Sfintii Zilei

[tabitha]

Pe 8 Ianuarie este sărbătorit Sfântul Gheorghe Hozevitul -
ctitorul Mănăstirii cu acelasi nume din Pustiul Hozeva, unde s-a nevoit Sfântul Ioan Iacob Românul.

http://www.crestinortodox.ro/sfinti/...ul-138857.html

[cristiboss56]

Acesta a trait pe vremea imparatilor Decius (250-253) si Valerian (253-260) si era ostas de seama in Meletina, din tara Armeniei. Si facuse legamant cu prietenul sau, Mucenicul Nearh, sa ramana tari in credinta, orice prigoana s-ar abate peste inchinatorii lui Hristos. Si iesi, nu peste multa vreme, porunca imparateasca pentru prinderea tuturor crestinilor si silirea lor sa se lepede de credinta in Hristos si sa se inchine idolilor. Si era aspra porunca imparatului, ca cine nu se lepada de Hristos era osandit la moarte si la infricosate chinuri
Si Polieuct era de curand crestinat si ardea de dorinta de a marturisi si de a-si varsa sangele pentru Hristos. Deci, indata ce a fost prins, el a marturisit cu indrazneala si a propovaduit pe fata pe Hristos. Si a fost dat la chinuri, iar el ca nimic nu socotea bataile. Si i se fagaduiau dregatorii inalte si multa cinste de catre dregator, care era si socrul sau, si-l rugau si femeia si copii lui, cu lacrimi fierbinti, sa se lepede de Hristos, ca sa nu fie omorat. Dar Sfantul Polieuct a ramas tare si neschimbat in marturisirea credintei lui, neplecandu-se nici la fagaduinte, nici la plangerile femeii si copiilor sai si a fost osandit sa i se taie capul.
Si, mergand spre locul de osanda, indemna pe toti pe care-i intalnea sa se lepede de idoli si sa creada in Hristos. Si, primindu-si sfarsitul prin sabie, trupul lui a fost luat in taina de crestini si ingropat cu cinste in pamantul tarii sale.
Cu ale lui sfinte rugaciuni, Doamne, miluieste-ne pe noi! Amin.

Pagina 1 din 2
Viaţa Sfântului Grigorie, episcopul Nyssei

Sfântul Grigorie al Nyssei, fratele mai tânăr al Sfântului Vasile cel Mare, s-a născut în jurul anului 335 în Cezareea Capadociei, din acei minunaţi părinţi creştini, Vasile şi Emilia. Din cei zece copii ai lor, trei (Vasile, Grigorie şi Petru) au ajuns episcopi, iar o soră, Macrina, a fost un model de viaţă sfântă.

Pregătirea intelectuală şi duhovnicească şi-a făcut-o sub îndrumarea fratelui său mai mare, Vasile, pe care-l numea „părintele şi învăţătorul” său.

• Icosul al 9-lea:

Atunci când pacea Bisericii a fost tulburată de învăţăturile cele greşite ale ereticilor, tu, părinte sfinte, te-ai arătat împăciuitorul şi ocrotitorul credincioşilor, dar şi varga lui Dumnezeu care alungă din ţarina creştinilor dreptmăritori pe semănătorii neghinei vrăjmaşului. Pentru curajul şi învăţătura ta, inspirată de Duhul Sfânt, Biserica te preamăreşte, zicând:
Bucură-te, cel ce ai păstrat întreagă cămaşa lui Hristos cea necusută de mână;
Bucură-te, că ai înfruntat pe hulitorul de Dumnezeu, Macedonie;
Bucură-te, cel ce ai alungat pe Eunomie şi ai defăimat învăţătura sa;
Bucură-te, cel ce ai dezrădăcinat învăţătura cea rea a arienilor;
Bucură-te, că ai ruşinat pe Sabelie, cel rău credincios;
Bucură-te, că ai certat pe Apolinarie ereticul;
Bucură-te, că ai mustrat pe împăratul Valens cel semeţ;
Bucură-te, cel ce ai liniştit furtunile pornite asupra Bisericii;
Bucură-te, împăciuitorul Bisericilor din Palestina şi Arabia;
Bucură-te, mărturisitorul credinţei dreptmăritoare şi trăitorul ei;
Bucură-te, scară de mântuire pentru credincioşii ortodocşi;
Bucură-te, părinte Grigorie, arhiereul cel smerit al lui Hristos!

• Condacul al 13-lea:

O, Sfinte Ierarhe Grigorie, arhiereul lui Hristos, smeritul păstor sufletesc al cetăţii Nyssei, învăţătorul cel duhovnicesc al lumii, fii rugător înaintea lui Dumnezeu, în Treime lăudat, pentru noi cei ce săvârşim sfântă pomenirea ta, ca să ne curăţească de păcatele sufleteşti şi trupeşti şi să ne lumineze mintea pentru a rămâne în dreapta credinţă, urcând treptele suişului duhovnicesc către Împărăţia cea veşnică, unde sfinţii cu îngerii cîntă fără încetare: Aliluia!


Surse:http://www.domnitabalasa.ro/index.ph...nyssei&catid=9
http://www.domnitabalasa.ro/index.php?option=com_content&view=article&id=70%3A viaa-sfantului-grigorie-episcopul-nyssei&catid=9&limitstart=1

Marele Antonie şi Ecumenismul de astăzi

17 Jan 2015


Când credinţa dreptslăvitoare este în primejdie, întâietate duhovnicească are apărarea ei, lupta, susţinerea tuturor celor ce se războiesc, dorinţa de a vărsa sângele şi chiar de-a muri pentru ea; toate celelalte îndatoriri duhovniceşti trec pe planul al doilea. Toţi cei ce fac sau sfătuiesc altcumva caută să-şi îndreptăţească laşitatea şi lipsa de voinţă, făcându-se dascăli şi învăţători ai nelucrării şi făţărniciei.

Despre înfricoşata vedenie a Sfântului Antonie despre eretici

1. Întovărăşirea ecumenistă nu este ceva specific zilelor noastre. Contextul istoric asemănător inter-religios şi inter-creştin.


Continuare:
http://www.apaceavie.ro/marele-anton...azi/#more-9387

[tabitha]

La multi ani, Antonia ! Sănătate multă si tot ce-ti doresti !

[adrian7]

Astazi se sarbatoresc Sfintii Trei Ierarhi, sarbatoare cu cruce rosie.
Sfantul Vasile cel Mare a talcuit Cartea Psalmilor si a compus Canoanele. Sfantul Ioan Gura de Aur a fost socotit cel mai iscusit predicator si a suferit mult iar Sfantul Grigorie cel Mare a folosit puterea cuvantului.

[Yasmina]

Priveghere la Sfinţii Trei Ierarhi (30 ianuarie), cuvânt către teologi
Părintele Constantin Necula

În numele Tatălui şi al Fiului şi al Sfântului Duh! Amin.

Iubiţilor!
Nu vreau să vă pun la inimă altceva decât ce v-am pus până acum. Mai mult nici n-aş avea, de fapt, ce să vă doresc. Luaţi aminte la scrisoarea Sfântului loan Gură de Aur către Chiriac, cel dimpreună cu dânsul exilat, care este cuprinsă între file de acatist, şi pe care o puteţi găsi, dacă vreţi, cercetând scrierile patristice, de-a lungul anilor de facultate. Şi veţi vedea că toţi ierarhii care şi-au perceput misiunea către Hristos şi cu Hristos au această extraordinar de mare disponibilitate de a-şi pune dragostea lor, preoţia lor, ierarhia lor, mai presus decât toate celelalte şi de a răstigni în sine pe Hristos, pentru ca să poată învia cu Mântuitorul.

Nimic din ce s-a rostit astăzi despre Sfinţii Trei Ie*rarhi n-a fost vorbă goală, şi o ştiţi bine, chiar dacă textul acatistului a fost de astă dată mai greoi decât de obicei.

Dar trebuie să luăm de fiecare dată seama că totdeauna şi pretutindeni cel care a priceput că este cu Hristos, acela a priceput că este cu Patima Lui, a priceput că este cu obrazul Lui scuipat, a priceput că este cu urechile Lui auzind huliri şi a priceput că a fi preot sau a fi ierarh nu înseamnă numai a şedea într-un fotoliu şi a te trans*forma într-un feudal sau într-un funcţionar al Bisericii, care să taie din când în când câte o felie-două, subţiri, dintr-o pâine mai albă decât a celorlalţi. Luaţi aminte la Sfântul Vasile cel Mare, care iese înaintea împăratului cu pâine neagră şi sare. Noi nu suntem preoţii unui popor bogat. Dacă tindeţi ca din preoţie să faceţi câştig de pâine albă, păcatul vostru să fie! Dacă aţi venit, în schimb, să duceţi în spate, cu poporul deopotrivă, mâncarea din pâinea cea nepământească, binecuvântaţi să fiţi! Dar luaţi aminte că singura şi posibila pâine albă pentru preot, cea mai albă şi cea mai minunată pentru el, nu este alta decât pâinea împărtăşaniei, adică pâinea menită a fi primită de Hristos şi transformată în însuşi Trupul Său. Mai mult decât dăruiţi voi oamenilor, nimeni, niciodată, şi nici într-o altă stare nu va putea dărui, decât Mântui*torul la a Doua Venire. Vă asemănaţi cu Hristos, dăruindu-L pe Hristos oamenilor!

Luaţi seama, aşadar, să nu fiţi dintre aceia care, văzând pe Eudoxia că loveşte în săraci, nu spun că e păcat. Luaţi seama dar, ca, aruncaţi în groapă cândva, să nu încercaţi să ieşiţi călcând pe cadavrele celor de sub voi şi uitând de Daniel din groapa cu lei. Luaţi seama ca nu cumva, înghiţiţi de poftele lumii, să uitaţi să strigaţi cu Ioan: Izbăveşte-mă pe mine, Doamne! Luaţi seama dar ca, în tot ceea ce faceţi, nu cumva să vă identificaţi cu icoana răsturnată a martirilor, ci cu cea a martirilor cu adevărat martiri pentru Hristos!

Veţi muri şi voi sub pietrele celor din jurul vostru. Dacă nu, n-aţi simţit nimic! Veţi fi şi voi aruncaţi în groapa cu lei. Veţi fi şi voi bătuţi şi schingiuiţi, chiar dacă nu în mod fizic, vizibil, dar de cele mai multe ori sufleteşte şi spiritual. îndrăzniţi! Ştiu eu nişte ierarhi! care ştiau la rândul lor pe Unul - şi am zis majuscular Unul - Care a biruit lumea!

Să nu vă temeţi măcar o secundă în viaţa voastră -fie de student care se pregăteşte pentru examenele acestea scrise cu litere pe foi albe, fie de preot care se mai pregăteşte pentru examenele scrise cu litere de aur în sufletele celor care vin în întâmpinarea lui -, să nu vă temeţi nici o clipă că sunteţi singuri! Şi întotdeauna, pe măsură ce creşte dorul de împărăţia lui Dumnezeu, să vă crească şi nădejdea pentru împărăţia lui Dumnezeu. Iar pe măsură ce vă va creşte nădejdea pentru împărăţia lui Dumnezeu, vă va creşte şi dorul pentru împărăţia Lui şi veţi simţi de fiecare dată că nu veţi putea altfel decât în sobor, cu toţi marii ierarhi ai Bisericii Ortodoxe!

Şi ştiţi că de fiecare dată în Liturghie veţi avea, indiferent dacă veţi fi în ultimul cătun sau în prima biserică din oraş, măcar un arhiereu să slujească în chip nevăzut împreună cu voi - şi spun măcar unul în afară de Arhiereul cel Mare, Hristos, Cel Care Se şi jertfeşte - dacă veţi şti să-i chemaţi în ajutorul slujirii voastre. V-o spun cu mâna pe inimă: nu cred că este un preot mai fericit decât acela care în fiecare ajun de Liturghie, şi mai apoi în timpul Sfintei Liturghii, simte că, rugându-se cu rugăciunile Sfântului Vasile cel Mare, l-a avut pe Sfântul Vasile cel Mare îngenuncheat în rugăciune împreună cu el; rugându-se cu rugăciunile Sfântului Ioan Gură de Aur, l-a avut pe Sfântul Ioan Gură de Aur lângă el; sau, rugându-se cu rugăciunile Sfântului Grigorie Cuvântătorul de Dumnezeu, împreună cu el a şezut înge*nuncheat Sfântul Grigorie înaintea lui Dumnezeu.

Aici stă puterea rugăciunii noastre: să îngenunchem împreună cu marii ierarhi, care au ştiut să îngenuncheze pentru ca noi, ăştia, creştinii de la coada veacului, să nu avem ciobit nimic din conservatorismul nostru ortodox, din dogma noastră îngustă, dar mântuitoare. De aceea, daţi-mi voie să vă spun, studente şi studenţi teologi, să trăiţi mulţi ani, să vă luaţi în viaţă modele dintr-acelea veşnice, care să vă ducă la viaţă veşnică, nu dintr-acelea oare astăzi să vă facă să zâmbiţi, iar mâine să vă facă să vă zguduiţi de plâns.

Rămâneţi cu Hristos şi cu Sfinţii Săi, care nu vă voi înşela niciodată! Dumnezeu să vă binecuvânteze, să aduceţi bucurie părinţilor voştri, să aduceţi bucurie celor care vă iubesc şi întristare celor care vă urăsc pe voi, iar mai cu seamă, să aduceţi bucurie lui Dumnezeu, Care, fără îndoială, ne-a trimis pe Vasile, pe Ioan şi pe Grigorie, studenţi în teologie, şi i-a primit în împărăţia Sa.

Să vă rugaţi pentru profesorii voştri, pentru cei care, zâmbind sau încruntându-se - dar de fiecare dată iubindu-vă - încearcă să vă facă să vedeţi minunăţia măririi lui Vasile, a cuvântării teologice a lui Grigorie şi a predicii aurite a Sfântului Ioan.
Pentru rugăciunile Sfinţilor Trei Ierarhi, Dumnezeu să vă miluiască şi să vă izbăvească pe voi! Amin.

Capela Facultăţii de Teologie - Sibiu, 1998

preluat de pe blogul Sfantul Munte Athos

[Yasmina]

Condacul 13 al celor Trei Ierarhi

Viata voastra cea sfanta, slujbele cele impodobite, cuvantarile voastre cele mai alese si mai scumpe decat toate avutiile lumii, scrierile voastre, ce sunt ca niste tezaure de cel mai mare pret, v-au facut sa fiti pentru toata lumea crestina cei mai vrednici de toata cinstirea si venerarea noastra, fiind luati de cei mai vrednici pastori ai Bisericii ca pilde de viata curata si sfanta, de mari si neintrecuti luminatori si aparatori ai dreptei credinte, ai vietii celei nemateriale, ai suferintelor si asupririlor la care ati fost supusi de oameni cu cugete rele ce nu va puteau privi bine din cauza pornirii inimii lor celor lacome si invidioase; dar voi, sfintilor, pe toate le-ati suferit cu credinta in Dumnezeu, cu intelepciune, cu rabdare, cu postul, cu rugaciunile si cu viata voastra cea nemateriala, pentru care noi, minunandu-ne de taria sufletelor voastre, indraznim a va aduce laude, cantand cu voi lui Dumnezeu : Aliluia !

Sfantul si Dreptul Simeon

http://paginiortodoxe.tripod.com/vsf...ul_simeon.html

https://poeziicrestinortodoxe.wordpr...ului-simeon-2/

Din Viata Sfantului Petru Athonitul reiese cat de mare ajutor putem primi daca ne rugam Sfantului si Dreptului Simeon.
http://www.doxologia.ro/viata-sfant/...petru-atonitul

[cristiboss56]

În data de 10 februarie săvârşim pomenirea Sfântului Ierarh Haralambie, Episcopul Magneziei în Asia Mică (Turcia de astăzi). Datorită chinurilor cumplite pe care le-a îndurat de la prigonitori, Sfântul Haralambie a fost şi este cinstit de creştinii ortodocşi ca un mare mărturisitor şi ocrotitor al celor aflaţi în suferinţe şi necazuri.
Dintru început, încă din vremea propovăduirii Evangheliei de către Mântuitorul, cei mai receptivi la cuvintele Sale au fost săracii, bolnavii şi pricăjiţii. Aceştia vedeau în bunătatea Învăţătorului din Nazaret pe părintele iubitor sau stăpânul milostiv de care nu avuseseră parte, dar pe care şi-l doreau cu atâta ardoare. Mai ales că li se promitea o Împărăţie, chiar dacă ei nu înţelegeau cum va fi aceea. Hristos a spus atâtea pilde despre felul de a fi al Împărăţiei tocmai pentru că cei din jurul Lui aveau tendinţa tot timpul să o interpreteze în chip lumesc.
Cu toate că printre cei care au ascultat cu luare aminte predica Mântuitorului au fost şi oameni înstăriţi, intelectuali ai acelor vremuri, majoritatea credincioşilor primelor comunităţi creştine era constituită din oameni simpli, care îşi puneau ultima speranţă măcar într-o Împărăţie din altă lume, unde să trăiască un pic mai liniştit, fără frica stăpânului nemilos sau a debitorului hulpav.
De aceea şi preoţii sau episcopii primelor veacuri erau iubiţi foarte mult de popor. Mai ales dacă ei că proveneau din oameni simpli şi încercau să-i ajute pe primii creştini cu preţul uitării de sine şi al dedicării totale păstoriţilor. Din acele timpuri a rămas evlavia populară pentru mari misionari şi păstori, urmaşi ai Apostolilor, cum au fost Sfântul Arhidiacon Ştefan, Sfântul Iacob, ruda Domnului, Sfântul Clement, Episcopul Romei, Sfântul Ignatie Teoforul, Sfântul Policarp al Smirnei, Sfântul Irineu de Lugdunum şi Sfântul Haralambie, Episcopul Magneziei, precum şi mulţi alţii.
Sfântul Haralambie, păstorul cel dârz şi apărătorul turmei sale

Sfântul Haralambie a trăit în secolul al doilea după Hristos, fiind Episcop al Magneziei, în Asia Mică (Turcia de astăzi). În timpul păstoririi sale, Sfântul Haralambie s-a confruntat cu persecuţii din partea guvernatorului Asiei Mici, care s-a înfuriat pe faptul că ierarhul nu se închina idolilor. Nemaipomenitele chinuri care au urmat, cu toate că venerabilul ierarh avea peste o sută de ani de viaţă, ne fac şi astăzi să tresărim şi să ne gândim foarte bine la felul în care era mărturisit creştinismul în timpul persecuţiilor romane. Pentru că Sfântul Haralambie răbda fără să crâcnească aceste chinuri şi, pe deasupra, le mulţumea chinuitorilor că-l ajută să dobândească un trup ceresc, omorându-i trupul pământesc, guvernatorul a poruncit să-i fie tăiat capul.
În timpul acestor evenimente foarte mulţi martori ai chinurilor s-au convertit la creştinism, iar alţii, creştini fiind deja, au mărturisit alături de ierarhul lor. Doi soldaţi, Porfirie şi Vaptos, care îl păzeau pe Sfântul Haralambie, au mărturisit că sunt creştini, fiind condamnaţi imediat la moarte prin decapitare. De asemenea, trei femei care au văzut chinurile la care era supus martirul s-au convertit la credinţa în Hristos, fiind ucise pentru aceasta. Martirologiul stabileşte la anul 202 moartea martirică a Sfântului Haralambie.
Pentru credinţa sa neclintită şi pentru răbdarea de care a dat dovadă în faţa chinuitorilor, creştinii l-au cinstit şi iubit mult pe Sfântul Haralambie, rugându-l să-i ajute atunci când şi ei erau în suferinţe, boli sau necazuri ale vieţii. Astfel, evlavia credincioşilor ortodocşi l-a considerat pe arhiereul Magneziei ocrotitor de boli, de moarte năprasnică, iar pentru că sfântul fusese păstor înainte de a fi hirotonit, ţăranii îi cereau să le apere animalele domestice şi să-i ajute să aibă roadă bogată. Sfântul cu siguranţă i-a ajutat pe foarte mulţi în rugăciunile lor, pentru că altfel nu s-ar putea înţelege mulţimea de tradiţii populare, legate de cinstirea lui, dar şi numărul mare de biserici şi mănăstiri care i-au fost închinate.
Cinstirea Sfântului Haralambie la români

Românii l-au cinstit pe Sfântul Haralambie, cerându-i să-i apere de boli, de moarte năprasnică şi să le ocrotească animalele. Sensibili la sfinţii care au fost păstori, românii, cu un trecut pastoral bogat, s-au simţit ataşaţi foarte mult de acest sfânt, construind sfinte locaşuri în cinstea lui şi păstrându-i sfintele moaşte ca daruri nepreţuite şi făcătoare de minuni.
Astfel, aproape în toate regiunile din România există cel puţin o biserică închinată Sfântului Haralambie. Pentru că este cinstit ca vindecător de boli grave, bisericuţa leprozeriei de la Tichileşti, judeţul Tulcea, are ca hram tocmai sărbătoarea Sfântului Haralambie. În Bucureşti sunt mai multe biserici cu acest hram, dintre care cele mai cunoscute sunt Biserica Flămânda şi Biserica Bălăneanu. Sfântul Haralambie a fost numit ocrotitor al altor biserici bucureştene, dintre care amintim bisericile „Sfântul Dumitru“-Poştă şi „Sfinţii Arhangheli“-Oţelari. Multe biserici şi mănăstiri din Bucureşti şi din ţară păstrează părticele din cinstitele moaşte ale acestui mare şi iubit sfânt al Ortodoxiei. O altă biserică închinată Sfântului Haralambie se află lângă Spitalul Clinic de Boli Infecţioase din Iaşi. Această biserică leagă numele său de năpasta ciumei din 1799, dar şi de numele fratelui ctitorului principal al locaşului. La Craiova este, de asemenea, o biserică închinată Sfântului Haralambie - Biserica Harşu.
Hramul Bisericii Flămânda

Biserica Flămânda din Bucureşti îşi serbează hramul tradiţional în această zi, îmbinând dimensiunea liturgică şi cea social-educaţională. Deşi începuturile istorice ale acestei biserici, după cum îi spune şi numele, nu sunt dintre cele mai strălucite, astăzi ea se bucură de o activitate deosebită în plan social şi educaţional. Pe lângă biserică funcţionează Centrul educaţional „Sfântul Haralambie“, unde învaţă, la grădiniţă şi şcoală, circa cincizeci de copii. Aceştia vor participa, de asemenea, la hram, înainte de începerea cursurilor, fiind binecuvântaţi la începutul noului semestru.
Din cele relatate „Ziarului Lumina“ de către parohul acestui sfânt locaş, pr. David Pestroiu, în ajun, după slujba Vecerniei şi a Litiei, după tradiţia îndătinată la această biserică, preoţii au îm-părţit credincioşilor artose preparate special de ziua hramului.
În ziua sărbătorii, după Dumnezeiasca Liturghie şi Parastasul pentru ctitorii sfântului locaş, vor fi împărţite circa 200 de porţii de hrană pelerinilor care vin să participe la sărbătorirea hramului.