As dori un sfat

[simpllu]

Părintele Rafail Noica - Când și cum răspunde Dumnezeu cererilor noastre?

https://www.youtube.com/watch?v=hxmlxR4bZsg

[florin.oltean75]

În prealabil postat de Ioana88

Multumesc din suflet pentru sfaturi! Medicina veterinara am terminat, sub influenta unei rude, parintii nu au zis nici da nici ba, nu stiau nici ei ce presupune exact meseria asta, iubesc animalele, dar consider ca iti trebuie inclinatie spre asa ceva, mai ales ca nu am sustinere si nici cunoscuti in domeniul asta. M-am descurcat la locurile de munca, din pacate platita foarte prost, nu m-a deranjat asta neaparat, de multe ori nu imi permiteam de nimic, mai faceam si naveta si multe ore suplimentare, uneori si noaptea. De asta spun ca trebuie dedicatie ca sa faci asemenea sacrificii. Umblam si prin frig de dimineata la 5:30 la -17 grade, pe la vaccinari si altele. Nu imi permit sa deschid cabinet sau farmacie. Doar sa fac voluntariat, fiindca e un oras mic, iar cererea pe piata muncii e foarte mica. Sunt dezamagita putin, nu-mi place sa depind de cineva, am incercat si in alt domeniu sa dau examen, dar nu indeplineam cu 3 cm criteriul de inaltime, parca nimic nu-mi merge. Sa ma mut intr-un oras mai mare, printre straini sau peste hotare ar mai fi o varianta, dar nu prea ma incanta. Merg la duhovnic, in postul asta inca nu am ajuns. Mi-e si rusine sa ma plang mereu, parintele imi spune sa lupt pentru ceea ce am studiat. Nu sunt o persoana materialista, ma multumesc cu strictul necesar. In general sunt o fire puternica, dar parca am obosit sa-mi gasesc locul. Ma subestimez de multe ori, consider ca toti sunt mai buni decat mine, sa nu mai zic ca am frica sa vorbesc la telefon. E un chin pentru mine cand trebuie sa vorbesc la telefon. Doamne ajuta! O sa las sa fie voia Lui Dumnezeu, poate nu a uitat de mine pacatoasa! Va doresc sanatate!

Daca realizam ca orice actiune poate fi transformata in rugaciune, indiferent cat de neinsemnata, atunci nu am privi cu regret la ceea ce credem ca am face mai bine - ci am fi ca un plugar harnic care pe oriunde trece lasa o brazda adanca in urma lui. Care la vreme va da rod bogat.

In general, in actiunile zilnice, mintea se afla in cele dinafara pentru ca nu stie cum sa uneasca lucrarea exterioara cu cea interioara. De aceea, instruirea spirituala este absolut necesara. Unirea celor doua nu ne lasa flamanzi, aduce bucuria implinirii in tot ceea ce facem. Ne face sa apreciem ceea ce suntem, ceea ce avem in prezent si sa intrevedem bogatiile care vin.

Nu intotdeauna ceea ce ne-ar place sa facem este si folositor sufletului.

Daca nu unim actiunea cu rugaciunea/contemplatia toate sunt de fapt nelucratoare. Nefolositoare. Pierdere de vreme, desi avem impresia ca ceea ce facem conteaza.

---

Ioana, mai mult curaj, Dumnezeu este cu tine. Nu ai de ce sa te simti singura. Esti un suflet valoros, asa cum este fiecare suflet in parte.

[Mihnea Dragomir]

În prealabil postat de Ioana88

Mi-e si rusine sa ma plang mereu, parintele imi spune sa lupt pentru ceea ce am studiat.

Un sfat plin de bun simt. Urmati-l, ca de asta cerem sfat parintilor.
Asta nu inseamna neaparat sa va deschideti cabinet si/sau farmacie, iar cu atat mai putin inseamna sa umblati noaptea pe ger, ori sa faceti voluntariat. Am sa va spun o poveste adevarata, o poveste de succes din Bucurestii anului 2000. Eroul ei nu este Fat-Frumos, ci un pensionar. Unul care nu stiu exact ce lucrase, dar nu cred ca avea, nici pe departe, calificarea dv. Ei bine, prin 2000, omul, vazand ca nu se mai ajunge cu pensia, cade pe ganduri, chibzuind la cum ar mai putea el sa scoata un ban. Avea pasiunea pestilor de acvariu. Era acvarist, exista o adevarata lume a acvaristilor, oameni care au forumuri, schimba pesti, etc. O lume in care era integrat si se simtea ca pestele in apa. Bagase de seama ca aparuse deja moda acvariilor in institutii publice, dar mai ales in locuri care trebuiau sa isi arate opulenta: banci, caznouri, hoteluri, etc. Ei bine, avand ca baza materiala masina personala si un furtun de tip "sufla in butoiul de varza murata", s-a apucat sa distribuie oferte. Oferim instalari de acvarii. Repede s-a prins ca o mina de aur nu e atat sa instalezi acvariul, lucru care cere o osteneala pe care batranul o facea cu placere, cat sa determini partenerul de contract sa se aboneze la servicii de intretinere a acvariului. Fiindca partenerul de contract este directorul de hotel, sau bancherul, sau seful de cazinou, care nu are nici stiinta, nici cheful sa curete acvariul periodic, nici nu-i renteaza sa angajeze pe cineva. Ci, odata acvariul instalat, prefera ceea ce se cheama "serviciu externalizat" pentru intretinerea lui. Ei bine, omul cu asta si-a continuat afacerea. Cat cerea ? Habar nu am, vreo suta sau doua de euro pe luna, sa zicem. Pesemne ca depindea de cate acvarii, de cat de mari sunt, etc. Ajunsese la clienti cu acvarii extrem de sofisticate, dar, oricat de sofisticat e un acvariu, toate au nevoie de schimbat apa, raclaj, izolat pesti bolnavi, determinat pH-ul apei, etc, etc. Intr-un cuvant, intretinere. Cand a depasit 20 de clienti abonati, fiul sau, care avea o meserie banoasa si era in plina cariera, cand a vazut cam cat castiga batranul sau tata si faptul ca incepe sa fie depasit de afacerea despre care crezuse ca e o joaca a senectutii ca sa-si umple vremea, s-a lasat de cariera, a invatat repede cele 20 de chestii pe care trebuie sa le stii despre un acvariu si a devenit asociatul tatalui, caruia pesemne, in ziua de azi, i-o fi preluat afacerea.

Nu inseamna sa faceti acelasi lucru. Acuma, in 2016, poate ca e deja un segment de piata saturat. Dar sunt mereu oprotunitati: usi care se deschid cand sunteti in fata lor, dar care si se inchid repede daca nu intrati. Ceea ce va indemn sa retineti din toata povestea este ca aveti nevoie de o idee si de un pic de entuziasm ca sa o puneti pe roate. Si, inainte de toate, ajutorul lui Dumnezeu, in persoana Spiritului Sfant, care e Domnul si de Viata facatorul, pe toate punandu-le in miscare.

Har de la El si succes!

[ioan67]

În prealabil postat de Ioana88

Ma gandesc ca e deja tarziu pentru mine, trebuie investitii din nou, iar fara studii de specialitate nu te angajeaza nimeni. Imi plac si copiii foarte mult. Nu stiu incotro sa ma indrept, m-am departat in ultima vreme si de Dumnezeu.

Dacă ziceţi că nu vă place M. Vet., poate vă plac totuşi iezii, căpriţele, mânjii, iepuraşii, porcuşorii...
Încercaţi, vreau să zic, la o grădiniţă! Eventual creşă. Orice post, pentru început, fie şi îngrijitoare. Apoi fiţi pe fază când se eliberează un post de educatoare! Ştie directoarea...
Acolo e loc şi de sport şi de muzică şi de arte plastice. Oho, cât cuprinde!...
E cerere mare de tinere afectuoase şi harnice prin grădiniţe. E foarte mult de lucru şi sunt mulţime de avantaje. Nu e de la început un salariu uriaş, însă se poate câştiga binişor, cu un efort adecvat naturii feminine. Mai primiţi şi hrană, unele produse gen papetărie, mici comisioane etc. Se adună, pic cu pic, şi astfel veţi ieşi din perioada de criză.

Puteţi găsi un post de suplinitoare (daţi o fugă la inspectorat dar mai bine mergeţi întâi şi întrebaţi la vreo grădiniţă; nu uitaţi să lăsaţi un CV minimal) iar dacă vă place cu adevărat veţi putea face studii ID, 2 sau 3 ani, pentru a deveni educatoare calificată.
Soţia mea a debutat în breasla asta abia după 30 de ani, ca suplinitoare. Acum se simte foarte mulţumită pe plan profesional (deşi ea terminase Psihologia cu rezultate mult peste medie şi ar fi vrut să practice...).

Puteţi încerca şi asta,
Doamne ajută!

[sophia]

În prealabil postat de gpalama

Roaga-te la un sfant sa te ajute, sa te mai puna cu sufletul pe picioare :).

Vad atatia oameni care stau si se uita la drobul de sare ani intregi si nu cheama pe un sfant in ajutor.

Prefera lamentatii de ani de zile, dar o rugaciune tot nu sunt lasati de diavol sa o faca.

Ce ma supara astfel de sfaturi! Sigur ca rugaciunea ajuta, dar nu stiu cum. In unele lucruri da, te ajuta concret.
Eu m-am rugat ani de zile, fac multe lucruri in credinta, despre care nu vreau sa scriu aici, dar nu am primit nici copil (nu al meu), nici o rezolvare a problemelor cu care ma confrunt.
Nu stiu, ma tot intreb ce se intampla si ce plan exista acolo sus pentru mine.
Vreau sa spun ca nu este ca te rogi azi si maine si poimaine pam-pam s-a rezolvat problema.
Sunt mai multi factori.
Dar credinta te ajuta in sensul ca-ti ofera un sprijin si macar nu pici de tot.

[sophia]

Na, adineauri am citita, acum nu mai pot.

Pun manual:

"Dacă ziceţi că nu vă place M. Vet., poate vă plac totuşi iezii, căpriţele, mânjii, iepuraşii, porcuşorii...
Încercaţi, vreau să zic, la o grădiniţă! Eventual creşă. Orice post, pentru început, fie şi îngrijitoare. Apoi fiţi pe fază când se eliberează un post de educatoare! Ştie directoarea...
Acolo e loc şi de sport şi de muzică şi de arte plastice. Oho, cât cuprinde!...
E cerere mare de tinere afectuoase şi harnice prin grădiniţe. E foarte mult de lucru şi sunt mulţime de avantaje. Nu e de la început un salariu uriaş, însă se poate câştiga binişor, cu un efort adecvat naturii feminine. Mai primiţi şi hrană, unele produse gen papetărie, mici comisioane etc. Se adună, pic cu pic, şi astfel veţi ieşi din perioada de criză.

Puteţi găsi un post de suplinitoare (daţi o fugă la inspectorat dar mai bine mergeţi întâi şi întrebaţi la vreo grădiniţă; nu uitaţi să lăsaţi un CV minimal) iar dacă vă place cu adevărat veţi putea face studii ID, 2 sau 3 ani, pentru a deveni educatoare calificată.
Soţia mea a debutat în breasla asta abia după 30 de ani, ca suplinitoare. Acum se simte foarte mulţumită pe plan profesional (deşi ea terminase Psihologia cu rezultate mult peste medie şi ar fi vrut să practice...).

Puteţi încerca şi asta,
Doamne ajută!"

Mai intai observ ca este o problema cu medicina veterinara in tara. Mai era o fata pe forum cu aceeasi pregatire si care nu reusea cu serviciul.
Ce se intampla? Nu mai sunt animale?
Cand stiu cate animale de companie sunt in orase, ma mir totusi.
Nu mai exista gradini zoologice?

Eu caut un loc unde se pot cumpara catei si nu gasesc. Nu mai exista o piata directa, iar anunturile nu-mi prezinta incredere.

Tie iti plac totusi animalele? Ma gandesc, dar nu stiu cum fac cei care au asociatii din astea si adaposturi pentru animale. Cum sunt platiti?

Nu stiu ce se poate face in aceasta profesie, nu ma pricep.
Incearca sa discuti cu medici veterinari de la cabinete sa te sfatuiasca. Ei stiu mai bine.
Cu privatizarea e mai greu, ce-i drept. Dar ca sa lucrezi intr-un cabinet cu altcineva, sau intr-o farmacie existenta?

Nu stiu, vad ca in tara inca este posibil sa lucrezi in alte profesii unde nu ai pregatire sau hartie. Asa ca sfaturile lui Ioan ar fi bune.

Mi se pare ciudat insa ce spune el ca poti sa te duci asa usor la o gradinita sau scoala. Nu-ti cere pregatire pedagogica? Nu-ti cere nici o hartie? Se poate duce oricine?

Dar tu incearca orice, lupta. Esti tanara si ai sanse. Du-te la facultate si intreaba, poate apare vreo bursa in alta parte, vreun post la facultate.

Mai sunt veterinarii care fac controale. Nu stiu de ce institutie apartin.

Da este o profesie grea pentru o fata. Trebuie multa alergatura pe la clienti (daca nu ai sansa sa-ti faci cabinet), pe la tara. Naveta.

Acum off-topic - Ioane, sunt socata de ceea ce spui de sotia ta. Atat de rau este cu psihologii in tara ca nu-si gasesc de lucru?
Si aici se cauta in disperare.

[ioan67]

La grădiniţă e enorm de lucru pentru o educatoare care cunoaşte niţică psihologie. Lucrul cu preşcolarii e una din aplicaţiile cele mai bune şi mai folositoare pentru un psiholog. Cu atât mai mult dacă este femeie.

[Ioana88]

Cu medicina veterinara e rau daca nu ai o determinare uriasa si o inclinatie de mic spre asa ceva, as putea spune. Asta in cazul in care nu ai parinti medici veterinari si alte rude in domeniul asta, eventual prietenii apropiate din studentie. Iar ca sa prinzi un post la stat (DSVSA se cheama institutia de stat si CMV- colegiul medicilor veterinari ) trebuie sa fii geniu sau eventual sa inveti cu 2 ani inainte, iar departajarea se face la interviu, concluziile le puteti trage singuri. Cainii si pisicile mor de foame si de frig pe strazi, iar medicii veterinari se bat pe functii, iar in cabinete costurile sunt destul de mari pentru campanii de sterilizari si castrari. Adaposturile lucreaza mai mult cu voluntari si fonduri din afara, au si contracte cu unele cabinete, costuri suportate de strainii care vor sa adopte.
Eu ma gandesc ca in meseria asta, pe langa ca trebuie sa fii bun in ceea ce faci, trebuie sa fii si sufletist, sa-ti pese de animale, nu numai sa incasezi. Se spune ca in meseria asta rata somajului e foarte mica, dar tocmai pe motivul ca viitorii medici au deja serviciul asigurat din parinti, bunici etc. Sunt si colegi care au plecat inafara pe la ferme, dar nu ca medici, sa castige si ei un ban sa-si deschida un cabinet , o farmacie, unii au ramas acolo. Pe la tara oamenii isi vand animalele, pretul laptelui e foarte mic, nu mai zic cat se importa. Oamenii nu isi iau subventiile pe animale, unii numai din crescut animale traiesc. Multi prefera sa cumpere din supermarket lapte.
Nu stiu daca se va schimba ceva in viitorul apropiat.
E destul de greu sa dai din coate si sa te mentii pe linia de plutire. Devii dezamagit de cei 6 ani din viata pierduti prin amfiteatre, nopti nedormite, stres, energizante, nedreptati.
Noua ni s-a zis de pe bancile facultatii despre astea, dar am zis ca e o gluma, doar nu o sa ma las din anul 5 de facultate, ma hotarasem in anul 4 sa continui.
Am sa incerc sa pun si in practica cate ceva din fiecare sfat. Sper sa nu va fi plictisit, ar fi multe de zis! Multumesc pentru incurajari, poate de asa ceva aveam nevoie! Sanatate

[Copacel]

În prealabil postat de Ioana88

Cu medicina veterinara e rau daca nu ai o determinare uriasa si o inclinatie de mic spre asa ceva, as putea spune. Asta in cazul in care nu ai parinti medici veterinari si alte rude in domeniul asta, eventual prietenii apropiate din studentie. Iar ca sa prinzi un post la stat (DSVSA se cheama institutia de stat si CMV- colegiul medicilor veterinari ) trebuie sa fii geniu sau eventual sa inveti cu 2 ani inainte, iar departajarea se face la interviu, concluziile le puteti trage singuri. Cainii si pisicile mor de foame si de frig pe strazi, iar medicii veterinari se bat pe functii, iar in cabinete costurile sunt destul de mari pentru campanii de sterilizari si castrari. Adaposturile lucreaza mai mult cu voluntari si fonduri din afara, au si contracte cu unele cabinete, costuri suportate de strainii care vor sa adopte.
Eu ma gandesc ca in meseria asta, pe langa ca trebuie sa fii bun in ceea ce faci, trebuie sa fii si sufletist, sa-ti pese de animale, nu numai sa incasezi. Se spune ca in meseria asta rata somajului e foarte mica, dar tocmai pe motivul ca viitorii medici au deja serviciul asigurat din parinti, bunici etc. Sunt si colegi care au plecat inafara pe la ferme, dar nu ca medici, sa castige si ei un ban sa-si deschida un cabinet , o farmacie, unii au ramas acolo. Pe la tara oamenii isi vand animalele, pretul laptelui e foarte mic, nu mai zic cat se importa. Oamenii nu isi iau subventiile pe animale, unii numai din crescut animale traiesc. Multi prefera sa cumpere din supermarket lapte.
Nu stiu daca se va schimba ceva in viitorul apropiat.
E destul de greu sa dai din coate si sa te mentii pe linia de plutire. Devii dezamagit de cei 6 ani din viata pierduti prin amfiteatre, nopti nedormite, stres, energizante, nedreptati.
Noua ni s-a zis de pe bancile facultatii despre astea, dar am zis ca e o gluma, doar nu o sa ma las din anul 5 de facultate, ma hotarasem in anul 4 sa continui.
Am sa incerc sa pun si in practica cate ceva din fiecare sfat. Sper sa nu va fi plictisit, ar fi multe de zis! Multumesc pentru incurajari, poate de asa ceva aveam nevoie! Sanatate

https://www.bestjobs.ro/locuri-de-mu...inar&location=
http://www.hipo.ro/locuri-de-munca/c...edic-veterinar
http://www.myjob.ro/locuri-munca-medic+veterinar/

Lista de portaturi pt recrutare:
http://www.trafic.ro/vizitatori/top-...unca/saptamana

[AlinB]

Cu certitudine exista un loc si pentru tine in domeniul care l-ai studiat.
Doar sa-ti doresti cu adevarat sa faci asta, sa te rogi pentru o sansa si fara doar si poate ai sa o primesti.