barbatii pot fi fideli unei singure femei?

[Jamaica]

În prealabil postat de AlinB

E o perspectiva crestina.
Cand ai sa intelegi crestinismul, ai sa intelegi si exemplul.

Sfintenia nu izbeste ochiul asa cum o face o tinuta de strada prin care femeia incearca sa iasa in evidenta in ochii altor barbati.

Este si asta o forma de infidelitate.

Si daca tot spui "nu zic ca femeia e sfanta" ... o femeie care nu e sfanta (sau nu aspira macar) ce pretentii poate sa aiba de la un barbat?

Ori merg impreuna spre sfintenie..ori fiecare cu pacatele lui.



Pro..ce?

scoti din context ca de fiecare data, si faci prezumtii nefondate

[AlinB]

Ca de exemplu?

[heaven]

În prealabil postat de Jamaica

asta ma intreb si eu lucian, exista barbati care sa duca "povara" fidelitatii? pt ca ma uit in jur si ma ingrozesc
nu am zis ca femeile sunt neprihanite, dar de barbati inselati am auzit foarte rar!

Prin definitie nici barbatul si nici femeia nu sunt monogami.Ambele sexe trec prin ispite de acest gen,diferenta fiind mai curand de nuanta.Probabil ca barbatii au inselat mai des pentru ca pana acum putin timp statutul femeii in societate era cu totul altul,iar daca unui barbat ii mai erau trecute cu vederea escapadele amoroase,femeia isi atragea un stigmat,era supusa oprobiului public.Dar,daca societatea ar fi avut un alt gen de evolutie,ce anume ne-ar putea face sa fim siguri ca femeile nu ar fi inselat la fel de frecvent?
Eu am auzit si aud din ce in ce mai des de femei care,desi casatorite au amanti,sau necasatorite si merg in paralel pe cate doua sau chiar trei relatii simultan.
Cam asta se petrece cand fidelitatea este privita ca fiind o "povara",iar in relatii oamenii nu se implica decat la modul superficial.Este mai simplu pentru multi ca atunci cand lucrurile scartaie,sa isi completeze neajunsurile alergand in bratele altora,fara sa isi dea seama ca nu fac altceva decat sa se minta pe ei insisi.
Din punctul meu de vedere,infidelitatea in sine nu este problema,ci ea doar reflecta problemele care deja sunt existente in respectiva relatie,pentru ca intr-o legatura puternic consolidata,astfel de episoade isi fac loc foarte rar sau chiar deloc.Si din fericire,am si numeroase astfel de exemple,dovada ca se poate!
Insa, o legatura puternic consolidata nu inseamna o relatie in care sa curga laptele si mierea,in care nu exista incercari sau conflicte,pentru ca asa ceva nu exista decat in basme nu si in lumea reala,ci inseamna o uniune intre doi oameni care sunt dispusi sa lupte unul pentru celalalt,sa iasa din egoism,sa se accepte reciproc si cu multa flexibilitate,disponibilitate sufleteasca si intelepciune,sa depaseasca incercarile vietii.
Desigur,in teorie suna frumos,in practica lucrurile mult prea rar stau asa.Daca veti sta de vorba cu partenerii cuplurilor care sa spunem ca se afla intr-un conflict puternic,o sa vedeti ca in cam 90% din cazuri fiecare arunca vina pe seama celuilalt,fiind incapabil sa observe si la el o cauza pentru care relatia a luat-o la vale...
Toata lumea cauta sa il schimbe pe celalalt,insa cati veti vedea ca sunt dispusi sa se schimbe ei insisi?Din pacate,destul de putini...insa si acolo,daca doar unul incearca sa schimbe ceva,insa celalalt opune o rezistenta acerba acestei schimbari,refuzand sa se maturizeze,intr-un final si acea relatie va conduce catre ruptura,pentru ca primul pur si simplu va obosi sa traga singur la caruta.
Oricum,relatia de cuplu este una dintre cele care ne provoaca cel mai mult si care ne ajuta sa ne maturizam,pentru ca nu intamplator alegem o anumita tipologie de parteneri si trecem prin anumite etape,sunt lectiile noastre de viata pe care este nevoie sa le invatam in doi... :)

[Floare alba]

În prealabil postat de Solveig

Cred ca Hristos a apreciat-o foarte mult pe mama ta! Minunat!

Si eu sper din tot sufletul!

Multumesc pentru incurajare.