a mers descult. A dovedit prin asta ca are un suflet mare, delicat, plin de iubire pentru intreaga creatie!

Cat de mult ne lipseste multora gingasia sufleteasca! Daca pentru acest fapt, sfantul s-a canonisit astfel, oare noi, care am ajuns sa "calcam in picioare" propriul suflet si sufletele altor persoane, nu ar trebui sa o facem, cu atat mai mult?

Sfinte Dimitrie, daruieste-ne tuturor din gingasia ta!

[Lavrentiu]

Cata gingasie are Hristos, daca in cel "intru care S-a aratat Cel dupa chip" s-a vadit intr-o asemenea masura!

[costel]

Nu se stie exact cand a trait, nici nationalitatea nu e cunoscuta cu exactitate, dar canonul pe care l-a asumat dupa ce a calcat un cuib de pasari este cunoscut multora. Sa ne daruiasca Domnul putere sa ne vedem greselile si sa le marturisim.

[Ekaterina]

Părintele Iustin Bulimar, slujitor la Catedrala patriarhală din anul 1989, povesteşte despre faptele minunate petrecute în viaţa creştinilor care s-au rugat la moaştele Sfântului: „În 1989, în urma slujbei Sfântului Maslu, un credincios pe care eu l-am văzut de mai multe ori participând la această Sfântă Taină şi la celelalte slujbe ale Bisericii rămânea întotdeauna ultimul de se închina. Şi, într-una din zile, la fel procedând, a urcat la racla sfintelor moaşte (dar de ce rămânea ultimul să se închine? - pentru că umbla cu cârje), şi-a aşezat cârjele, ca de obicei, ca să şi le poată lua după rugăciune, după îngenuncherea pe care o putea face el acolo în felul lui, şi minunea s-a întâmplat: s-a ridicat, s-a închinat, a coborât treptele, n-a realizat pe moment că el de fapt îşi uitase cârjele şi de-abia după ce a coborât Dealul Patriarhiei şi-a dat seama de miracolul, de minunea întâmplată. S-a întors înapoi plângând şi mulţumind cu lacrimi în ochi lui Dumnezeu şi Sfântului Dimitrie, povestindu-i preotului de pe vremea aceea - era un arhimandrit deosebit, un preot evlavios, iubit de credincioşi, părintele Grichentie, care s-a retras după Revoluţie, la pensie, la Mănăstirea Secu - şi dânsul a rămas foarte impresionat, deşi mai văzuse şi alte minuni petrecute la racla Cuviosului Dimitrie cel Nou.“ Sursa ZiarulLumina

[Ekaterina]

„O altă faptă minunată, îşi aminteşte pr. Iustin Bulimar, este cea întâmplată unei doctoriţe de la Spitalul de Oncologie din Fundeni, care era fiică duhovnicească a unui părinte de la Catedrală, acum superiorul Aşezămintelor Româneşti de la Ierusalim, părintele Ieronim Creţu. Femeia a venit spunând că nu se simte bine şi că, în urma unui examen făcut de colegii ei de la acelaşi spital, era suspectă de cancer ovarian. Bineînţeles că în urma consultării, fiind depistată pozitiv, primul drum pe care l-a făcut după rezultatul biopsiei, înainte de actul chirurgical, a fost la moaştele Sfântului Dimitrie.

Acest caz s-a petrecut sub ochii mei, ştiam deci despre ce este vorba, şi cu emoţie aşteptam toţi rezultatul - să vedem dacă e cancer sau nu. Primul drum pe care l-a făcut a fost acela de la Spitalul Fundeni la Catedrala patriarhală. Disperată, într-un fel, dar având în suflet o credinţă nemărginită, s-a rugat, a venit zile la rând, a urmat un program de cobaltoterapie, în urma căruia a mers la aceeaşi comisie care a investigat-o prima dată şi un mare medic, profesorul Pavel, care era pe vremea aceea şeful Clinicii de Oncologie de la Fundeni i-a spus: ŤDacă nu te-aş fi văzut înainte de tratament şi nu te-aş fi consultat eu cu ochii mei, şi ai fi venit acum să-mi spui că ai fost bolnavă, ţi-aş fi spus că eşti nebunăť. Deci, Sfântul Dimitrie, la fel, a făcut minune şi a vindecat-o, iar dânsa şi astăzi e o mărturie vie, lucrează în continuare şi vindecă, la rândul ei, persoane bolnave de cancer.

Şi cred că sunt şi alte multe minuni pe care Sfântul Dimitrie le-a săvârşit celor ce s-au rugat cu credinţă la racla lui de-a lungul timpului. Eu v-am spus doar două pentru că la acestea am fost martor ocular.“ Sursa ZiarulLumina