Forum Crestin Ortodox Crestin Ortodox
 
 


Du-te înapoi   Forum Crestin Ortodox > Biserica Ortodoxa si alte religii > Alte Religii
 
 
Thread Tools Moduri de afișare
  #1  
Vechi 22.10.2018, 16:24:07
Iorest Iorest is offline
Senior Member
 
Data înregistrării: 04.08.2016
Religia: Ortodox
Mesaje: 2.827
Implicit Rătăcirile lui Lev Tolstoi, despre tolstoianism și idolatria intelectualității!

Iată ce aflăm din cartea „Nesfinții sfinți și alte povestiri” – Arhimandritul Tihon Șevkunov traducere Editura Egumenița ,2013 la capitolul – „Despre un sfârșit creștinesc” (pag.269-277):

Despre un sfârșit creștinesc
„În toamna anului 1994, a venit la mine la Mănăstirea Întâmpinării, colegul meu de facultate Dimitrie Talankin. Nu ne văzuserăm de mulți ani. Iar Dimitrie mi-a adus o veste tristă: că profesorul nostru de facultate marele actor și regizor Serghei Teodorovici Bondarciuk se afla în pragul morții. Dimitrie m-a căutat să merg să-l spovedesc și să-l împărtășesc pe muribundul care era prieten cu familia Talankin.

[...]În ceea ce privește viața duhovnicească a lui Serghei Teodorovici deși a fost botezat în copilărie, a crescut și a trăit într-un mediu ateist, iar spre amurgul vieții a ajuns singur la cunoașterea lui Dumnezeu.

Învățătura de credință a dobândit-o nu în Biserică, ci din lucrările religioase ale scriitorului Lev Nikolaevici Tolstoi, de la geniul pe care îl admira.

După cum se știe, la sfârșitul seculului al XIX-lea, Tolstoi a propus lumii o religie inventată de el însuși. Câteva generații de intelectuali ruși au fost ispitite de tolstoism. La unii atitudinea față de idolul lor lua uneori forma unui adevărat cult religios.

Dimitrie mi-a povestit că în ultimele săptămâni la suferințele fizice ale lui Serghei Teodorovici, se mai adăugaseră și anumite suferințe duhovnicești, destul de grele și cam ciudate.
În fața lui ca în realitate apăreau chipurile unor oameni morți de mult pe care îi cunoscuse înainte, actori renumiți, colegi de cinema. Dar atunci ei apăreau în chipurile cele mai îngrozitoare, monstruoase și îl chinuiau cumplit fără să-i dea pace nici ziua, nici noaptea.

Chinuit de coșmaruri Serghei Teodorovici încercase să găsească o alinare în însăși religia lui Tolstoi, însă vizitatorii cei ciudați, dând buzna în conștiința lui, doar își băteau joc de el, chinuindu-l și mai tare.

Serghei Teodorovici se afla într-o cameră spațioasă cu storurile trase la ferestre. Boala îl schimbase foarte mult, chiar în fața patului, înaintea ochilor bolnavului, atârna un portret mare, minunat pictat al lui Tolstoi.

[...]Întorcându-mă la Serghei Teodorovici i-am comunicat că era timpul să ne pregătim pentru spovedanie și împărtășanie.
- Dar nu știu cum se face asta, m-a prevenit Bondarciuk încrezător.
- Vă voi ajuta eu. Dar credeți în Domnul Dumnezeu și Mântuitorul nostru, Iisus Hristos ?
- Da, da! Cred în El! A spus sincer Serghei Teodorovici. Apoi, aducându-și aminte de ceva, s-a fâstâcit și a adăugat:
- Dar eu ... eu tot timpul i-am cerut ajutor lui Tolstoi...
- Serghei Teodorovici! I-am răspuns eu aprig, dar și cu căldură. Tolstoi a fost un scriitor mare, minunat! Dar el niciodată nu vă va putea apăra de aceste vedenii înfricoșătoare. De ele vă va putea apăra numai Domnul Hristos!

Trebuia să ne pregătim pentru săvârșirea Sfintelor Taine.
Însă pe perete, înaintea ochilor bolnavului, atârna ca și mai înainte, ca o icoană, portretul geniului celui îndrăgit. Singurul loc în care puteam să pun Sfintele Daruri pentru Împărtășanie era numai pe comodă, sub portretul scriitorului. Iar lucrul acesta era imposibil!
În viața lui, Tolstoi nu numai că refuzase să creadă în Tainele Bisericii, dar mulți ani de zile le batjocorise în mod conștient. Și cu deosebit rafinament luase în râs anume Taina Împărtășaniei.

[...]Bondarciuk știa și înțelegea totul nu mai puțin decât minte. Cu permisiunea sa am mutat portretul în sufragerie și acesta a fost al doilea lucru pe care a trebuit să-l fac.

[...]Bondarciuk a spovedit în profunzime cu bărbăție și sinceritate înaintea Domnului toată viața sa. Apoi a intrat în cameră toată familia și Serghei Teodorovici – pentru prima dată în viață după îndepărtata copilărie s-a împărtășit cu Sfintele lui Hristos Taine.
Toți am fost uimiți văzând cu câtă emoție a săvârșit el acest lucru. Chiar și expresia aceea de chin și durere care nu se desprindea de pe chipul lui, în acel moment dispăruse.

[...]Înainte de plecare, am rămas din nou singur cu Serghei Teodorovici. I-am scris pe o foaie și i-am pus în față textul celei mai simple rugăciuni, al rugăciunii lui Iisus: Doamne Iisuse Hristoase, Fiul lui Dumnezeu, miluiește-mă pe mine păcătosul.
Serghei Teodorovici nu știa nicio rugăciune. Și desigur nu mai putea învăța ceva mai greoi. Și nici nu era nevoie! Apoi am scos de pe mâna mea metanierul călugăresc și l-am învățat pe Serghei Teodorovici cum să se roage după el. Și ne-am despărțit.

[...] Au trecut câteva zile, după care m-a sunat Aliona Bondarciuk și mi-a povestit că starea tatălui ei s-a schimbat în mod uimitor. Vedeniile acelea îngrozitoare nu-l mai tulburau. Era liniștit, dar se lepădase în mod vădit de lume. Aliona mi-a spus că deseori vedea cum tatăl ei stătea uitându-se mult timp la icoana Mântuitorului, sau închizând ochii număra metaniile șoptind o rugăciune. Iar uneori apăsa pe crucilița de la metanier ”[/...]
sursa „Nesfinții sfinți și alte povestiri” pag. 269-277”

_________________________________
În loc de concluzii:

Iată că Lev Tolstoi prin critica pe care o făcea statului țarist și Bisericii a servit cu literatura lui unui veritabil protocronism bolșevic, iar intelectualitatea comunistă era încurajată să-l studieze pe Tolstoi și ideile lui într-o perioadă de cenzură a literaturii.

Ideile hulitoare și „nimicitoare” ale lui Tolstoi au ținut oamenii departe de rugăciune și Sfintele Taine, într-o ignoranță religioasă față de cateheza reală, iar o parte din intelectuali au transformat aprecierea față de talentul literar într-o adulare sectaristă.

Ce credibilitate catehetică și religioasă mai poate avea pentru un creștin ortodox, un hulitor care terfelește Tainele Bisericii și care prin ideile lui a pregătit un sol fertil pentru o societate comunistoidă ?

Părintele Papacioc: „În fața Lui Dumnezeu geniul e văr primar cu idiotul”. Q.E.D.
__________________
„Că s-a întărit mila Lui peste noi și adevărul Domnului rămâne în veac.” Ps.116, v.2.
Reply With Quote
 

Tags
idolatrie, intelectuali, modernism, secta, tolstoi

Thread Tools
Moduri de afișare