|
|
#1
|
||||
|
||||
Cum sa birui deznadejdea
Un călugăr și-a întrebat părintele: „Părinte, la ce se referă Profetul când zice „Nu este mântuire lui, întru Dumnezeul lui!” (Psalmi 3:2) ?” Părintele a dat următorul răspuns întrebării fratelui: „El se referă la gândurile de deznădejde, care sunt plasate de către demoni înaintea păcătosului, zicând „Nici acum, nici după nu e posibil ca Dumnezeu să te salveze.” Cu asemenea sfat ei încearcă să îl arunce pe păcătos în mreaja disperării. Dar omul trebuie să contrasteze aceste gânduri cu cuvintele Sfintei Scripturi: „Ochii mei sunt pururea spre Domnul că El va scoate din laț picioarele mele.” (Psalmi 24:16).” Evergetinos, Ipoteza 1(E) Pasajul de mai jos este din „Calea Asceților” de Tito Colliander. Această selecție constituie capitolul cu titlul „Despre timpurile întunecate”, acele timpuri de depresie spirituală și abandonare pe care cu toții le trăim din când în când. Vremea se schimbă de la noros la senin și apoi înapoi la ploaie; asemenea este cu natura umană. Trebuie să ne așteptăm ca soarele să fie acoperit de nori câteodată. Până și Sfinții au avut propriile lor ore, zile și săptămâni întunecate. Ei spun apoi că „Dumnezeu i-a părăsit” pentru a cunoaște cu adevărat cât de sărmani sunt în singurătate, fără ajutorul Lui. Aceste timpuri întunecate, atunci când totul pare fără sens, ridicol și în zadar, atunci când suntem înconjurați de îndoieli și tentații, sunt inevitabile. Dar chiar și aceste vremuri pot da rod bun. Zilele întunecate pot fi cucerite prin urmarea exemplului Sfintei Maria Egipteanca. Timp de 48 de ani, ea a locuit în deșertul de dincolo de Iordan și atunci când tentațiile au căzut asupra ei și când memoriile fostei vieți păcătoase din Alexandria o ispiteau să renunțe la pustnicia sa din deșert, ea se așeza pe pământ, plângea ca Dumnezeu să o ajute și nu se mai ridica până nu i se smerea inima. Primii ani erau dificili; câteodată ea trebuia să stea pe pământ multe zile; dar după 17 ani a venit timpul pentru odihnă. În asemenea zile să taci. Nu te lăsa convins să ieși afară în viața socială sau la distracție. Să nu îți fie milă de tine, să nu cauți confort în nimic altceva decât în ruga ta către Domnul: „Dumnezeule, spre ajutorul meu ia aminte! Doamne, să-mi ajuți mie grăbește-Te!” (Psalmi 69:1), „Închis am fost și n-am putut ieși. Ochii mei au slăbit de suferință.” (Psalmi 87:9) și alte asemenea cereri. Nu te poți aștepta la un ajutor adevărat dintr-o altă direcție. Dacă rabzi încercarea, mulțumește-I lui Dumnezeu care ți-a dat ție putere. Dacă nu, ridică-te îndată, roagă-te pentru iertare și gândește-te: „Am primit ceea ce merit! Căci căderea în sine a fost pedeapsa mea. M-am bizuit prea mult pe mine însumi și acum văd unde m-a adus asta. Am avut o încercare; să nu uit și să mulțumesc.”. Tradus din http://www.johnsanidopoulos.com/2010...g-despair.html Voi ce ziceți despre biruirea deznădejdii?
__________________
Sunt împotriva: avortului, homosexualității, sectelor, ateismului, masoneriei, păgânătății, ereziilor, ecumenismului, băncilor, cipurilor și actelor cu cip, politicianismului și a părăsirii patriei. Să ascultăm de poruncile lui Dumnezeu și atât! Viitoarele legi și acțiuni statale nu vor duce decât la compromiterea noastră ca ființe dumnezeiești și la pierderea libertății. Noi nu suntem legați de aceste rânduieli lumești deșarte și satanice, ci doar de voia Domnului! |
#2
|
||||
|
||||
Credinta puternica!Acceptarea voii lui Dumnezeu- El stie ce ne este folositor.
__________________
Cel ce crede, se teme; cel ce se teme, se smereste; cel ce se smereste, se îmblânzeste; cel blând, pazeste poruncile; cel ce pazeste poruncile se lumineaza; cel luminat se împartaseste de tainele Cuvântului dumnezeiesc. (Sfântul Maxim Marturisitorul) |
#3
|
|||
|
|||
Deznadejdea este opusul sperantei.
Speranta este una dintre virtutile pe care trebuie sa le cultivam, alaturi de credinta si iubire. Prin urmare, deznadejdea, fiind lipsa virtutii, este un pacat. A deznadajdui inseamna a nu-L crede pe Dumnezeu. Sa cerem Mantuitorului puterea de a nu cadea in acest pacat, si sa ne incredem in promisiunea unui Dumnezeu care ne-a fagaduit mantuirea. |
#4
|
||||
|
||||
numai credinta adevarata ne scapa de deznadejde. eu am trecut prin asta. e groaznic. te simti atat de singur.
__________________
NIHIL SINE DEO! Bucura-te Sfinte Ierarhe Nectarie, mare facatorule de minuni!!! Doamne Iisuse Hristoase, fiul lui Dumnezeu, mantuieste-ma pe mine pacatosul! |
#5
|
|||
|
|||
Cel ce deznadajduieste nu are curajul pocaintei. Daca, spre exemplu, talharul n-ar fi indraznit sa-i spuna lui Hristos: Pomeneste-ma, Doamne, cand vei veni in imparatia Ta, ci ar fi deznadajduit, gandindu-se la multimea faptelor lui rele, n-ar fi auzit cuvintele mantuitoare: Adevarat graiesc tie, astazi vei fi cu Mine in rai. Diavolul asta urmareste: sa ne descurajeze, sa nu indraznim sa-i cerem lui Dumnezeu mantuirea, cazand in deznadejde.
Cand incolteste in inima noastra gandul deznadejdii, e bine sa ne amintim de iubirea lui Dumnezeu pentru de noi. Sa intelegem ca oricat de bolnavi am fi, lui Dumnezeu nu-i este cu neputinta sa ne ofere vindecarea. |
#6
|
||||
|
||||
Nu numai credinta te ajuta sa scapi de deznadejde ci si foarte multa rabdare,rabdare si iar rabdare....
|
#7
|
||||
|
||||
Cand dai "faliment" cu tine insuti incearca sa "lucrezi" pentru aproapele;
cu el nu vei da "faliment" niciodata si-ti vei aduna si "comoara" in Cer. Har, smerenie si jertfa de sine.
__________________
Făcutu-ți-s-a ocara ca și lauda, paguba precum câștigul și străinul ca fratele? Cum nu înțelegeți că nu despre pâini v-am zis? Ci feriți-vă de aluatul fariseilor și al saducheilor! (Matei 16:11) Omul deține atâta Adevăr câtă Iubire dăruie. |
#8
|
||||
|
||||
Bine, sa zicem ca stim toti ca deznadejdea e un pacat, ca e de la diavol si ca e o capcana de fapt. Dar voi, ce faceti cand simtiti ca ati ajuns pe fundul gropii? Cum procedati practic? Ati simtit vreodata ca din asta v-a scos, pur si simplu v-a scos, Dumnezeu?
|
#9
|
||||
|
||||
deznadejdea-nu scap de ea
Dragii mei, sunt membru de cativa ani buni si tot de cativa ani buni nu am mai cerut ajutor pe forum, dar cum prima data a functionat, sper din suflet ca va fnctiona si acum. Am o foarte mare problema, cad foarte usor in deznadejde, intru foarte usor in panica, desi in mintea mea realizez ca Dumnezeu este mare si numai El stie ce va fi cu noi, nu ma pot abtine sa nu ma panichez teribli cand aud ''profetii'' despre cutremure, sfarsitul lumii, date exacte, ore etc. Pana trece ziua respectiva nu va pot spune ce este in sufletul meu. Astazi iar m-a cuprins deznadejdea si panica cand toate posturile radio , tv si ziarele vuiau de sfarsitul lumii pe 21 mai 2011. Am nevoie de sfaturile voastre, si de rugaciuni care ma pot ajuta pt a-mi intari sufletul si pt a nu mai cadea in deznadejde. Va multumesc pentru timpul acordat. Doamne Ajuta !
|
#10
|
||||
|
||||
Deznădejdea este penultima treaptă a păcatului, a unsprezecea. După care urmează ultima treaptă care este sinuciderea.
Cei care se află în deznădejde să se străduiască să-și revină cît mai repede, ca să nu ajungă după un timp la gesturi disperate, de la care speranță de mîntuire nu mai poate fi. Revenirea, ridicarea se face cu ajutorul Lui Dumnezeu și prin intermediul duhovnicului, al psihologului, al prietenilor sau al oamenilor în general. De unul singur e mult mai greu și diavolul știe asta, încercînd să ne izoleze încă din timpul vieții de ceilalți. Doamne Iisuse Hristoase, ajută-i pe cei deznădăjduiți - pentru rugăciunile Născătoarei de Dumnezeu și ale tuturor celor bineplăcuți Ție. Amin.
__________________
Să nu abați inima mea spre cuvinte de vicleșug, ca să-mi dezvinovățesc păcatele mele; Psalmul 140, 4 Ascultați Noul Testament ortodox online. |
|