credinta

[erzbet]

În prealabil postat de Alexandr_Bazil

1. De ce priviti moartea cu atat de multa frica si tristete.
2. De priviti suferinta ca pe ceva rau. Omul evolueaza nu prin bucuriie, ci suferinta este cea care iti formeaza caracterul.

Eu personal nu vad nimic bun in genocid :))
Nu imi e frica de moarte propriu-zis, dar ma ingrozeste moartea inutila, moartea unui copil, moartea in chinuri si mai presus de orice moartea nedemna
Atunci mai urmeaza sa spui k traumele sunt benefice, ca trebuie sa ne bucuram de tragedia unei persoane iubite, ca ne formam ca oameni, nu? Daca asa este, atunci prefer sa fiu un om slab si sa cunosc cat mai putin suferinta

[cristiboss56]

În prealabil postat de erzbet

Atunci sa ii multumim lui Hitler pentru genocid :P k de fapt nu a ucis, a contribuit la uninuea omului cu Dumnezeu :)
noi suferim ca ne despartim de cineva drag, el sufera ca se desparte de toti, si nu ne-a trimis nimnei scrisori si vederi de acolo sa ne zica ce frumos e.
Si in cazu in care Dumnezeu pedepseste parintii schilodandu-le copilul pe viata, asta cum se numeste?

Ai dat un exemplu, sunt daca vrei mult mai multe si tot atit de dureroase dea lungul istoriei cu milioane si milioane de victime nevinovate printre care si copiii. Iti dau un exemplu personal. La virsta de 13 ani mi-a murit tata, la care tineam enorm si care mi-a produs in acel momen un soc. Ce trebuia sa fac? Sa-l acuz pe Dumnezeu ca a fost nedrept cu mine? Sa ma imdepartez de Dumnezeu? Urmasii milioanelor de victime din razboaie, calamitati , boli, epidemii, ce atitudine ar fi trebuit sa aiba fata de Dumnezeu? Citi crestini ar mai fi existat cu adevarat, daca toti cei ce ramineau in aceasta lume in suferinta il invinovateau pe Dumnezeu pentru ca nu a oprit toate aceste imense dureri si suferinte? Iisus Hristos cind a fost rastignit cui trebuia sa-i reproseze chinurile lui si pina la urma moartea? Tatalui? Sau faptuitorilor ? In nimicimea noastra lumeasca in care ne limitam strict la lumea materiala, la nastere, viata in sine in trup si moartea trupului nu o sa intelegem lumea in care traim , evenimentele din aceasta lume trecatoare si care ca durata in timp lumeasca ni se pare destul de lunga dar care raportata la univers este o secunda. Timpul este de fapt aici. Suferinta este de fapt aici . Pacatul nimicimii noastre este de fapt aici. Revolta, frustrarea etc sint tot aici, in aceasta lume. Sint lucruri si fenomene pe care aici nu o sa le intelegem niciodata, pentru ca defapt nici nu trebuie sa le intelegem pentru ca nici nu ne-ar ajuta la ceva. Asa ca revin cu intrebarea care este de fapt raspunsul in intrebare : Iisus Hristos lumesc pe cine trebuia sa acuze pentru finalul sau tragic si batjocoritor? pe Tatal? sau faptuitori? sau poate pe amindoi. DUMNEZEU SA NE LUMINEZE CALEA LA TOTI! +

[cristiboss56]

În prealabil postat de erzbet

Atunci sa ii multumim lui Hitler pentru genocid :P k de fapt nu a ucis, a contribuit la uninuea omului cu Dumnezeu :)
noi suferim ca ne despartim de cineva drag, el sufera ca se desparte de toti, si nu ne-a trimis nimnei scrisori si vederi de acolo sa ne zica ce frumos e.
Si in cazu in care Dumnezeu pedepseste parintii schilodandu-le copilul pe viata, asta cum se numeste?

Ai dat un exemplu, sunt daca vrei mult mai multe si tot atit de dureroase dea lungul istoriei cu milioane si milioane de victime nevinovate printre care si copiii. Iti dau un exemplu personal. La virsta de 13 ani mi-a murit tata, la care tineam enorm si care mi-a produs in acel momen un soc. Ce trebuia sa fac? Sa-l acuz pe Dumnezeu ca a fost nedrept cu mine? Sa ma imdepartez de Dumnezeu? Urmasii milioanelor de victime din razboaie, calamitati , boli, epidemii, ce atitudine ar fi trebuit sa aiba fata de Dumnezeu? Citi crestini ar mai fi existat cu adevarat, daca toti cei ce ramineau in aceasta lume in suferinta il invinovateau pe Dumnezeu pentru ca nu a oprit toate aceste imense dureri si suferinte? Iisus Hristos cind a fost rastignit cui trebuia sa-i reproseze chinurile lui si pina la urma moartea? Tatalui? Sau faptuitorilor ? In nimicimea noastra lumeasca in care ne limitam strict la lumea materiala, la nastere, viata in sine in trup si moartea trupului nu o sa intelegem lumea in care traim , evenimentele din aceasta lume trecatoare si care ca durata in timp lumeasca ni se pare destul de lunga dar care raportata la univers este o secunda. Timpul este de fapt aici. Suferinta este de fapt aici . Pacatul nimicimii noastre este de fapt aici. Revolta, frustrarea etc sint tot aici, in aceasta lume. Sint lucruri si fenomene pe care aici nu o sa le intelegem niciodata, pentru ca defapt nici nu trebuie sa le intelegem pentru ca nici nu ne-ar ajuta la ceva. Asa ca revin cu intrebarea care este de fapt raspunsul in intrebare : Iisus Hristos lumesc pe cine trebuia sa acuze pentru finalul sau tragic si batjocoritor? pe Tatal? sau faptuitori? sau poate pe amindoi. DUMNEZEU SA NE LUMINEZE CALEA LA TOTI! +

Frumos raspuns, Alexandr_Bazil.

Erzbet: Nu inteleg de ce, atunci cand nu avem alta explicatie suferintei si mortii cuiva, dam vina pe Dumnezeu?!? Intr-adevar, cand parintii pacatuiesc, pacatul se transfera asupra copilului. Se zice "Cand parintii mananca agurida, copiilor li se sterpezesc dintii". Ar trebui ca biblia sa fie cunoscuta de toti, ca toti sa stie care sunt efectele actiunilor lor. Si daca oamenii ar cunoaste efectele faptelor, poate ar sta putin pe ganduri, inainte de a face, a gandi sau a spune ceva.
Dumnezeu a facut niste legi, pe care nu numai noi suntem datori sa le respectam, ci chiar EL le respecta. Ingerii au acelasi liber arbitru ca si noi, si se stie ce dezastru a fost,cand acestia au folosit in mod rau acest liber arbitru; cati au cazut din cer si s-au transformat in diavoli. Nici cu omul nu e altfel.
Intr-adevar copilul cand se naste e nevinovat, avand doar pacatul adamic, intrucat se naste din unirea mamei cu tatal. Dumnezeu ii sterge acest pacat involuntar, prin botez. Deci dupa botez copilul e curat ca un ingeras. Dar pacatele parintilor: mandria, curvia, etc umbresc si copilul. Acum in timp ce scriu, mi-a venit ideea de sacrificiu propriu, pe care il stim de la Domnul Iisus. Ma intreb, daca copilul, in puritatea lui, nu se sacrifica pentru pacatele parintilor. Iar durerea despartirii de acel copilas ii purifica pe parinti.
Exista si oameni, care dupa o asemenea pierdere Il acuza pe Dumnezeu, in loc sa gaseasca propria parte de vina la cele intamplate. Ei nu fac altceva,decat sa se incarce de alte si alte pacate.
Atunci cand vedem un copil suferind, nu putem decat sa-l ajutam cu un remediu, sa-l mangaiem cum putem mai bine, sa ne rugam pentru el, spre alinare a durerii si insanatosire. A-i spune, ca asta e voia lui Dumnezeu, nu este posibil. N-ar fi decat o cruzime din partea noastra. Asta ne-o spunem noua, atunci cand noi suntem loviti de un necaz. La necazul altuia se raspunde cu compasiune.
Hitler, ca si criminal si sinucigas, va suferi vesnic in iad. El sub nici o forma nu poate reprezenta vointa lui Dumnezeu, el fiind un om fara Dumnezeu.

[Annamarria]

erzbet..simplu spus: Dumnezeu e bun, ne iubeste..noi am pacatuit..pacatul se plateste..Dumnezeu L-a dat pe Fiul sau sa ne curete de pacat prin jertfa sa, Hristos era NEVINOVAT, si pe langa ca era nevinovat ca om, era DUMNEZEU ADEVARAT..deci Dumnezeu a murit pentru pacatele noastre..noua ne ramane sa acceptam sau nu..e alegerea ta, dar gandeste-te bine si profund inainte sa alegi
tot din Fratii Karamazov vei intelege ca "toti suntem vinovati pentru toate" deci daca vei intelege asta, cand vei vedea un copil nevinovat suferind vei zice "Doamne iarta-mi pacatele pentru care lumea aceasta e rea, si pentru care sufera copilul acesta"
Si la Judecata de Apoi oamenii vor da socoteala pentru fiecare suferinta adusa in universul acesta, cu exceptia celor care au fost rascumparati prin sangele lui Hristos..citeste si Apocalipsa..atunci Dumnezeu ii va razbuna pe copiii nevinovati...dreptatea e a lui Dumnezeu..o va face, tu ai grija numai sa nu cumva sa fii tu nedrept
Sper sa gasesti pacea.
Doamne ajuta!

[erzbet]

Tot ce spuneti voi suna frumos, dar numai suna. Spuneti ca ce s-ar intampla daca toti oamenii ar da vina pe Dumnezeu pentru atatea nenorociri de-a lungul istoriei. Din fericire acest lucru nu se intampla, ar fi haos. Intrebarea era de ce permite Dumnezeu astfel de lucruri. Daca ar fi BUN si DREPT le-ar opri, fiind ATOTPUTERNIC. Cum nu le opreste, ori nu este ATOTPUTERNIC ori nu vrea sa le opreasca. atunci nu putem afirma ca este BUN SI DREPT, deci nu mai este Dumnezeu
Daca prin moarte ajungem mai repede la el, si spuneti ca moartea este benefica pentru spirit, atunci inseamna k starea de pe Pamant este inferioara. Si atunci de ce ne-am nascut? Practic traim ca sa murim mai repede, ca acolo e mai bine, atunci de ce a creat Dumnezeu lumea? Fiind atotstiutor, stia ca omul va gresi. De ce a permis una ca asta?
Nu vreau sa ridic acum problema divinitatii lui IIsus, deci sa o luam drept o axioma:iisus este Dumnezeu. Atunci el nu are cugetul nostru limitat sa dea vina pe Dumnezeu, el a murit din propria vointa si iubire pt oameni, fiind Dumnezeu
V-as ruga daca ati putea sa raspundeti la aceste cateva nelamuriri ale mele

[Annamarria]

sper sa fie cineva mai luminat ca mine care sa raspunda.
cheia intrebarilor tale se afla in libertatea omului.
E adevarat, Dumnezeu nu vrea pentru ca nu vrea sa intervina in liberul arbitru pe care ni l-a dat...Da, ca sa puna capat nedreptatilor ar putea pur si simplu sa ne distruga, sau sa nu ne fi creat deloc. Se pare ca El a considerat ca totusi merita sa ne creeze, cu tot raul care decurge si inn loc sa ne distruga pe toti, prefera sa ne pastreze asa si sa moara pt noi...numai El stie de ce.
Daca iti plac lucruile logice citeste CS Lewis "Crestinismul redus la esente" sau "Crestinism pur si simplu" ( e aceeasi carte)...te vei lamuri un pic pe cale logica, mie imi place mult.

[Alexandr_Bazil]

Erzbet e simplu...nici o fiinta ce intruchipeaza mila nu ar lasa o alta fiinta sa sufere. Insa sa opresti pe unii sa sufere inseamna sa ii ingradesti pe altii, sa le suprimi libera vointa, si nici o fiinta ce vrea dreptate intre oamnei si sansa ca acestia sa fie ei insisi nu va face asta. Deci nu ar fi o concluzie prea exagerata sa spunem ca o fiinta nu poate fi infinit de Miloasa si infinit de Dreapta in acelasi timp.

[maria55]

Draga annamaria,
si cine mai este interesat , va recomand sa mai citici din
" Maica Siluana va raspunde" ,si vezi gasi raspunsul la multe intrebari care va preocupa .
Chiar astazi avem un raspuns la o scrisoare , extrem de interesant zic eu .
Incercati !

[Annamarria]

În prealabil postat de maria55

Draga annamaria,
si cine mai este interesat , va recomand sa mai citici din
" Maica Siluana va raspunde" ,si vezi gasi raspunsul la multe intrebari care va preocupa .
Chiar astazi avem un raspuns la o scrisoare , extrem de interesant zic eu .
Incercati !

de ce eu?:D
nu ca nu m-ar interesa..dar de ce te-ai referit la mine?