Universal Compassion

În prealabil postat de florin.oltean75

"Mantuirea" in Budism poate fi inteleasa sub trei aspecte:

1. mantuirea minimala: renasterea intr-o forma existentiala in care lucrarea virtutilor inca mai este posibila (cel putin umana - cu inzestrarile cognitive corespunzatoare - fara handicapuri severe- intr-un mediu ambiental care poate sustine necesitatile fiziologice de baza iar comunitatea in care va creste recunoaste valoarea preceptelor morale)


2. mantuirea medie: eliberarea de sub robia procesualitatii. Transformarea trupului este transcensa. In acest caz, continuumul mintii si continuumul trupului sunt aduse la coincidenta. Astfel sunt biruite Moartea si Timpul.


3. mantuirea deplina: Se mai numeste si Iluminare sau Perfectiune. O astfel de fiinta, in plus fata de cel eliberat, schimba propriul sine cu sinele tuturor fiintelor dintr-o dragoste nemarginita, inepuizabila. Diferenta dintre cel Eliberat si cel Perfect consta, in principal, in acumularea de merit. Daca primul este ca o scanteie, cel de al doilea ilumineaza intreaga creatie cu puterea unui milion de sori la un loc.

Florine, ii tare interesant ce scrii, dar n-ar fi bine sa-ntelegem mai intai, bine-bine, ce inseamna mantuirea noastra, in ortodoxie? Pe noi asta ne-ar cam interesa......... Ca, zau, nu ne mai ajunge vremea si de atatea alte filozofeli...

[florin.oltean75]

În prealabil postat de Adriana Cluj

Florine, ii tare interesant ce scrii, dar n-ar fi bine sa-ntelegem mai intai, bine-bine, ce inseamna mantuirea noastra, in ortodoxie? Pe noi asta ne-ar cam interesa......... Ca, zau, nu ne mai ajunge vremea si de atatea alte filozofeli...

Mantuirea in crestinism, in particular in ortodoxie, este realizata atunci cand credinciosul reuseste "sa-si urasca propriul suflet" caci astfel "il va gasi in viata viitoare".

Aceasta "urare a propriului suflet" este realizata preponderent pe o coordonata emotional-devotionala, in cadrul unei imagerii interioare care se subtiaza progresiv in intelesul ultim - logos- Adevar. Aceasta sustine cu o anumita intensitate, functie de puterea mintii, o interactiune interpersonala cu Dumnezeu in ipostasele Sale: de Tata, Fiu sau Duh Sfant. "Urarea" crestina este o lucrare pozitiva pentru ca este compensata atent de dragoste si daruire plenara fata de Dumnezeu. Un crestin poate ajunge la Perfectiune (asa cum este inteleasa in budism)- prin contemplare si unire in suflet cu Dumnezeu.

In budism, "urarea propriului suflet" are pe langa o componenta devotionala (cu recunoasterea sincera a propriilor pacate si dragostea fata de Budha) si o componenta rationala, care identifica gnoseologic ce este cu adevarat "Sinele". Ambele abordari sunt impletite armonios in efortul spiritual. Aceasta abordare simultana a emotionalului cu rationalul este denumita generic in scripturile budiste "unirea metodei cu intelepciunea". Metoda este aspectul formal liturgic, iar intelepciunea este vederea esentei ultime, dincolo de aparentele formalului (inchipuirile fine ale mintii).

Din punct de vedere rational, in budism, "urarea propriului suflet" se studiaza in scripturile Caii Profunde iar cultivarea fericirilor in scripturile Caii Vaste.

În prealabil postat de florin.oltean75

Mantuirea in crestinism, in particular in ortodoxie, este realizata atunci cand credinciosul reuseste "sa-si urasca propriul suflet" caci astfel "il va gasi in viata viitoare".

Aceasta "urare a propriului suflet" este realizata preponderent pe o coordonata emotional-devotionala, in cadrul unei imagerii interioare care se subtiaza progresiv in intelesul ultim - logos- Adevar. Aceasta sustine cu o anumita intensitate, functie de puterea mintii, o interactiune interpersonala cu Dumnezeu in ipostasele Sale: de Tata, Fiu sau Duh Sfant. "Urarea" crestina este o lucrare pozitiva pentru ca este compensata atent de dragoste si daruire plenara fata de Dumnezeu. Un crestin poate ajunge la Perfectiune (asa cum este inteleasa in budism)- prin contemplare si unire in suflet cu Dumnezeu.

In budism, "urarea propriului suflet" are pe langa o componenta devotionala (cu recunoasterea sincera a propriilor pacate si dragostea fata de Budha) si o componenta rationala, care identifica gnoseologic ce este cu adevarat "Sinele". Ambele abordari sunt impletite armonios in efortul spiritual. Aceasta abordare simultana a emotionalului cu rationalul este denumita generic in scripturile budiste "unirea metodei cu intelepciunea". Metoda este aspectul formal liturgic, iar intelepciunea este vederea esentei ultime, dincolo de aparentele formalului (inchipuirile fine ale mintii).

Din punct de vedere rational, in budism, "urarea propriului suflet" se studiaza in scripturile Caii Profunde iar cultivarea fericirilor in scripturile Caii Vaste.

No bine, te las sa-ti faci valul! Numai bine!

[ucenic]

Florin, in ochii mei ai trei calitati:

1) esti sincer;
2) gandesti profund;
3) esti ardelean.

--------------------------------------

Insa aceste calitati (si altele poate) nu ma conving pe mine despre marturia ta de credinta.

Raspunde-mi sincer, asa cum te-am "cunoscut" din postarile tale: esti crestin (indiferent de denominatie) sau budist?

Pe scurt, care este marturia ta de credinta?

[ioanna]

Asa cum l-am cunoscut pe Florin din postarile sale pe forum, el nu e budist, insa se poate sa aiba ceva din budism in el si budismul ceva din Florin, odata ce s-au intalnit. Pacat ca nu exista un topic "religiile orientale", pentru ca materialele sa fie adunate intr-un singur loc si nu de-a valma raspandite intr-o sectiune extrem de cosmopolita.

[AlinB]

Nu o fi budhist ca pana la urma nu cred ca urmeaza rutina dintr-o manastire budista dar nici crestin.

Este, sa zicem, un filosof copy/paste.

[florin.oltean75]

În prealabil postat de ucenic

Raspunde-mi sincer, asa cum te-am "cunoscut" din postarile tale: esti crestin (indiferent de denominatie) sau budist?

Pe scurt, care este marturia ta de credinta?

Nimeni nu este "crestin" in sine, asa cum nu este nici "budist" in sine.

A te numi astfel, depinde de o optiune circumstantiala, bazata pe un set de rationamente validate la un moment dat.

Numele religiei, precum si declaratia de adeziune personala sunt simple imputari mentale, care nu indica ceea ce suntem cu adevarat.

Avem nevoie de identitate - dar in acelasi timp trebuie sa-i identificam corect aspectul ei relativ.

Denominarile sunt in sfera mintii conceptuale.

Acestea au importanta lor in economia spirituala.

Daca, insa, este supralicitata functia acestora (abordare strict literala), apar conflicte atat interioare, cat si in relatia cu exteriorul.

Dreapta chibzuinta, dintr-o perspectiva mai profunda, reprezinta realizarea echilibrului dintre inteles si aspectul relativ al acestuia.

[florin.oltean75]

În prealabil postat de AlinB

Nu o fi budhist ca pana la urma nu cred ca urmeaza rutina dintr-o manastire budista dar nici crestin.

Este, sa zicem, un filosof copy/paste.

Alin, esti prietenul meu cel mai bun de pe acest forum.

Iti multumesc pentru remarcile tale instructive.

[florin.oltean75]

Fara dragoste suntem "arame dogite" .

"Sunetele gandurilor din inima" sunt seci - nu au amplitudine melodica.

In budism sunt doua metode de trezire a unei dragoste puternice, minunate, neasemuite - care sa imbratiseze toate fapturile.

Prima a fost predata de Atisha, iar cea de a doua de Shantideva.

Originea primei invataturi este Dharmakaya cu urmatoarea linie de transmisie: Buddha - Buddha Maytreya -Asanga - Serlingpa - Atisha.

Se numeste "Cele sapte verigi cauza-efect"

Invatura face parte din curriculum Caii Vaste.
I se spune "Vasta" pt, ca opereaza cu forme (care sunt infinite).

Voi esentializa prezentarea care este foarte detaliata si cu multe forme de rationament.

Operand cu forme este implicata forta imaginatiei.

O minte clara si o imaginatie buna sunt conditii necesare pentru succes.

---------------------------------------------------------


In primul rand trebuie sa realizam ca toate fiintele sunt egale dpdv al caracteristicilor esentiale: toate fiintele care se nasc - inexorabil vor muri, toate vor fericire, toate fug de suferinta si mizerie...


Prin forta imaginatiei transformam toate animalele (insecte...), toate fantomele si fiintele din iad in forma umana.

Contemplam ca in esenta toate fiintele sunt egale. Nu este niciuna mai pretioasa ca alta, sau mai putin pretioasa, mai importanta sau mai putin importanta.

In pasul urmator, prin forta imaginatiei le transformam pe toate in infatisarea Mamei. Scripturile spun ca toate fiintele ne-au fost fiecare in parte, de nenumarate ori mama in vietile anterioare.

Contemplam frumusetea iubirii cu care ne-a invaluit fiecare mama in parte, de nenumarate ori.

Simtim in inima iubirea lor curata, afectiunea plina de caldura.

Dar toate Mamele, acum sufera in multe feluri.

Mamele sunt garbovite de boli, cu vedere slaba si orbecaie in bezna necunoasterii.

Ochii ni se umezesc iar inima este plina de durere.

Trebuie neaparat sa le salvam cumva din aceasta stare de suferinta interminabila.

Dar si noi daca ne uitam bine suntem neputinciosi si orbi.

Doar cei cu har pot intradevar sa ajute fiintele Mama.

Atunci trebuie sa ne vindecam mai intai noi insine pentru a putea fi de un real ajutor.

In sinea noastra ne spunem astfel:

"De acum toate eforturile mele sunt indreptate spre alinarea suferintelor fiintelor mama.

Voi lucra necontenit pana cand fiecare Mama va ajunge la lumina fericirii neschimbatoare ."

Aceasta determinare puternica nascuta din drama si dragoste se numeste Bodhicitta Conventionala.

[AlinB]

În prealabil postat de florin.oltean75

Alin, esti prietenul meu cel mai bun de pe acest forum.

Iti multumesc pentru remarcile tale instructive.

Omule, daca ti-ar fi folosit ceva din ce am scris pana acum, n-ai mai scrie acum aiurelile astea.

Budhismul e o filosofie - nimic mai mult, daca budhismul ar duce oamenii la mantuire, Hristos ar fi inutil.

Iar marturia ta, prin pilda de "spiritualitate" pe care o oferi este ca Hristos este inutil.

Sau, in orice caz, nu este ceea ce El spune ca este si Cine spune El ca este, Biserica este in deriva si sfintii la fel, singurii care au dreptate sunt neo-budihistii a caror filosofie in mare parte nici macar nu se regaseste in cartile autentice si originare ale budhismului.