Forum Crestin Ortodox Crestin Ortodox
 
 


Du-te înapoi   Forum Crestin Ortodox > Tainele Ortodoxiei > Pocainta
Răspunde
 
Thread Tools Moduri de afișare
  #731  
Vechi 01.03.2014, 20:52:24
Annyta
Guest
 
Mesaje: n/a
Implicit

Foarte frumos, gingaș :-) ... și de sezon. Mulțumim!
Reply With Quote
  #732  
Vechi 01.03.2014, 20:53:23
cristiboss56's Avatar
cristiboss56 cristiboss56 is offline
Senior Member
 
Data înregistrării: 16.12.2006
Locație: Oricare ar fi vicisitudinile zilelor și anilor,oricare ar fi durata lor,vine ora răsplatei:BRĂTIANU
Religia: Ortodox
Mesaje: 31.905
Smile

Citat:
În prealabil postat de Annyta Vezi mesajul
Foarte frumos, gingaș :-) ... și de sezon. Mulțumim!
Doamne ajuta !
__________________
Biserica este dragoste, așteptare și bucurie.
(Părintele Alexander Schmemann)
Reply With Quote
  #733  
Vechi 11.03.2014, 07:25:24
Yasmina's Avatar
Yasmina Yasmina is offline
Senior Member
 
Data înregistrării: 17.06.2010
Religia: Ortodox
Mesaje: 5.103
Implicit Calugarul alcoolic-o poveste potrivita pt post

Călugărul alcoolic …

Trăia odată în Muntele Athos un călugăr, care locuia în Karyes. El bea și se îmbăta în fiecare zi, scandalizând pelerinii. În cele din urmă a murit, iar acest lucru i-a ușurat pe o parte dintre credincioși, ei mergând și spunându-i încântați părintelui Paisie Aghioritul că s-a rezolvat în cele din urmă această problemă uriașă.Părintele Paisie le-a răspuns că și el știa despre moartea călugărului, după ce a văzut un batalion întreg de îngeri care au venit să ridice sufletul acestuia. Pelerinii au fost uimiți, iar unii au protestat și au încercat să-i explice mai bine părintelui, gândindu-se că bătrânul nu a înțeles. Starețul Paisie le-a explicat: „Acest călugăr s-a născut în Asia Mică, la scurt timp înainte de distrugerea de către turci, atunci când au adunat toți băieții. Deci, ca să nu-l ia de la părinții lui, ei îl luau cu ei la seceriș, și astfel pentru a nu plânge, au pus raki (rachiu) în laptele lui pentru ca el să doarmă. Prin urmare, el a crescut și a ajuns un alcoolic. Acolo el a găsit un bătrân care i-a declarat că a fost și el alcoolic. Bătrânul i-a spus să facă metanii și rugăciuni în fiecare noapte și s-o implore pe Maica Domnului să-l ajute să taie câte un pahar de băutură. După un an, cu pocăință și luptă, a reușit să ajungă de la 20 de pahare de băutura la 19 pahare. Lupta a continuat pe parcursul anilor și a ajuns la 2-3 pahare, cu care el tot se îmbată. Lumea a văzut un călugăr alcoolic care scandaliza pelerinii, dar Dumnezeu a văzut un luptător, care a dus o bătălie lungă cu patima să. Fără să cunoaștem ce fiecare încearcă să facă și ceea ce vrea să facă,ce drept avem noi să judecăm efortul său?
__________________
Cuvine-se cu adevarat sa te fericim pe tine, Nascatoare de Dumnezeu, cea pururea fericita si prea nevinovata si Maica Dumnezeului nostru. Ceea ce esti mai cinstita decat Heruvimii si mai slavita fara de asemanare decat Serafimii, care fara stricaciune pe Dumnezeu-Cuvantul ai nascut, pe tine, cea cu adevarat Nascatoare de Dumnezeu, te marim.
Reply With Quote
  #734  
Vechi 17.03.2014, 17:43:49
cristiboss56's Avatar
cristiboss56 cristiboss56 is offline
Senior Member
 
Data înregistrării: 16.12.2006
Locație: Oricare ar fi vicisitudinile zilelor și anilor,oricare ar fi durata lor,vine ora răsplatei:BRĂTIANU
Religia: Ortodox
Mesaje: 31.905
Implicit

In Viețile Sfinților găsim o pildă de statornică pocăință și rodul ei: Un frate, păcătuind adesea, îndată alerga la Icoana Mântuitorului și aruncându-se cu fața la pământ, cu lacrimi amare striga: „Miluiește-mă, Doamne, și ridică de la mine această vicleană ispită!” Dar nu peste mult timp iar păcătuia și fără a se deznădăjdui, din nou alerga la Icoana Mântuitorului și cerea iertare și ajutor spre îndreptare. Dar, într-una din zile, când se afla în suspine și lacrimi în fața icoanei, diavolul, văzând că nu poate pune stăpânire desăvârșită pe el, s-a arătat lui pe față și zicea către cinstita Icoană: „Nu ești drept, Doamne, că pe acest păcătos care în fiecare zi se făgăduiește înaintea Ta îl primești, deși iar greșește!” Și s-a auzit glas către el: „O, prea viclene pierzătorule, nu te-ai săturat că ai cuprins lumea, ci și pe cel venit la mila cea nespusă te silești să-l câștigi? Când vine la păcat nu-l gonești ci-l primești cu bucurie, nădăjduind să-l dobândești, iar Eu care am poruncit ucenicilor Mei să ierte de șaptezeci de ori câte șapte, oare nu-l voi ierta pe cel ce vine la Mine? Sunt pe lume atâtea păcate cât să cântărească mai greu decât sângele vărsat pe cruce, pentru păcătoși? Deci, iată, pe acesta l-am aflat stând la picioarele Mele și biruitor peste tine arătându-se. Îl voi primi deci și voi mântui sufletul lui fiindcă nu s-a deznădăjduit de mântuirea sa!” Să cunoaștem deci, milostivirea lui Dumnezeu și niciodată să nu ne deznădăjduim de mântuirea noastră!

(Arhim. Serafim Man, Crâmpeie de propovăduire din amvonul Rohiei, Editura Episcopiei Ortodoxe Române a Maramureșului și Sătmarului, 1996, pp. 58-59)
__________________
Biserica este dragoste, așteptare și bucurie.
(Părintele Alexander Schmemann)
Reply With Quote
  #735  
Vechi 18.03.2014, 06:58:30
Corinusha's Avatar
Corinusha Corinusha is offline
Senior Member
 
Data înregistrării: 29.09.2009
Locație: Mures
Mesaje: 1.242
Implicit

Citat:
În prealabil postat de Yasmina Vezi mesajul
Călugărul alcoolic …

Trăia odată în Muntele Athos un călugăr, care locuia în Karyes. El bea și se îmbăta în fiecare zi, scandalizând pelerinii. În cele din urmă a murit, iar acest lucru i-a ușurat pe o parte dintre credincioși, ei mergând și spunându-i încântați părintelui Paisie Aghioritul că s-a rezolvat în cele din urmă această problemă uriașă.Părintele Paisie le-a răspuns că și el știa despre moartea călugărului, după ce a văzut un batalion întreg de îngeri care au venit să ridice sufletul acestuia. Pelerinii au fost uimiți, iar unii au protestat și au încercat să-i explice mai bine părintelui, gândindu-se că bătrânul nu a înțeles. Starețul Paisie le-a explicat: „Acest călugăr s-a născut în Asia Mică, la scurt timp înainte de distrugerea de către turci, atunci când au adunat toți băieții. Deci, ca să nu-l ia de la părinții lui, ei îl luau cu ei la seceriș, și astfel pentru a nu plânge, au pus raki (rachiu) în laptele lui pentru ca el să doarmă. Prin urmare, el a crescut și a ajuns un alcoolic. Acolo el a găsit un bătrân care i-a declarat că a fost și el alcoolic. Bătrânul i-a spus să facă metanii și rugăciuni în fiecare noapte și s-o implore pe Maica Domnului să-l ajute să taie câte un pahar de băutură. După un an, cu pocăință și luptă, a reușit să ajungă de la 20 de pahare de băutura la 19 pahare. Lupta a continuat pe parcursul anilor și a ajuns la 2-3 pahare, cu care el tot se îmbată. Lumea a văzut un călugăr alcoolic care scandaliza pelerinii, dar Dumnezeu a văzut un luptător, care a dus o bătălie lungă cu patima să. Fără să cunoaștem ce fiecare încearcă să facă și ceea ce vrea să facă,ce drept avem noi să judecăm efortul său?
Frumos. Povestea asta ne poate trezi putin la realitate; ar trebui sa nu judecaam nici omul, nici pacatul pana nu stim mai multe macar; poate fi ceva foarte asemanator cu povestea acestui calugar. Toata viata e o lupta; unii chiar incearca, iar noi, poate, le vedem doar pacatul, fara sa stim ca omul se lupta cu acel pacat si incet, incet, scapa de el.

Multumesc Yamina pentru poveste. Mie mi-a deschis ochii in ceea ce priveste judecatile care le emit despre unii intrati in patimi grave, si care, POATE, incearca sa scape de ele.
Reply With Quote
  #736  
Vechi 18.03.2014, 08:51:50
Yasmina's Avatar
Yasmina Yasmina is offline
Senior Member
 
Data înregistrării: 17.06.2010
Religia: Ortodox
Mesaje: 5.103
Implicit

Citat:
În prealabil postat de Corinusha Vezi mesajul
Frumos. Povestea asta ne poate trezi putin la realitate; ar trebui sa nu judecaam nici omul, nici pacatul pana nu stim mai multe macar; poate fi ceva foarte asemanator cu povestea acestui calugar. Toata viata e o lupta; unii chiar incearca, iar noi, poate, le vedem doar pacatul, fara sa stim ca omul se lupta cu acel pacat si incet, incet, scapa de el.

Multumesc Yamina pentru poveste. Mie mi-a deschis ochii in ceea ce priveste judecatile care le emit despre unii intrati in patimi grave, si care, POATE, incearca sa scape de ele.
Da,intradevar frumoasa poveste din acest motiv am si postat-o sa se delecteze si altii si sa ne ferim a-i ura pe altii pt slabiciunile lor sau sa-i judecam aspru ca nu se pot dezbara de dependentele lor.
Ma bucur ca ti-a placut ,Cristiboss a avut o idee geniala cand a infiintat acest topic,eu in fiecare seara citesc o poveste ,doua de aici :)
__________________
Cuvine-se cu adevarat sa te fericim pe tine, Nascatoare de Dumnezeu, cea pururea fericita si prea nevinovata si Maica Dumnezeului nostru. Ceea ce esti mai cinstita decat Heruvimii si mai slavita fara de asemanare decat Serafimii, care fara stricaciune pe Dumnezeu-Cuvantul ai nascut, pe tine, cea cu adevarat Nascatoare de Dumnezeu, te marim.
Reply With Quote
  #737  
Vechi 18.03.2014, 08:58:14
Yasmina's Avatar
Yasmina Yasmina is offline
Senior Member
 
Data înregistrării: 17.06.2010
Religia: Ortodox
Mesaje: 5.103
Implicit

Citat:
În prealabil postat de cristiboss56 Vezi mesajul
Un inger calatorea intr-o buna zi prin inaltimea cerului, leganandu-se printre stelele stralucitoare. El se apropia de fiecare stea si , de ici de colea, culegea cate o floare. Dupa ce culese din fiecare stea , el se pogora pe pamant si rupse si de aici o floare. Pe urma se sui in cer si disparu sub bolta albastra.
Florile de pe pamant, care vazusera ingerul stralucitor, fara sa vada ce floare luase cu el, se intrebau care sa fie sora lor pe care ingerul a cules-o si a dus-o cu el !
-Este un trandafir-ziceau trandafirii.
-Este un crin alb ca si ingerul- ziceau crinii.
-Ba nu, drept sa va spun surioarelor, ca nu poate fi decat o lalea- zicea, ingamfandu-se, o lalea foarte frumoasa.
Chiar micsuneaua, care-i asa de modesta, zicea si ea, cu glas dulce, ca ingerul luase o micsunea.
Deodata din inaltul cerului, o lacrima pica si veni sa straluceasca pe ghiocelul care avea o tulpinita rupta. Ingerul nu se arata, insa un glas ceresc se auzi:
-Sarmana floare, floare cu adevarat modesta! Fiindca te-am rupt, cere-mi o rasplata! Spune-mi ce ceri !?
Ghiocelul tacu.
-Vrei tu mirosul trandafirului?
-Nu!
-Dragalasenia lalelei?
-Nu!
-Vrei sa fii albastra ca floarea de liliac?
-Nu!
-Ce doresti atunci?
-Fiindca ai placerea sa-mi daruiesti ceva, fa sa ma nasc si sa infloresc indata ce se duce zapada. Oamenii amortiti si ingetati de viscol si de ger, cand m-or vedea si cand vor simti mireasma mea dulce, sa se simta incalziti si mangaiati ca se apropie primavara.
Din ziua aceea, ghiocelul este cea dintai floare care ne zambeste dupa o iarna posomarata.

Cu drag, o primavara cu ganduri curate , cu suflet cald si cu multa Lumina !!!

Au fost florile mele preferate in copilarie deoarece uram foarte tare iarna si iubeam venirea primaverii. Nici acum nu m-am schimbat insa ghioceii nu mai sunt florile mele preferate :)
__________________
Cuvine-se cu adevarat sa te fericim pe tine, Nascatoare de Dumnezeu, cea pururea fericita si prea nevinovata si Maica Dumnezeului nostru. Ceea ce esti mai cinstita decat Heruvimii si mai slavita fara de asemanare decat Serafimii, care fara stricaciune pe Dumnezeu-Cuvantul ai nascut, pe tine, cea cu adevarat Nascatoare de Dumnezeu, te marim.
Reply With Quote
  #738  
Vechi 18.03.2014, 18:21:03
cristiboss56's Avatar
cristiboss56 cristiboss56 is offline
Senior Member
 
Data înregistrării: 16.12.2006
Locație: Oricare ar fi vicisitudinile zilelor și anilor,oricare ar fi durata lor,vine ora răsplatei:BRĂTIANU
Religia: Ortodox
Mesaje: 31.905
Smile

Citat:
În prealabil postat de Yasmina Vezi mesajul
Au fost florile mele preferate in copilarie deoarece uram foarte tare iarna si iubeam venirea primaverii. Nici acum nu m-am schimbat insa ghioceii nu mai sunt florile mele preferate :)
Oricum , sunt niste flori aparte :)


Ghiocelul

de Grigore Vieru



Alb de parcă-i scris cu creta

Ca o rază subțirel,

Cu zăpada pe beretă

A ieșit un ghiocel.

Și-n luminile poienei,

Pe sub cerul azuriu

Se tot freacă pe la gene:

- E devreme? E târziu?
__________________
Biserica este dragoste, așteptare și bucurie.
(Părintele Alexander Schmemann)
Reply With Quote
  #739  
Vechi 03.04.2014, 04:48:02
tabitha's Avatar
tabitha tabitha is offline
Senior Member
 
Data înregistrării: 06.04.2011
Locație: usa
Religia: Ortodox
Mesaje: 3.955
Implicit

În vitrina unui magazin de animale era un afiș: “Cățeluși de vânzare”. Un băiețel de 9 ani intră și întreabă care-i prețul unui cățeluș. Vânzătorul îi răspunde că prețul este între 15 și 30 dolari. Băiețelul bagă mâna în buzunar, scoate câteva monezi. Numără 3 dolari … și apoi întreabă: “- Aș putea vedea cățelușii?” Vânzătorul zâmbește. Fluieră, iar din magazin iese afară cățeaua și în urma ei 6 cățeluși frumoși. Al șaptelea cățeluș… rămase în urmă și nu se apropia.

Băiețelul întreabă:

- De ce cățelușul astă șchioapătă ?

Omul îi răspunse că acesta s-a născut cu o problemă la picior și așa va șchiopăta toată viața!

- Acesta-i cățelușul pe care-l doresc”, a spus băiețelul cu bucurie în glas. “

- Dacă asta e dorința ta, ți-l dau gratis!” Copilul s-a supărat și a răspuns: “

- Nu-l vreau gratis, prețul lui e la fel ca și a celorlalți căței, îți voi da tot ce am la mine acum, și în fiecare lună îți voi plăti 1 dolar, până voi achita prețul lui întreg!” – Ești sigur că vrei acest cățeluș? Doar niciodată nu va putea fugi sau juca sau sări precum ceilalți!”

Băiețelul s-a aplecat, și-a ridicat puțin pantalonul și i-a arătat vânzătorului aparatul de fier ce-i susținea piciorul strâmb.

- Nici eu nu pot alerga, de aceea acest cățeluș are nevoie de cineva care să-l înțeleagă!

Ochii vânzătorului s-au umplut de lacrimi când i-a spus copilului:

- Mă rog și sper ca fiecare cățeluș să aibe pe cineva care să-l iubească, așa precum tu îl vei iubi pe acest cățeluș!

De cele mai multe ori oamenii judecă după aparențe, după lucruri slabe fără să pătrundă în profunzime. În viață nu contează cine ești, contează ca cineva să te prețuiască și să te iubească necondiționat! Un prieten adevărat, este acela care sosește în timp ce ceilalți… dispar! Țineți minte că Dumnezeu este Cel mai bun Prieten, când toți oamenii te vor părăsi, din slăbiciunea lor, El întotdeauna va fi alături de tine.!
Reply With Quote
  #740  
Vechi 10.04.2014, 21:17:07
cristiboss56's Avatar
cristiboss56 cristiboss56 is offline
Senior Member
 
Data înregistrării: 16.12.2006
Locație: Oricare ar fi vicisitudinile zilelor și anilor,oricare ar fi durata lor,vine ora răsplatei:BRĂTIANU
Religia: Ortodox
Mesaje: 31.905
Implicit Femeia care-și spovedea bărbatul!

Maria era o femeie căsătorită, care nu se prea înțelegea cu soțul ei și din această cauză în casa lor era tot timpul neliniște și război. Ea se credea foarte credincioasă și mereu mergea la spovedanie, dar de fiecare dată la alt duhovnic. La duhovnic când se spovedea mai mult vorbea despre păcatele soțului său și de faptul că aproape în totalitate vina păcatelor săvârșite erau din cauza lui. Iată însă că într-un final ajunge la un duhovnic foarte iscusit, care o spovedește. Dar și de data aceasta Maria se îndreptățea și găsea explicații păcatelor sale în purtarea soțului ei. După o lungă spovedanie la urmă preotul îi spuse așa:
- Maria! Pentru toate păcatele săvârșite vei face în fiecare zi rugăciunile de dimineață și de seară, paraclisul Maicii Domnului spre ajutor, o catismă la psaltire și…..etc., etc., fapte bune, milostenie, trezvia minții, bunătate, blândețe cu aproapele…. și câte 300 de metanii în zi!
Maria stăta și asculta și consternată de faptul că i-a dat preotul un canon așa aspru l-a întrebat intrigată:
- Părinte! Dar de ce să fac eu așa de multe, de ce să-mi dați un canon așa de greu, când eu toate le fac din cauza soțului? El se cade să-l facă, nu eu!
Și părintele cu blândețe i-a răspuns:
- Maria! Se cuvenea ca ție să-ți dau canon, atâta timp cât tu l-ai spovedit pe el, nu pe tine. Tu în loc să te spovedești pe tine l-ai spovedit pe el. Așa că acest canon ți se cuvine ție. El când va veni la spovedanie îi voi da și lui ceva de făcut spre îndreptare, dar deocamdată tu l-ai spovedit pe el, l-ai judecat în fel și chip și deci se cade acum ca tu să-i faci canonul….
Unii dintre noi, de câte ori nu mergem la spovedanie și vinovat pentru toate câte am făcut e oricine numai noi nu. E vinovată și vremea de afară, și autobuzul care nu vine la timp, și șoferii din trafic, și ploaia și soarele și soacra și cățelul și purcelul, până și luna de pe cer greșește față de noi și noi, smeriții, față de Dumnezeu, dar numai din cauza lor, în niciun caz din cauza noastră.
Îndreptățirea de sine este păcatul frate cu neascultarea, deoarece Adam și Eva, în rai, s-au îndreptățit și au pierdut totul. Așadar, când mergem la spovedanie să spunem duhovnicului doar păcatele noastre, fără să ascundem ceva, și să dăm vina numai pe noi, nu (și) pe alții.
__________________
Biserica este dragoste, așteptare și bucurie.
(Părintele Alexander Schmemann)
Reply With Quote
Răspunde

Thread Tools
Moduri de afișare


Subiecte asemănătoare
Subiect Subiect început de Forum Răspunsuri Ultimele Postari
Povesti cu talc silverstar Generalitati 500 22.03.2015 19:01:38
Despre rugaciunea continua ( o povestioara cu tâlc ) cristiboss56 Rugaciuni 10 25.10.2010 23:21:27
Violonistul - o poveste cu talc costel Generalitati 2 25.09.2009 15:35:42