Un sfat...va rog din suflet!

[Simona-Marilena]

Nu e numai asta...mai sunt si oameni in jurul meu...care nu-s asa ca mine...nu stiu, si ei imi "pateaza" sufletul...ma fac sa ma supar, sa spun cuvinte grele...(

[diveinthesky]

Iti simt durerea...
E o situatie destul de grea, dar sunt sigur ca te poti descurca.
Ce trebuie sa faci este sa vorbesti cu dohovnicul, sa ii spui despre acest baiat, sa ii prezinti situatia, parintii si la ce te astepti de la el, ca relatia voastra ar fi "platonica"... Vezi ce iti spune. Ce incerc sa spun este ca iti trebuie un fel de aprobare. Sper din suflet ca raspunsul va fi pozitiv, tind sa cred ca asa va fi daca a fost un raspuns la rugaciune. Spune-i si asta parintelui.
Din momentul din care ai sprijinul duhovnicului, poti lupta fara sa te framanti atat, cel putin stii ca nu gresesti. Repet, nu e usor, dar nici imposibil. Si eu traiesc o situatie similara, bine, nu la aceeasi intensitate si acum a mai trecut, asa era la inceput. Se poate, crede-ma... Sper sa ne tii la curent!
Spune-ne ce ai vb cu duhovnicul :)

[teodora28]

Nu sunt cea mai in masura sa dau sfaturi, nu imi place sa dau sfaturi, pot prin prisma meseriei mele de psiholog, sa iti fac cateva recomandari, pe care le poti lua in considerare sau sa le ignori.
Sa iti oferi tie cateva raspunsuri sincere la anunime intrebari, printre ele ar fi:
cum e relatia ta cu parintii tai?
cum a fost relatia ta cu ei pana acum?
comunici cu ei, vorbesti deschis cu ei, ai avut parte de momente de sinceritate profunda cu ei sa vezi cum gandesc ei? oare din ce motive ei sunt impotriva? ce argumente iti dau ei tie?
tu i-ai facut sa inteleaga ca nu faceti rau nimanui si iubirea nu raneste, fiind ceva atat de pur, nu are cum sa raneasca. oare ce vad ei ca fiind rau? oare ce anume au inteles ei gresit? sau poate tu?
nu cred ca parintii sa doreasca raul copiilor lor, orice ati spune. exista neintelegeri si comunicarea nu este una buna. fa-i sa inteleaga ca ce-a ce te face pe tine fericita cu adevarat e fericirea orcarui parinte. te asigur de asta.
nu iti pierde speranta, fi un om bun si smerit si roaga-te pentru ei, parintii tai pentru prietenul tau si pentru tine si va fi bine.
toate cele bune ti le urez tie.

[Aionut]

daca esti sigura de iubirea voastra,daca simti ca e raspunsul rugaciunilor tale, daca simti ca ai face si ai sacrifica orice pentru binele persoanei iubite fara sa stai pe ganduri, nu lasa iubirea asta sa-ti scape.... e o comoara, un dar divin, care nu se primeste decat o data in viata, iar unii nu-l primesc deloc. nu-ti fie teama, tu macar ai o cauza pentru care sa lupti, ai pentru ce sa existi. daca el e cel trimis de Dumnezeu, iubirea voastra o sa invinga, indiferent cine si cum se opune. bineinteles, si binecuvantarea parintilor e importanta... ca sa fiti voi cu sufletele impacate si sa va mearga bine, dar sa nu va despartiti doar pentru ca la inceput parintii nu inteleg si va stau impotriva, nimic nu poate sta impotriva iubirii... daca va iubiti cu adevarat, veti fi impreuna mai devreme sau mai tarziu, asta e sigur! Sa nu uitati sa-L chemati mereu pe Dumnezeu intre voi, rugati-va unul pentru altul si pentru parintii vostri. in povestea asta de iubire sa nu fiti doar voi 2, ci sa fiti 3 : voi 2 si Dumnezeu. Si veti fi de neinvins, indiferent ce se intampla, chiar daca o sa mai dureze pana sa fiti fericiti impreuna si cu binecuvantarea parintilor, dragostea nu moare. Pana atunci, Dumnezeu sa va binecuvanteze si sa va intelepteasca si pe voi si pe parinti , ca sa fie bine pentru toata lumea!