Acceptul parintilor pentru casatorie

[Corinusha]

Ana, ma gandesc ca mama ta face chestia asta tocmai fiindca stie ca ii permiti; stie ca are cu cine. I-ai zis totul pana acum si crede ca i se cuvine sa stie absolut totul, chiar daca ai o varsta...
Trebuie sa ii dai detalii despre viata ta?! De fapt, nu trebuie; tu vrei, pentru ca daca nu ai vrea, nu i le-ai da, chiar daca s-ar supara...
Lumea vorbeste, iti zice sa nu o superi pe ea, da la tine se gandeste cineva? Tu contezi pentru persoanele care iti zic sa nu o superi, macar putin?! Gandeste-te si la asta;
Pana la urma, ai o varsta, e viata ta, tu vrei sa te casatoresti cu baiatul acela; tu vei sta cu el, nu mama ta; iar daca rupe legatura si cu tine, va ramane singura, si probabil dupa un timp isi va da seama ca nu e bine ce a facut.
E exact genul e parinte toxic, cum zice Fany (cel putin asa mi-am dat seama din putinele detalii din postari).

[Florinvs]

Evident ca sunt total de acord cu antevorbitorii mei! Inteleg ca e greu sa rupi o relatie cu parintii, insa când iubesti cu adevarat pe cineva si persoana respectiva te iubeste si ea, atunci- cu toata parerea de rau pentru relatia cu parintii- as merge pana in pânzele albe pentru cineva pe care as iubi-o si m-ar iubi!
Poate pentru femei-daca sunt mai sensibile-poate fi mai dificil.

[horatiu.miron]

Eu zic așa: dacă se lasă cu măritiș, te măriți tu, nu părinții. Alegerea ta, odată făcută, trebuie acceptată de ei, chiar dacă nu le place, pentru că e alegerea ta și nu a altcuiva.

Dar tocmai de-aia trebuie să alegi cu multă chibzuială. Iar dacă ei nu acceptă decizia ta, la care ai ajuns după ce te-ai gândit bine de tot, tu n-ai nicio vină. Orice se strică în relația dintre tine și ei din acel moment devine exclusiv voința și vina lor.

Rolul lor este să te susțină necondiționat, pentru că de-aia-ți sunt părinți. Rolul lor nu este să aleagă pentru tine, ci să fie fericiți pentru tine și alegerea pe care-o faci, pentru că ești om în toată firea (sper) și a te trata ca pe un copil ar fi un afront și o dovadă de lipsă de respect față de tine. Dacă peste ani o să constați că a fost o decizie proastă, tu o să fii prima care o să tragi ponoasele, nu ei.

[ioana5760]

Vad ca dra Ana_2014 nu a mai scris nimic de ceva vreme.

Am si eu o intrebare legat de subiect, la general vorbind, din cate am citit, e bine ca parintii sa-si dea binecuvantarea pentru casatorie.
Daca nu o dau atunci le merge rau tinerilor? cat trebuie sa ascultam de parinti?

Stiu un caz concret cand binecuvantarea nu au primit-o si nici acum la cativa ani de casatorie familia baiatului nu a acceptat fata in inima, si pot sa spun ca sunt probleme. Desi au plecat la drum cu optimism, au trecut peste toate discutiile si cu imaginea ca ea/el e aleasa/alesul orice ar fi, ceva nu merge. El de ceva sufera si nu spune pt ca ar primi imediat raspunsul "ai ce ti-ai luat" iar acum isi inneaca probleme in alcool zi de zi.
Cred ca e bine ca totusi sa fi acceptat intr-o familie.

[AlinB]

Depinde de la caz la caz, poate in unele cazuri reprosurile parintior sunt indreptatite iar copilul nu gandeste limpede, dar poate foarte bine sa fie si invers, caz in care copiul nu trebuie sa-si rateze viata asteptand ca parintii sa se destupe la minte, chestie care se prea poate sa nu se intample niciodata.

[aurelian86]

Ana, am si eu o intrebare, asa voi traiti in casatorie de proba?
Oricum parintii tai dau dovada de materialism, spune-le ca salariu e si un test intr-o relatie, si nu se stie in viitor, cine va avea salariu maimare/mic.

[Parascheva16]

În prealabil postat de aurelian86

Ana, am si eu o intrebare, asa voi traiti in casatorie de proba?
Oricum parintii tai dau dovada de materialism, spune-le ca salariu e si un test intr-o relatie, si nu se stie in viitor, cine va avea salariu maimare/mic.

Hai sa spunem lucrurilor pe nume. Desfranare sau curvie, nu casatorie de proba. :)
*
Putin off-topic. Voi ce intelegi prin alesul/aleasa? Credeti ca femeia sau barbatul este destinat sa fie cu cineva? Suflete pereche?!
Eu personal nu cred in asa ceva.

[Florinvs]

In suflete-pereche nu cred nici eu! Asta ar insemna ca omul sa nu mai trebuiasca sa faca nimic, ci pur si simplu sa astepte sa-si intalneasca sufletul-pereche, ceea ce mi se pare gresit!
Eu cred ca atunci cand iti doresti sa cunosti pe cineva pentru o viitoare casatorie, are importanta si rugaciunea dar si actiunile concrete care le faci, in sensul de a cauta prin toate mijloacele avute la dispozitie, pe cineva care sa-ti placa cu adevarat si sa te placa cu adevarat!

Cu acceptul parintilor pentru casatorie, cu exceptia unor cazuri grave (In care parintii ar avea motive serioase sa se opuna- daca barbatul este neserios, violent, betivan, drogat, implicat in grupari de crima organizata, etc sau daca femeia este neserioasa sau interesata numai de situatia materiala), in rest parintii nu trebuie sa se opuna casatoriei.

[Ana_2014]

Buna ziua.
Din pacate nu mai suntem impreuna. Nu am avut de ales. daca am fi continuat s-ar fi intamplat multe lucruri grave si multi oameni ar fi avut de suferit, unii chiar nevinovati..toate astea pentru ca noi sa nu ne casatorim. S-a ajuns prea departe cu atata rau...Stiu ca nu se mai poate face nimic, dar sufar enorm. Ma rog sa pot trece peste asta, dar pur si simplu nu reusesc..
Daca aveti vreo sugestie...ceva sa ma faca sa nu mai simt golul din suflet...va rog sa imi spuneti.

[Corinusha]

Da, eu am o intrebare? De ce ai renuntat sa te casatoresti cu el pentru moftul cuiva? Cum ar fi avut de suferit persoane nevinovate, ca nu inteleg (in afara ca se criza maicata care se pare ca vrea controlul total asupra ta - si tu i-l dai-)
Concluzionez ca de fapt nu vroiai chiar asa tare sa te casatoresti cu el, altfel o faceai indiferent cine ce spunea.