Forum Crestin Ortodox Crestin Ortodox
 
 


Du-te înapoi   Forum Crestin Ortodox > Generalitati > Resurse ortodoxe on-line
Răspunde
 
Thread Tools Moduri de afișare
  #1  
Vechi 02.03.2016, 14:12:08
Carmen135 Carmen135 is offline
Senior Member
 
Data înregistrării: 16.03.2015
Locație: Constanta
Religia: Ortodox
Mesaje: 108
Implicit Datorii

Care sunt
mai rele: datoriile sau
păcatele?
Răspuns: Datoriile sunt mai
rele decât păcatele:
pentru păcate te pocăiești
și Dumnezeu te iartă, dar
pentru datorii ești chinuit
nu numai în viața aceasta,
dar și în viața viitoare.
însă de acest lucru să ne
izbăvească Domnul.
preluat din cartea
"1000
de intrebari si
raspunsuri despre
viata
duhovniceasca -
carte ortodoxa"
de întrebări
*
răspunsuri
despre
viața duhovnicească
1000
DE ÎNTREBĂRI ȘI RĂSPUNSURI
DESPRE
VIATA DUHOVNICEASCĂ
*
Alcătuite pe baza operelor
Sfinților Părinți
și ale nevoitorilor bunei
credințe
Traducere din limba rusă:
Cristea Florentina
Carte tipărită cu
binecuvântarea
Prea Sfințitului Părinte
GALACTION,
Episcopul Alexandriei și
Teleormanului

despre ce datorii este vorba..daca poate cineva sa explice?
Reply With Quote
  #2  
Vechi 02.03.2016, 15:00:51
ahilpterodactil
Guest
 
Mesaje: n/a
Implicit

Nu pot sa explic, pt ca n-am citit cartile acelea de care iti ziceam aseara... Si nici Biblia n-o cunosc foarte bine.
Dar pot, pana vine cineva mai documentat si explica, sa iti tin companie, cu niste presupuneri. Iti spun la ce ma duce pe mine gandul, doar atat.

In Biblie gasim o pilda cu un datornic. Acolo sensul principal este sa iertam datornicilor nostri. Dar un alt sens poate fi si acela ca nu-i de gluma cu datoriile. Care datorii? Ne raspunde o alta pilda, cea a talantilor. Adica, din moment ce am primit darul vietii de la Dumnezeu, e foarte important sa aducem putina dobanda. Sa nu traim doar ca sa facem umbra pamantului. Sa ne folosim unii pe altii, sa ne ajutam, sa fim o adevarata comuniune, un trup frumos si sanatos impreuna.

Pe de alta parte, gasim in curtea Bisericii, la un film evreiesc ("Lista lui Schindler"), un final curios: omul acesta, Schindler, care salvase multe vieti omenesti de la supliciul nazist, plange de iti rupe inima la sfarsit. De ce?
Adorat de toti, privit ca un fel de Mare Salvator, el se simte foarte vinovat deoarece ... a ajutat prea putini oameni (salvase cateva mii...). Se simte impovarat de datoria de a nu fi lucrat suficient de bine.
El plange, deznadajduit, ca un copil: "As mai fi putut salva pe cativa... Macar unul, macar inca unul as mai fi putut salva..."
In bocetul lui Schindler intrezarim chinul sufletesc de a nu trai din toata fiinta, cu toata dragostea, bucuria vietii. El se simte dator inaintea lui Dumnezeu pentru trandavie, pentru nepricepere, pentru refuzul de a se jertfi fara menajamente.
Il doare ca nu a iubit dumnezeieste, asa cum i-a spus Hristos: "Iubiti-va unii pe altii asa precum Eu v-am iubit pe voi." Total, cu daruire fara menajamente, jertfelnic.
Schindler isi plange frica de rastignire, lasitatea, mediocritatea, nedeplinatatea iubirii lui pentru Dumnezeu si pentru oameni.
Evident, e bocetul unui om smerit.
Adica lucid, constient ca masura iubirii dintre Dumnezeu si om este nesfarsita... Isi vede limitele, care au limitat iubirea dintre el si Hristos, iar pentru aceasta se plange cu amar.

Iarta-ma pentru asocierile pe care mi le-am ingaduit public. Sper sa aduca vreun coleg sau vreo colega mai zdraveni in cele crestinesti lumina de care am si eu nevoie in aceasta chestiune.
Toate cele bune!

P.S. Ma bucur ca ridici probleme importante, cu miez. Prin acest fapt ne ajuti pe toti sa lucram la starea personala sau macar sa ne constientizam limitele.

Last edited by ahilpterodactil; 02.03.2016 at 15:05:18.
Reply With Quote
  #3  
Vechi 02.03.2016, 22:00:13
Carmen135 Carmen135 is offline
Senior Member
 
Data înregistrării: 16.03.2015
Locație: Constanta
Religia: Ortodox
Mesaje: 108
Implicit

Citat:
În prealabil postat de ahilpterodactil Vezi mesajul
Nu pot sa explic, pt ca n-am citit cartile acelea de care iti ziceam aseara... Si nici Biblia n-o cunosc foarte bine.
Dar pot, pana vine cineva mai documentat si explica, sa iti tin companie, cu niste presupuneri. Iti spun la ce ma duce pe mine gandul, doar atat.

In Biblie gasim o pilda cu un datornic. Acolo sensul principal este sa iertam datornicilor nostri. Dar un alt sens poate fi si acela ca nu-i de gluma cu datoriile. Care datorii? Ne raspunde o alta pilda, cea a talantilor. Adica, din moment ce am primit darul vietii de la Dumnezeu, e foarte important sa aducem putina dobanda. Sa nu traim doar ca sa facem umbra pamantului. Sa ne folosim unii pe altii, sa ne ajutam, sa fim o adevarata comuniune, un trup frumos si sanatos impreuna.

Pe de alta parte, gasim in curtea Bisericii, la un film evreiesc ("Lista lui Schindler"), un final curios: omul acesta, Schindler, care salvase multe vieti omenesti de la supliciul nazist, plange de iti rupe inima la sfarsit. De ce?
Adorat de toti, privit ca un fel de Mare Salvator, el se simte foarte vinovat deoarece ... a ajutat prea putini oameni (salvase cateva mii...). Se simte impovarat de datoria de a nu fi lucrat suficient de bine.
El plange, deznadajduit, ca un copil: "As mai fi putut salva pe cativa... Macar unul, macar inca unul as mai fi putut salva..."
In bocetul lui Schindler intrezarim chinul sufletesc de a nu trai din toata fiinta, cu toata dragostea, bucuria vietii. El se simte dator inaintea lui Dumnezeu pentru trandavie, pentru nepricepere, pentru refuzul de a se jertfi fara menajamente.
Il doare ca nu a iubit dumnezeieste, asa cum i-a spus Hristos: "Iubiti-va unii pe altii asa precum Eu v-am iubit pe voi." Total, cu daruire fara menajamente, jertfelnic.
Schindler isi plange frica de rastignire, lasitatea, mediocritatea, nedeplinatatea iubirii lui pentru Dumnezeu si pentru oameni.
Evident, e bocetul unui om smerit.
Adica lucid, constient ca masura iubirii dintre Dumnezeu si om este nesfarsita... Isi vede limitele, care au limitat iubirea dintre el si Hristos, iar pentru aceasta se plange cu amar.

Iarta-ma pentru asocierile pe care mi le-am ingaduit public. Sper sa aduca vreun coleg sau vreo colega mai zdraveni in cele crestinesti lumina de care am si eu nevoie in aceasta chestiune.
Toate cele bune!

P.S. Ma bucur ca ridici probleme importante, cu miez. Prin acest fapt ne ajuti pe toti sa lucram la starea personala sau macar sa ne constientizam limitele.


am inteles...multumesc pentru raspuns..
sunt presupuneri foarte bune...
si eu ma gandeam la faptele bune..dar e aceasta paralela sau nu stiu cum sa zic...intre pocainta si datoriile acestea...adica nu e de ajuns sa imi fie iertate pacatele...nu stiu
eu ma bucur ca mi ai raspuns..si eu sper..dar din cate vad.nu mai doreste nimeni sa raspunda.
probabil...voi incerca sa intreb un preot... cred.
Toate cele bune! :)
Reply With Quote
  #4  
Vechi 03.03.2016, 16:11:01
crinrin
Guest
 
Mesaje: n/a
Implicit

Datoria fata de aproapele: "8. Nimănui cu nimic nu fiți datori, decât cu iubirea unuia față de altul; că cel care iubește pe aproapele a împlinit legea."

Datoria fata de Dumnezeu: "10. Așa și voi, când veți face toate cele poruncite vouă, să ziceți: Suntem slugi netrebnice, pentru că am făcut ceea ce eram datori să facem."
Reply With Quote
  #5  
Vechi 03.03.2016, 17:39:21
Carmen135 Carmen135 is offline
Senior Member
 
Data înregistrării: 16.03.2015
Locație: Constanta
Religia: Ortodox
Mesaje: 108
Implicit

Citat:
În prealabil postat de crinrin Vezi mesajul
Datoria fata de aproapele: "8. Nimănui cu nimic nu fiți datori, decât cu iubirea unuia față de altul; că cel care iubește pe aproapele a împlinit legea."

Datoria fata de Dumnezeu: "10. Așa și voi, când veți face toate cele poruncite vouă, să ziceți: Suntem slugi netrebnice, pentru că am făcut ceea ce eram datori să facem."

multumesc pt raspuns.
Reply With Quote
Răspunde

Thread Tools
Moduri de afișare