Biserica si discriminarea femeii

[glykys]

În prealabil postat de sophia

@Anna

Nu!!! Talantii sunt altceva: sunt talentul, puterile date fiecaruia pentru a face ceva.
In pilda respectiva:
Unuia i-a dat 3 talanti si i-a cheltuit aiurea.
Altuia i-a dat doi si la fel.
Ultimului i-a dat un talant si la sfarsit (cand s-a intors), a gasit ca acesta il inmultise, facuse ceva util cu el.
Poate fi: credinta, talent pus in folosinta in viata, capacitati/forte, etc. Exista mai multe interpretari aici.

Nu chiar! :) Adica exact pe dos! Cei cu 5 si cu 2 talanti ii inmultesc, iar cel cu 1, il sapa in pamant aiurea:

Şi mai este ca un om care, plecând departe, şi-a chemat slugile şi le-a dat pe mână avuţia sa. Unuia i-a dat cinci talanţi, altuia doi, altuia unul, fiecăruia după puterea lui şi a plecat. Îndată, mergând, cel ce luase cinci talanţi a lucrat cu ei şi a câştigat alţi cinci talanţi. De asemenea şi cel cu doi a câştigat alţi doi. Iar cel ce luase un talant s-a dus, a săpat o groapă în pământ şi a ascuns argintul stăpânului său. După multă vreme a venit şi stăpânul acelor slugi şi a făcut socoteala cu ele. Şi apropiindu-se cel care luase cinci talanţi, a adus alţi cinci talanţi, zicând: Doamne, cinci talanţi mi-ai dat, iată alţi cinci talanţi am câştigat cu ei. Zis-a lui stăpânul: Bine, slugă bună şi credincioasă, peste puţine ai fost credincioasă, peste multe te voi pune; intră întru bucuria domnului tău. Apropiindu-se şi cel cu doi talanţi, a zis: Doamne, doi talanţi mi-ai dat, iată alţi doi talanţi am câştigat cu ei. Zis-a lui stăpânul: Bine, slugă bună şi credincioasă, peste puţine ai fost credincioasă, peste multe te voi pune; intră întru bucuria domnului tău. Apropiindu-se apoi şi cel care primise un talant, a zis: Doamne, te-am ştiut că eşti om aspru, care seceri unde n-ai semănat şi aduni de unde n-ai împrăştiat. Şi temându-mă, m-am dus de am ascuns talantul tău în pământ; iată ai ce este al tău. Şi răspunzând stăpânul său i-a zis: Slugă vicleană şi leneşă, ştiai că secer de unde n-am semănat şi adun de unde n-am împrăştiat? Se cuvenea deci ca tu să pui banii mei la zarafi, şi eu, venind, aş fi luat ce este al meu cu dobândă. Luaţi deci de la el talantul şi daţi-l celui ce are zece talanţi. Căci tot celui ce are i se va da şi-i va prisosi, iar de la cel ce n-are şi ce are i se va lua. Iar pe sluga netrebnică aruncaţi-o întru întunericul cel mai din afară. Acolo va fi plângerea şi scrâşnirea dinţilor.

În prealabil postat de sophia

1. Vad ca si tu intelegi tare greu, inclusiv scripturile.
Nu mi-e clara "imaculata conceptie" si exact de ce au ajuns la ea. Si legatura cu reincarnare chiar nu stiu de unde ai luat-o si ce vrei cu ea. Nu se reincarneaza nimeni!
Eu iti repet ce scrie in scripturi:
Ioachim si Ana erau batrani si isi doreau copii. Dumnezeu le-a auzit rugaciunea si ca rasplata a credintei lor, le-a dat o fetita. Le-a dat-o El si putea sa n-o faca. Putea sa le dea alt copil, sa le dea un baiat.
Dumnezeu stie exact ce si cui ii da, stie totul despre fiecare din noi, din pantecele mamei. Asa spun preotii cel putin si eu cred ca este asa.
Revin la Maria. Pe ea a facut-o asa cum a fost si pe ea a ales-o pentru al purta pe Fiu in pantece.
Putea sa-L dea altcuiva, altei femei. Pe ea a ales-o de la cap la coada. Mai mult nu stiu nici eu. Tu stii alta varianta decat asta?
Acum nu scrie clar daca Ioachim si Ana au mai avut relatii, dar se presupune. La noi la ortodoxi, cel putin.
Numai Iisus a fost facut fara relatii trupesti.
Eu ma refer la faptul ca Dumnezeu daruieste copii, ajuta ca realtiile trupesti sa fie fertile. Din pacate nu la toata lumea
Mai este ceva: Iisus spune mereu si mereu: trebuie sa fie asa, ca asa este scris, ca El face ce Ii este scris. La ce se referea si la ce scripturi, nu stiu. Deci e ceva lasat de Tatal, chiar ianinte de Biblie. La moartea pe cruce spune: "Faptuitu-sa" (probabil ca se referea la voia Tatalui, la ceea ce fusese scris/planuit de acesta)

2. Ce baza sa am? Ceea ce simt si gandesc. Folosesti termeni f. duri. Fiecare are dreptul la gandurile si sentimentele sale, chiar daca nu am avut contributie la "Facere" (nu stiu la ce te referi aici). Nu stiu ce rau fac (altora), caci eu nu fac decat sa-mi recunosc limitele si sa traiesc cr4edinta asa cum pot. Nu m-am dus sa iau pe nimeni de guler in biserica, sau la mitropolie. Care e problema ta de fapt?
Si de unde ai convingerea ca tu si altii stiu in mod corect invatatura B.O? Daca gresesti si tu si altii ca tine? Preiei citate, dar esti convinsa ca ai priceput ce citesti si le folosesti corect?
Eu nu sunt asa de sigura de mine si nici nu judec pe altii cum faceti voi.
Si repet: problema mea nu este credinta lasata de Dumnezeu, ci ceea ce au priceput/pricep, interpreteaza si fac oamenii (inclusiv clerul). Oamenii denatureaza si asta ma deranjeaza.

Crezi ca "ceea ce simti si gandesti" e suficient pentru a intelege biblia, pe Dumnezeu si Sfanta Treime, drumul spre mantuire? Ma indoiesc, dar nu eu spun asta, ci Dumnezeu in biblie, care ne indeamna sa intelegem biblia cu ajutorul sfintilor Lui, " pentru ca credinta voastra sa nu fie in intelepciunea oamenilor, ci in puterea lui Dumnezeu" (I Cor. 2,5).
Atunci cand folosim citate, nu vorbim de la noi, ci de la cei, care au scris. Iar daca te indoiesti de Sfintii Parinti... atunci, nu mai e nimic de adaugat, caci cine, daca nu ei, inteleg corect invatatura BO?!?

[anna21]

Nu vreau sa ne contrazicem aiurea, Sophia.
Eu m-am gandit la talanti.. multi au inteligenta, talent la ceva, harnicie.. dar poate nu se mantuiesc.
Asa ca am legat talantii de harul primit prin Sf. Taine. Poate ca gresesc, posibil.

În prealabil postat de Jane

Vreau sa spun ca e un sentiment foarte confortabil, e ok sa nu intelegi si sa cauti sa intelegi. Data viitoare zi si tu, Doamne, eu nu pricep ce-a spus Sfantul asta, dar Tu l-ai iubit si i-ai dat intelepciune, eu habar nu am ce tot indruga, dar uite ma tin de vestmantul lui si incerc sa fac ce zice el, ca nu mi-o fi rau.

Si cu toate placerile si bunatatile din lume pe care ni le-a dat Dumnezeu, mai mare si mai mare e sa renunti la toate pentru El. Nu facem noi asta, in lume, o fac unii, cine stie cati. Din aceia care se hranesc o data la doua trei zile si care desi ar fi putut avea pat, dorm pe podea sau cine stie pe unde. Si daca ei o fac din dragoste, si cu binecuvantare (ca nimeni nu face nevointa de-asta de capul lui), sunt sigura ca si Dumnezeu revarsa har din plin acolo.

Nu inteleg de ce te revolta ca fac unii asta, ca sunt capabili de asemenea renuntare la lume si la confort, si ca prin asta isi aduna in ceruri comori mari. Nu zic mai mari decat ale tale, ca fiecare e cu masura lui. Dar de ce sa ne deranjeze adevarul asta: cu cat renuntam mai mult la bunurile lumesti, cu atat ne apropiem mai mult de Iisus Hristos. Daca zicem ca are importanta si ca renuntam la o bucatica de ciocolata care ne place, daca are valoare si o mica placere de care ne lipsim temporar, in post, pai nu cu atat mai mult au valoare niste renuntari definitive, la placeri si bunuri mult mai mari?

Asa fac si eu.. nu inteleg, dar fac.. Ma gandesc ca daca bunul Dumnezeu vede ca incerc sa fac ceva, ma va corecta cand gresesc.

@ toata lumea care crede ca urasc lumea: NU este adevarat. O iubesc f mult (asta este chiar problema!). Si daca renunt la ceva.. sunt oricum lucrurile de nimic la care renunt. Ca la pacate tot nu renunt.
Dar ma gandesc asa: daca eu renunt la un lucru mic, poate Dumnezeu ma va ajuta sa renunt si la cele mari (la patimi).
Asa ca Sophia, nu te mai supara.. te superi aiurea.

În prealabil postat de sophia

Auzi Jane, este asa usor de vorbit. Stii tu cate bucurii si cate renuntari traieste fiecare? Si cat plateste fiecare pentru fiecare lucru primit?
Si nu stiu daca solutia in viata este (numai) sa te uiti in jos. Da si aia trebuie, ca sa nu uiti de suferinta altora, dar trebuie sa te uit in sus, in fata, ca sa poti sa faci ceva bun intai pentru tine si mai apoi sa poti ajuta pe altii.
Eu zic sa ne rugam: ori sa ne dea fiecaruia cat si ce are nevoie, sa ne dea cat sa ne ajunga noua si sa putem ajuta din surplus si pe altii.
Daca eu n-am nimic si sunt amarat, cum sa pota ajuta pe altul?

Nu pricep exact cum face Dumnezeu imparteala, dar de multe ori nu este dupa aritmetica oamenilor.

"De unde nu-i nici Dumnezeu nu cere" spune o vorbă din popor.
"Să dai nu din ce îţi prisoseşte ci din ce nu ai - aceasta este jertfă"spun Sfinţii Părinţi.
Fiecare face cum crede că tot bine e.Oricum săracul are mai multe şanse de a moşteni împărăţia cerurilor decât bogatul .

[piedonee]

În prealabil postat de sophia

Auzi Jane, este asa usor de vorbit. Stii tu cate bucurii si cate renuntari traieste fiecare? Si cat plateste fiecare pentru fiecare lucru primit?
Si nu stiu daca solutia in viata este (numai) sa te uiti in jos. Da si aia trebuie, ca sa nu uiti de suferinta altora, dar trebuie sa te uit in sus, in fata, ca sa poti sa faci ceva bun intai pentru tine si mai apoi sa poti ajuta pe altii.
Eu zic sa ne rugam: ori sa ne dea fiecaruia cat si ce are nevoie, sa ne dea cat sa ne ajunga noua si sa putem ajuta din surplus si pe altii.
Daca eu n-am nimic si sunt amarat, cum sa pota ajuta pe altul?

Nu pricep exact cum face Dumnezeu imparteala, dar de multe ori nu este dupa aritmetica oamenilor.

din ceea ce citesc de la tine cred ca esti o peroana care a fost traita in sanul bisericii stiu bine ce zici si ce vrei sa intelegi de ce se fac si sau facut atatea interpretarii dea lungul timpului dar nu o sa gasesti raspunsul pt ca in timpul lui IISUS preoti legi vechi il judecau dupa lege si EL a aratat in nenumarate randurii adevarul si totusi realitatea a fost ca tocmai preoti lau rastihnit de aici cred ca poti sa intelegi si raspunsul la anumite lucrurii......
si eu ma intrebam de ce se foloseste in canoane anumite interdicti ale VT...
si numai referitoare la femei...?????
dar cu siguranta in rai nu va fi descriminare,rautate ,vrajba ura,intrebari si sa ne rugam ca toti sa auzim glasul cel dorit...VENITII LA MINE CEI IMOVARATI SI OSTENITI SI EU VA VOI ODIHNI PE VOI.......
Dumnezeu cautan la inima omului care se va lasa pe el pt aproapele sau......
credema ma invar in biserica din copilarie frecventam manastirile si eram la toate slujbele de la 10 ani cunosc foarta multa lume,oamenii foarte credinciosi si sus pusi si am apelat la un job pt ca provin dintr o familie saraca nu am relati si pile si e greu cu un job in ziua de azi eu terminand dreptul si masterul in administratie publica si mi a lasat un gust amar faptul caci am crescut in sanul biserici si tocmai acolo nu gasesc IUBIRE,pt ca nimeni nu mai face ceva daca nu are un interes la mijloc,am vreut sa plec in afara la munca oriunde dar am dat de refuzuri si in schimb au citatele sf parinti la degetul mic .....in zadar daca realmante nu il pun si in practica .......am ramas cu un gust amar si tind sa cred ca crestini de azi sunt ca smochinul neroditor le lipseste ESENTA credintei......dar bine ca stiu docma pe derost si post negru pana seara......dar ii inteleg ca tind spre desavarsire uitand ca drumul asta e greu si nu prin ai arata unuia citete din docma ci ai arata dragoste fata de semeni iubire de unde vine harul si viind harul va veni si restul.....
totul e bun in crestinisul de azi pana a cere ajutorul......si fapta buna inseamna sa ajuti ope cineva care sti cu siguranta ca nu te va putea ajuta
.....fericiii cei saraci cu duhul ca a celora va fii imparatia cerurilor.....

Piedone, eu te pot ajuta, daca vrei, la ortografie.

[ory]

...tocmai despre aceasta " iubire " vorbea piedonee, fie ea exprimarea saraca, numai cu duhul se poate intelege pe deplin ....dar, ce sa faci ? ", unde nu e intelegere..... nu e, si gata !

[o_tzaranca]

În prealabil postat de piedonee

credema ma invar in biserica din copilarie frecventam manastirile si eram la toate slujbele de la 10 ani cunosc foarta multa lume,oamenii foarte credinciosi si sus pusi si am apelat la un job pt ca provin dintr o familie saraca nu am relati si pile si e greu cu un job in ziua de azi eu terminand dreptul si masterul in administratie publica si mi a lasat un gust amar faptul caci am crescut in sanul biserici si tocmai acolo nu gasesc IUBIRE,pt ca nimeni nu mai face ceva daca nu are un interes la mijloc,am vreut sa plec in afara la munca oriunde dar am dat de refuzuri si in schimb au citatele sf parinti la degetul mic .....in zadar daca realmante nu il pun si in practica .......am ramas cu un gust amar si tind sa cred ca crestini de azi sunt ca smochinul neroditor le lipseste ESENTA credintei......dar bine ca stiu docma pe derost si post negru pana seara......dar ii inteleg ca tind spre desavarsire uitand ca drumul asta e greu si nu prin ai arata unuia citete din docma ci ai arata dragoste fata de semeni iubire de unde vine harul si viind harul va veni si restul.....
totul e bun in crestinisul de azi pana a cere ajutorul......si fapta buna inseamna sa ajuti ope cineva care sti cu siguranta ca nu te va putea ajuta
.....fericiii cei saraci cu duhul ca a celora va fii imparatia cerurilor.....

Tu acum esti in romania sau in Haifa?(ai zis odata ca seti in haifa..pe theadul cu iudaism)

În prealabil postat de ory

...tocmai despre aceasta " iubire " vorbea piedonee, fie ea exprimarea saraca, numai cu duhul se poate intelege pe deplin ....dar, ce sa faci ? ", unde nu e intelegere..... nu e, si gata !

Draga ory, exprimare saraca la un absolvent de drept? Cred ca glumesti!
Ori Piedone are nevoie de ajutor la limba romana! Exista aici o contradictie.

[Imogene]

În prealabil postat de Fani71

Sigur, este nevoie si de renuntare! este nevoie si de retragere din lume!
Insa nu numai.
Dintotdeauna au existat si pustnici, si calugari, dar si multi, multi omani casatoriti.
Dumnezeu i-a aratat sfantului Antonie ca nu el era cel mai sfant, cu toata asceza lui (insensul de nevointa, de renuntare pura, cum ziceai mai sus). L-a dus la un cizmar, om casatorit, cu copii. Si sfantul l-a intrebar: ce faci tu? Cizmarul pana la urma i-a zis: stau in poarta si lucrez, si de cate ori trece cineva zic 'acesta se va mantui, iar eu nu'. Un om care traia viata de familie, isi vedea de treaba, dar avea smerenie.

Isi au luocul si perceptiile pe care le numesti negre, dar si vederea frumusetii creatiei si regasirea lumii din prima zi a ei.

Iti amintesti de acel sfant din pateric (nu mai stiu care) care, vazand o curtizana care umbla aproape goala pe strada, in loc sa tina o predica de morala sau sa isi intoarca ochii in fata ispitei, ii da slava lui Dumnezeu pentru frumusetea creatiei? Poate nu este un exemplu bun, dar oarecum se potriveste si el in discutia noastra.

Cred ca este vorba despre Sfantul Non iar curtezana este viitoarea Cuvioasa Pelaghia. :) Ai adus in discutie doua dintre pildele mele preferate. :)

http://www.ortodoxism.ro/proloagele/...age08Oct.shtml