Eminescu ateu?

[pisi]

Ce parere avetzi de cele 2 strofe din poezia lui mihai eminescu :Imparat si proletar?

Religia - o frază de dânşii inventată
Ca cu a ei putere să vă aplece-n jug,
Căci de-ar lipsi din inimi speranţa de răsplată,
După ce-amar muncirăţi mizeri viaţa toată,
Aţi mai purta osânda ca vita de la plug?

Cu umbre, care nu sunt, v-a-ntunecat vederea
Şi v-a făcut să credeţi că veţi fi răsplătiţi...
Nu! moartea cu viaţa a stins toată plăcerea -
Cel ce în astă lume a dus numai durerea
Nimic n-are dincolo, căci morţi sunt cei muriţi.

tu ce crezi?

[silverstar]

În prealabil postat de pisi

Ce parere avetzi de cele 2 strofe din poezia lui mihai eminescu :Imparat si proletar?

Religia - o frază de dânşii inventată
Ca cu a ei putere să vă aplece-n jug,
Căci de-ar lipsi din inimi speranţa de răsplată,
După ce-amar muncirăţi mizeri viaţa toată,
Aţi mai purta osânda ca vita de la plug?

Cu umbre, care nu sunt, v-a-ntunecat vederea
Şi v-a făcut să credeţi că veţi fi răsplătiţi...
Nu! moartea cu viaţa a stins toată plăcerea -
Cel ce în astă lume a dus numai durerea
Nimic n-are dincolo, căci morţi sunt cei muriţi.

[COLOR=green]De ce nu le dai in context ca sa se vada cui apartin cuvintele, in gura cui le pune Eminescu?[/COLOR]

[georgeval]

[quote=pisi;124896]
Pe mine m-a lamurit Eminescu de credinta lui prin uramtoarele versuri. Sincer, dintr-o mintea atee nu se putea naste aceasta minunata poezie.

[COLOR=maroon]INVIEREA[/COLOR]

[COLOR=maroon]de Mihai Eminescu[/COLOR][COLOR=maroon][/COLOR]

[COLOR=maroon]Prin ziduri înnegrite, prin izul umezelii,
Al mortii rece spirit se strecura-n tacere;
Un singur glas îngâna cuvintele de miere,
Inchise în tratajul stravechii evanghelii. [/COLOR][COLOR=maroon][/COLOR]
[COLOR=maroon]C-un muc în mâini mosneagul cu barba ca zapada,
Din carti cu file unse norodul îl învata
Ca moartea e în lupta cu vecinica viata,
Ca de trei zile-nvinge, cumplit muncindu-si prada.[/COLOR][COLOR=maroon][/COLOR]
[COLOR=maroon]O muzica adânca si plina de blândete
Patrunde tânguioasa puternicile bolti;
[/COLOR][COLOR=maroon]„[/COLOR][COLOR=maroon]Pieirea, Doamne Sfinte, cazu în orice colt,
Inveninând pre însusi izvorul de viete. [/COLOR][COLOR=maroon][/COLOR]
[COLOR=maroon]Nimica înainte-ti e omul ca un fulg,
S-acest nimic îti cere o raza mângâioasa,
In pâlcuri sunatoare de plânsete duioasa
A noastre rugi, Parinte, organelor se smulg".[/COLOR]
[COLOR=maroon]Apoi din nou tacere, cutremur si sfiala
Si negrul întuneric se sperie de soapte,
Douasprezece pasuri rasuna, miez de noapte,
Deodata-n negre ziduri lumina da navala.[/COLOR][COLOR=maroon][/COLOR]
[COLOR=maroon]Un clocot lung de glasuri vui de bucurie,
Colo-n altar se uita si preoti si popor,
Cum din mormânt rasare Christos învingator
Iar inimile toate s-unesc în armonie:[/COLOR][COLOR=maroon][/COLOR]
[COLOR=maroon]Cântari si laude’naltam,
Noi, Tie Unuia,
Primindu-L cu psalme si ramuri
Plecati-va neamuri,
Cântând Aleluia![/COLOR]
[COLOR=maroon]Christos a înviat din morti,
Cu cetele sfinte,
Cu moartea pre moarte calcând-o,
Lumina ducând-o
Celor din morminte!"[/COLOR]

[silverstar]

[SIZE=4][COLOR=green]RUGACIUNE[/COLOR][/SIZE]

[SIZE=2][COLOR=green]Crăiasă alegându-te [/COLOR][/SIZE]
[SIZE=2][COLOR=green]Îngenunchem rugându-te, [/COLOR][/SIZE]
[SIZE=2][COLOR=green]Înalţă-ne, ne mântuie [/COLOR][/SIZE]
[SIZE=2][COLOR=green]Din valul ce ne bântuie; [/COLOR][/SIZE]
[SIZE=2][COLOR=green]Fii scut de întărire [/COLOR][/SIZE]
[SIZE=2][COLOR=green]Şi zid de mântuire, [/COLOR][/SIZE]
[SIZE=2][COLOR=green]Privirea-ţi adorată [/COLOR][/SIZE]
[SIZE=2][COLOR=green]Asupra-ne coboară, [/COLOR][/SIZE]
[SIZE=2][COLOR=green]O, maică prea curată [/COLOR][/SIZE]
[SIZE=2][COLOR=green]Şi pururea fecioară, [/COLOR][/SIZE]
[SIZE=2][COLOR=green]Marie![/COLOR][/SIZE]

[SIZE=2][COLOR=green]Noi, ce din mila sfântului [/COLOR][/SIZE]
[SIZE=2][COLOR=green]Umbră facem pamântului, [/COLOR][/SIZE]
[SIZE=2][COLOR=green]Rugămu-ne-ndurărilor [/COLOR][/SIZE]
[SIZE=2][COLOR=green]Luceafărului mărilor; [/COLOR][/SIZE]
[SIZE=2][COLOR=green]Ascultă-a noastre plângeri, [/COLOR][/SIZE]
[SIZE=2][COLOR=green]Regină peste îngeri, [/COLOR][/SIZE]
[SIZE=2][COLOR=green]Din neguri te arată, [/COLOR][/SIZE]
[SIZE=2][COLOR=green]Lumină dulce clară, [/COLOR][/SIZE]
[SIZE=2][COLOR=green]O, maică prea curată [/COLOR][/SIZE]
[SIZE=2][COLOR=green]Si pururea fecioară, [/COLOR][/SIZE]
[SIZE=2][COLOR=green]Marie! [/COLOR][/SIZE]

[SIZE=1][COLOR=green]Mihai Eminescu [/COLOR][/SIZE]

[pisi]

În prealabil postat de adorcrysti

tu ce crezi?

nu stiu c sa cred. acum am descoperit-o. de aceea am intrebat. poate stie cineva cand a fost scrisa si cu ce scop.

[mihailt]

Pai strofele acelea sunt foarte corecte.

Domnul nostru Iisus Hristos nu a facut o biserica institutionalizata pe Pamant ci doar a trimis pe cei 12 Sfinti Apostoli care calauzati de Duhul Sfant lucrau la mantuirea tuturor.
Aia nu a fost religie ci modul de viata natural al omului.
Pai ce Sfintii Apostoli aveau biserici cu nu stiu aurarii si de astea prin ele?
La ce iti foloseste aurul in Biserica daca nu se pogoara Duhul Sfant acolo?
Sau cladirea cu marmura,covoare si icoane bogate?
Au fost oare icoane mai folositoare de suflet ca cele pictate de Sfantul Evanghelist Luca?
Sau se exista sa se bage nu stiu care rege sa decida cine trebuie sa fie episcop sau nu stiu care sa zica sa faca pe ala preot?
Sau ca sa se bage vreun conducator sau rege sa schimbe dreapta credinta?
Sau exista sa se faca abateri de la dreapta credinta sa se impace cica mai bine oamenii intre ei?
Sau se auzea pe vremea aceea de crestini sa prigoneasca necrestini?
Nu se auzea.
Pai ce Domnul nostru Iisus Hristos cat a petrecut pe Pamant a omorat pe cineva?
Da ce omorat ca nici macar o rana cat de mica nu a facut cuiva.
Si ne-a aratat ca nu a facut asta nu pentru ca nu ar avea putere ci pentru ca nu vrea ca doar a aratat uscand maslinul ca ar putea la fel sa ne usuce si pe noi.
Da ce s-a aude de vreun Sfant Apostol care sa fi binecuvantat vreo oaste sau vreun razboi ?
Nu se aude oare caci crestinii aveau toate proprietatile comune si de obste?
Ala era modul de viata crestin.
Da oare se pomenea ca sa existe Biserica Israeliana,Biserica Antiochiana,Biserica Greaca,Biserica Romana,(adica a Romei),etc fiecare cu sinodul ei si independenta de celalte?

Acum inteleg ca unii o sa se supere dar asa era atunci si acum este cum este.
Eminescu nu era ateu doar spunea lucrurilor pe nume.
Crestin ortodoxia nu e o religie ci e modul corect de a vedea pe tine,lumea in care traiesti si pe Cei de au facut lumea.

Ia sa se duca careva sa se uite la natura sa vada de acolo cum vede pe cel de a creat-o ca e bland,milos,iubitor,intelept etc si sa uite la mare majoritate a celor care predica in BOR sa vada seamana modul in care e vazut Dumnezeu de acolo si din predica?
Ce sa mai zic la catolici sau la protestanti.
La catolici cu absurditatea conform careia Dumnezeu se suparase pe om si ii luase harul si il omorase iar la protestanti si mai aberant ca se vede relatia dintre om si Dumnezeu ca dintre om si bancher...

[Florin-Ionut]

Citeste documentul asta: http://www.noidacii.ro/Noi%20Dacii%2...a%20Fiului.pdf si o sa-mi spui tu daca a fost ateu sau nu.

Un şoc, cu totul particular, inedit, îl provoacă poezia „Mortua est”. Începută ca o meditaţie încă din octombrie 1866, e trimisă spre publicare din Viena la Convorbiri Literare în februarie 1871. Geneza ei cu fiecare strofă şi vers e ca un foc continuu, cu „troznituri de incendiu” cum tâlcuieşte G. Călinescu. Dar finalul, asupra căruia nu ştim să se fi stăruit prin vreo exegeză autentică până acum este de-a dreptul uluitor:

„La ce?...Oare totul nu e nebunie?
Au moartea ta, înger,de ce fu să fie?
Au e sens în lume?...Tu chip zâmbitor
Trăit-ai anume ca astfel să mori?”

Dar mai ales:

„De e sens într-asta, e'ntors şi ateu
Pe palida-ţi frunte nu-i scris Dumnezeu”.

Poate unii vor fi fost ispitiţi să concludă de aici că Eminescu are momente de slăbire a credinţei, forme de ateism. Nimic mai infam n-ar fi la adresa lui decât o asemenea părere deşartă. Dimpotrivă, nu cred să se fi exprimat în literatura universală o sentinţă genială asemenea acesteia.
„De e sens într-asta-în moarte, e'ntors şi ateu”-deci: moartea e atee!
Şi, ”Pe palida-ţi frunte nu-i scris Dumnezeu”, adică, de o limpezime fulgerătoare” Dumnezeu nu este semnatarul morţii.
Uimitor, de unde ţâşnea în geniul lui o asemena viziune; nu din filosofiile lumii ci numai din Sfânta Scriptură. Căci de unde chiar la unii teologi, de n-am pomeni pe un mare teolog al veacului K.Rahner (1904-1984) moartea apare firească, Dumnezeiasca Scriptură vorbeşte neîndoios: „Dumnezeu n-a făcut moartea şi nu se bucură de pieirea celor vii, El a zidit toate lucrurile spre viaţă” (Înţelepciunea lui Solomon 1, 13-14).Şi numai prin neascultarea poruncii dumnezeieşti, prin gustarea „ din pomul cunoştinţei binelui şi răului” i s-a atras atenţia lui Adam ca „va muri” (Fac.2, 17). Atunci, real „moartea este plata păcatului” (Rom. 6, 23). Iar Părintele ceresc a trimis pe Fiul său în lume tocmai „ca să surpe prin moartea Sa pe Cel ce are stăpânirea morţii, adică pe diavolul”(Evr. 2, 14). Moartea nu e deja Dumnezeu: moartea e atee, operă diabolică, distrusă de Hristos. Uimitor cum în acest duh revelat al Sfintei Scripturi cugetă Eminescu încă chiar din prima tinereţe.
...
A şi trăit ca un fiu devotat, drept credincios ei. I.P.S. Arhiepiscop Bartolomeu Anania a descoperit pe paginile unui Molitfelnic de la Mânăstirea Neamţ înscrisul unui duhovnic de o adâncă semnificaţie privind adevăratul suflet al poetului. În noiembrie 1886 Eminescu se retrage la Mânăstirea Neamţ. Acolo s-a spovedit şi s-a împărtăşit, iar duhovnicul a înregistrat în cartea lui de slujbă, o dorinţă şi rugămintea poetului, ca un testament anume: să fie îngropat pe malul mării, la umbra unei mânăstiri, de unde să audă chiar şi dincolo, de pe celălalt tărâm al existenţei: „Lumina lină”.

[mihailt]

http://www.crestinortodox.ro/forum/s...ead.php?t=5927
"Dumnezeu nu a creat moartea" de la Sfantul Grigorie Palama.
Eminescu avea intr-adevar o viziune foarte crestin ortodoxa.

[alx]

Cum ar fi putut scrie asemenea poezii, daca era departe de Bunul Tata Ceresc? E imposibil sa cladesti ceva durabil si frumos, fara o temelie, care e iubirea, descoperirea si trairea pentru Dumnezeu.