|
#11
|
|||
|
|||
Citat:
Ați scris așa: "Eu cred ca Dumnezeu ne da rele spre folosul nostru duhovnicesc". Eu cred că Dumnezeu nu ne dă rele niciodată, pentru că El nu este autorul răului, ci Izvorul absolut al binelui și al iubirii. Cât despre existența răului în lume... aceasta se datorează tocmai îndepărtării noastre de Dumnezeu. Mi-am amintit acum cuvintele Sfântului Policarp al Smirnei, pe care le-a rostit în fața prigonitorilor: "De 86 de ani Îi slujesc lui Hristos și nu mi-a făcut niciun rău. Eu de ce să-L trădez pe Împăratul meu Care m-a mântuit?". Hristos nu ne face rău niciodată. Slavă Lui pentru tot binele pe care-l revarsă neîncetat asupra noastră! Slăvit să fie Domnul pentru ceea ce știm și pentru ceea ce nu știm despre iubirea Sa față de noi! Hristos în mijlocul nostru!
__________________
"Duh este Dumnezeu și unde este Duhul Domnului, acolo este libertate." (II Cor3, 17) "Pentru Tine trăiesc, vorbesc și cânt!" (Sf. Grigorie Teologul) "Dați-mi-L pe Hristos și aruncați-mă în iad!" "Acesta este unul dintre motivele pentru care eu cred în creștinism: e o religie pe care n-ai fi putut-o născoci." (C. S. Lewis) Câteva gânduri scrise de mine: http://www.ortodoxiatinerilor.ro/iis...-duhovniceasca Last edited by laurastifter; 01.03.2012 at 00:01:00. |
#12
|
||||
|
||||
Citat:
Imi cer scuze, m-am exprimat gresit. Sunt intru totul de acord cu dumneavoastra. Si eu cred ca nu Dumnezeu este autorul raului. Corect ar fi fost sa spun ca Dumnezeu permite aceste lucruri, spre folosul nostru duhovnicesc. Doamne ajuta
__________________
"Inima infranta si smerita, Dumnezeu nu o va urgisi..." |
#13
|
|||
|
|||
De la Dumnezeu.
|
#14
|
|||
|
|||
Pentru Fallen
Doamne ajută!
Într-adevăr, aceste situații sunt critice, imposibil de depășit prin propriile puteri. Din mila lui Dumnezeu, încă n-am fost pusă în astfel de situații, dar îmi imaginez că, în asemenea împrejurări, cei care cedează și-și sacrifică propria conștiință rămân cu sentimentul culpabilității... și suferă, cad în depresii... pentru că niciun creștin nu poate trăi liniștit conștientizând faptul că a comis un compromis moral grav, mai ales dacă repercusiunile acelui compromis s-au răsfrânt în mod negativ și asupra altora. Dacă eu însămi aș păcătui grav în fața Mântuitorului meu, conștiința m-ar mustra pe măsură, dar aș păstra nădejdea că El mă va ierta și că, prin urmare, fapta mea negativă nu va avea consecințe ireversibile. În schimb, dacă ceea ce am făcut i-a afectat și pe semenii mei (de exemplu, dacă fapta mea a îndepărtat pe cineva de la credință), chiar dacă eu mă pocăiesc și primesc iertarea divină, îmi va fi imposibil să mai îndrept și răul făcut celuilalt. De exemplu, o persoană care refuză credința comite o faptă deosebit de gravă, dar în orice clipă se poate îndrepta. În schimb, o persoană care-L tăgăduiește pe Dumnezeu în public (apostazie) determinându-i astfel și pe alții să se îndepărteze de adevărata credință, dacă se va întoarce la Domnul din toată inima, va primi iertarea, dar... foarte greu îi va mai putea readuce la credință și pe ceilalți, pe cei cărora le-a strecurat în inimi îndoiala. Cred că, în orice împrejurări, compromisurile în privința credinței și a moralei trebuie evitate, trebuie refuzate indiferent de consecințe! Dacă aș păcătui foarte grav față de Hristos, Dumnezeul meu, El m-ar ierta, pentru că este iubitor și Și-a dat viața pentru mine... dar eu nu m-aș putea ierta niciodată pe mine însămi și aș rămâne, asemenea autorului Psalmului 50, cu "păcatul meu înaintea mea pururea". Dacă L-aș trăda pe Hristos (direct, sau indirect făcând rău semenilor), El m-ar ierta... dar cum aș mai putea zâmbi vreodată, cum m-aș mai putea bucura de rugăciune sau de comuniunea cu cei dragi, știind că m-am despărțit de Salvatorul și Dumnezeul meu? Cum I-aș mai putea spune lui Dumnezeu "Tată", dacă m-am comportat ca și cum El n-ar exista? Să ne ferească Dumnezeu pe toți de astfel de compromisuri! "Ce părtășie are lumina cu întunericul?" - Se întreabă retoric Apostolul. Cum putem evita compromisurile morale în situațiile dificile? Oare ne va fi ușor? Nu, nu ne va fi nici ușor, nici greu; ne va fi cu neputință! Dar "cele ce la oameni sunt cu neputință, cu putință sunt la Dumnezeu", precum ne-a învățat Mântuitorul. Noi nu putem săvârși nici măcar cea mai neînsemnată faptă bună singuri, dar putem alege să-I îngăduim Duhului Sfânt să lucreze binele în și prin noi. Toți cei care gândesc, spun și săvârșesc binele reușesc aceasta doar în comuniune cu Izvorul unic al bunătății, chiar dacă ei conștientizează în grade diferite acest adevăr. Domnul să fie cu noi toți și să ne întărească în sfânta și dreapta noastră credință! Doamne Iisuse Hristoase, Dumnezeul nostru, Viața noastră, ajută-ne să-Ți rămânem fideli și să-I întărim pe cei îndoielnici în strădania lor de a-Ți fi credincioși!
__________________
"Duh este Dumnezeu și unde este Duhul Domnului, acolo este libertate." (II Cor3, 17) "Pentru Tine trăiesc, vorbesc și cânt!" (Sf. Grigorie Teologul) "Dați-mi-L pe Hristos și aruncați-mă în iad!" "Acesta este unul dintre motivele pentru care eu cred în creștinism: e o religie pe care n-ai fi putut-o născoci." (C. S. Lewis) Câteva gânduri scrise de mine: http://www.ortodoxiatinerilor.ro/iis...-duhovniceasca |
#15
|
|||
|
|||
Citat:
Doamne ajută!
__________________
"Duh este Dumnezeu și unde este Duhul Domnului, acolo este libertate." (II Cor3, 17) "Pentru Tine trăiesc, vorbesc și cânt!" (Sf. Grigorie Teologul) "Dați-mi-L pe Hristos și aruncați-mă în iad!" "Acesta este unul dintre motivele pentru care eu cred în creștinism: e o religie pe care n-ai fi putut-o născoci." (C. S. Lewis) Câteva gânduri scrise de mine: http://www.ortodoxiatinerilor.ro/iis...-duhovniceasca |
#16
|
||||
|
||||
Aceasta multumire pt cele rele este o forma de masochism,cred ca mai degraba trebuiesc tolerate sau acceptate intr-o forma de resemnare,caci daca cineva mi-ar spune zamband cat este el de fericit ca si-a pierdut o mana/un picior/un organ/este pe moarte/i-a murit copilul=l-as incadra la boli mintale.
(asta nu are de-a face cu negarea sau blestemarea lui Dumnezeu,atunci cand suntem in situatii grele!). App,nu inteleg nici macar subiectul..adica cum ispita sinuciderii??si de ce?
__________________
Cuvine-se cu adevarat sa te fericim pe tine, Nascatoare de Dumnezeu, cea pururea fericita si prea nevinovata si Maica Dumnezeului nostru. Ceea ce esti mai cinstita decat Heruvimii si mai slavita fara de asemanare decat Serafimii, care fara stricaciune pe Dumnezeu-Cuvantul ai nascut, pe tine, cea cu adevarat Nascatoare de Dumnezeu, te marim. |
#17
|
||||
|
||||
Citat:
Relele, in cel mai bun caz se tolereaza,se accepta cu inima amara si cu speranta catre Dumnezeu,dar de aici si pana a fi masochist e cale lunga. Ma rog,poate ca nu a prezentat nimeni asa ideea,dar asa mi-a aparut mie;s-ar putea sa fi inteles gresit(ca si in alte dati).
__________________
Cuvine-se cu adevarat sa te fericim pe tine, Nascatoare de Dumnezeu, cea pururea fericita si prea nevinovata si Maica Dumnezeului nostru. Ceea ce esti mai cinstita decat Heruvimii si mai slavita fara de asemanare decat Serafimii, care fara stricaciune pe Dumnezeu-Cuvantul ai nascut, pe tine, cea cu adevarat Nascatoare de Dumnezeu, te marim. |
#18
|
||||
|
||||
Citat:
Ce s-a intamplat cu ceilalti care au ajuns acolo?Mila lui Dumnezeu nu a fost valabila si pt ei?Ce anume i-a facut vulnerabili?Necredinta?Necunoasterea lui Dumnezeu? (probabil ca mi-am raspuns singura la intrebare :)
__________________
Cuvine-se cu adevarat sa te fericim pe tine, Nascatoare de Dumnezeu, cea pururea fericita si prea nevinovata si Maica Dumnezeului nostru. Ceea ce esti mai cinstita decat Heruvimii si mai slavita fara de asemanare decat Serafimii, care fara stricaciune pe Dumnezeu-Cuvantul ai nascut, pe tine, cea cu adevarat Nascatoare de Dumnezeu, te marim. |
#19
|
|||
|
|||
Citat:
Referitor la multumirea pentru necazuri, greutati, situatii critice... asta s-ar putea face dupa ce ai scapat de ele, sau cand esti in ele, gandind "Doamne, bine ca nu e mai rau, bine ca mi-ai atras atentia ca sa nu gresesc eu mai rau" sau gandind ca greul pe lumea asta ma va scapa de suferintele vesnice... E greu, intr-adevar, nu aveam puterea cand eram in suferinta de a multumi pentru ea, dar am avut constiinta (sau cineva mi-a deschis ochii) ca acea suferinta a fost nascuta din greselile/ pacatele mele, si m-am rugat sa am timp sa ma indrept. |
#20
|
|||
|
|||
Gandul la/ frica de iad ar fi o pavaza buna impotriva sinuciderii. Daca motivele pentru care te gandesti la acest act, suferintele, lipsurile pe care le traiesti acum, ar fi vesnice??
Cel putin in viata aceasta se pot gasi solutii de iesire din criza. |
|
Subiecte asemănătoare | ||||
Subiect | Subiect început de | Forum | Răspunsuri | Ultimele Postari |
Ispita ! | cristiboss56 | Pocainta | 81 | 06.08.2013 23:45:55 |
Ispita de dreapta, ispita de stanga | carmina | Mari Duhovnici si predicile lor | 24 | 31.05.2013 16:22:58 |
Pacatul sinuciderii are iertare? | dorotei | Eutanasia | 94 | 31.05.2011 14:36:02 |
ne dam cu parerea despre pacatul sinuciderii | morgoth78 | Eutanasia | 4 | 02.01.2008 22:59:03 |
|