Discutii despre: Descoperirea lui Dumnezeu in inima omului Cuv. Serafim Rose

[dobrin7m]

Linkul download carte: descoperirea lui Dumnezeu in inima omului de cuv. ieromonah Serafim Rose

http://www.cartiaz.ro/index.php?opti...d=4315&ext=pdf

Introducere:
``Dar, ceea ce l-a indemnat sa imbratiseze credinta ortodoxa n-a fost, in primul rand, marturia istorica, caci si alte religii isi pot sustine credinta prin originile lor istorice, ci, mai degraba, faptul ca doar crestinismul ortodox i-a satisfacut setea pentru adevar: l-a pus in legatura vie
cu harul lui Dumnezeu, i-a oferit o disciplina profunda prin care putea creste spiritual si, in acelasi timp, i-a oferit principiile metafizice prin care mintea sascrutatoare putea percepe universul ca un intreg coerent.
Parintele Serafim s-a dedicat cu toata fiinta acestei cautari a Adevarului si,
când L-a aflat, s-a daruit, de asemenea cu intreaga sa fiinta, slujirii Lui. Impreuna
cu un alt crestin ortodox care avea aceeasi viziune, a intemeiat, in San Francisco, o
comunitate misionara, o librarie si un periodic (Cuvantul ortodox). Cativa ani mai
tarziu, dorind sa paraseasca tumultul lumii si sa-l caute pe Dumnezeu in singuratate
si liniste, comunitatea s-a mutat in muntii din nordul Californiei unde a continuat
activitatea misionara prin intermediul cuvantului tiparit. Urmatorii treisprezece ani,
ultimii din scurta sa viata, si i-a petrecut ca monah in aceasta salbaticie si, in
aceasta perioada, s-a adâncit intr-un fenomen aproape nemaiauzit in zilele noastre.
Aceasta adanca schimbare a fost determinata de cufundarea sa in ciclul
liturgic al Bisericii si in vesnic actualele scrieri ale Sfintilor Parinti. Studiind cu
seriozitate textele patristice cu scopul de a le folosi in mod practic pentru cresterea
duhovniceasca, a putut sa gandeasca, sa simta si sa creada ca si Sfintii Parinti,
ajungand, in cele din urma, sa devina unul dintre ei: un Sfant Parinte al timpurilor
moderne, unul dintre rarii transmitatori ai invataturii crestine neschimbate in lumea
contemporana.

In mai 1981, doar cu un an inainte de adormirea sa întru Domnul, Parintele
Serafim Rose a fost invitat sa tinã o prelegere la Universitatea din Santa Cruz,
California, pentru studentii care frecventau cursul de religii comparate, intitulat
Religiile lumii in Statele Unite.

Din pacate, judecând dupa intrebarile care i s-au pus la sfarsit, majoritatea
studentilor pareau ca, intr-un fel, “pierdusera esenta”. El le vorbise despre
realitatea elementara a vietii crestine, despre ce inseamna convertirea inimii si
transformarea ei de catre Hristos. El a numit cautarea Adevarului “o problema de
viata si de moarte”. In contrast cu aceasta urgenþã, multe dintre intrebarile care i sau
pus pareau motivate mai mult de o curiozitate desarta. A fost pus intr-o situatie
dificila cu intrebari de genul: ce crede despre diferitele grupari crestine, unde crede
ca se afla - sau nu se afla - Duhul Sfant, care ar fi „cele o mie si una de mici
diferente” dintre Ortodoxie si romano-catolicism etc., de parca cei ce intrebau ar fi
cautat mai degraba sa “categoriseasca” cele spuse decat sa se lase patrunsi de ele.
Incurajator este insa faptul ca, obligat sa raspunda acestor intrebari, Parintele
n-a incetat sa graiasca adevarul in iubire, asa cum facuse si in timpul prelegerii, si
sa indrepte mintile ascultatorilor spre un mod mai spiritual de intelegere a
lucrurilor.`` Parintele Damaschin

[dobrin7m]

``Cautarea
De ce studiaza cineva religia? Multe dintre motive sunt `ntâmplatoare, dar
daca persoana este serioasa cu adevarat, exista un singur motiv: intr-un cuvant,
pentru a intra in contact cu realitatea cotidiana, atât de repede schimbatoare, aflata
in continua degradare, care nu lasa nimic in urma si nu aduce in sufletul omului
nici o fericire care sa dainuie. Orice religie, daca este sincera, incearca sa
descopere contactul cu aceasta realitate. Astazi as dori sa spun cateva cuvinte
despre modul in care Crestinatatea ortodoxa incearca sa faca acest lucru – adica sa-l
initieze in realitatea spirituala pe cautatorul in domeniul religiei.
Cautarea realitatii este o sarcina periculoasa. Probabil ca ati auzit cu totii
relatari despre tineri ai vremurilor noastre, de cautatori care “s-au distrus”
incercând sa gaseasca realitatea, au murit prematur sau au fost tarati intr-o
existenta intunecoasa, ramanand doar cu o farama din potentialul mintii si al
sufletului lor.
....incepusem sa intrezaresc ca viata spirituala presupune doua directii: ea
poate sa conduca spre o viata mai inalta decat cea corupta cotidiana, dar poate sa
duca si spre una inferioara si sa produca, literalmente, atât moartea spirituala cat si
pe cea fizica.

Exemple similare pot fi gasite in randul celor care cauta diferite forme de
experienta psihica, experimentarea starilor “in afara trupului”, intalnirea cu
O.Z.N.–uri [i altele de felul acesta. (Experienta sinuciderii in masa din anul 1980,
in Jonestown, este indeajuns pentru a ne reaminti de pericolele inerente in cautarea
religioasa). De aproape doua mii de ani, literatura ortodoxa ofera destule exemple
instructive de acest gen.

cum poate un cautator in domeniul religiei sa evite capcanele si inselaciunile pe care le intalneste
in cautarea sa? La aceasta intrebare exista un singur raspuns: o persoana nu trebuie
sa porneasca in cautarea religioasa de dragul experientelor religioase, care pot sa
insele, ci de dragul adevarului. Oricine studiaza religia in mod serios ajunge la
aceasta problema care este, cu adevarat, o problema de viata si de moarte.

Credinta noastra crestina ortodoxa, in comparatie cu cea a confesiunilor
apusene, este numita adesea “mistica” deoarece, fiind in contact cu o realitate
spirituala, are rezultate care sunt numite in mod obisnuit “supranaturale” – adica se
afla dincolo de orice logica sau experienta pamânteasca.