disperata

[Marimira]

Congresul ,,pan-ortodox” de la Constantinopol, din 1923, reprezintă debutul procesului de introducere a modernismului în Biserică

Cei care au vrut să-şi însuşească caracterul legitim al Bisericii - de a deţine şi propovădui revelaţia despre Dumnezeu - au înţeles, în timp, că pentru aceasta trebuie să distrugă zidul de apărare, format din canoane, aşezăminte şi rânduieli, care apără învăţătura dumnezeiască de infiltrarea ideologiilor omeneşti.

La începutul secolului XX, după primul război mondial, care a reprezentat o adevărată bulversare a societăţii umane pe toate planurile, circumstanţele devin favorabile unui astfel de atac şi iniţiativa este luată imediat de conducerea Patriarhiei Constantinopolului. Aceasta emite două enciclice (1902, 1920), care susţin măsuri reformatoare ce vădesc acceptarea de către ierarhia bisericească a unei gândiri liberale.

Pasul următor este realizat de Patriarhul Meletie al Constantinopolului (1871-1935), care, profitând de poziţia sa, introduce în Biserică o serie de idei străine de învăţătura propovăduită de Sfinţii Părinţi. Mai mult, afirmând că ,,sfintele tradiţii ale Ortodoxiei sunt depăşite, de modă veche şi reprezintă nişte impedimente clare pentru unitatea creştină”, el începe să lovească cu putere în zidul canonic al Bisericii.

Un moment crucial al atacului său a fost Congresul ,,pan-ortodox” din 1923, de la Constantinopol, pe care l-a convocat pentru a-şi impune măsurile reformatoare întregii Biserici Ortodoxe. Deşi la acest congres, el nu a reuşit decât să introducă o schimbare a calendarului bisericesc, celelalte măsuri ale sale fiind prea inovatoare pentru acel moment, prin aceasta a obţinut un precedent pentru viitoare modificări ale canoanelor Bisericii şi, mai grav, a tulburat profund şi a dezbinat lumea ortodoxă.

Meletie Metaxakis este primul mare ierarh al Bisericii Ortodoxe care susţine oficial convocarea unui Sinod Ecumenic, al VIII-lea, pentru a decide ,,asupra tuturor problemelor Bisericii”

Un alt eveniment plin de semnificaţii al congresului, dar care a trecut aproape neobservat, a avut loc la cea de-a şasea sesiune a acestuia. După ce, înainte de primul război mondial şi în anii ’20 începuseră să se facă auzite voci moderniste care cereau convocarea unui ,,al VIII-lea Sinod Ecumenic”, în timpul celei de-a şasea şedinţe a congresului, patriarhul Meletie a propus ca Patriarhia Constantinopolului să ia iniţiativa pentru convocarea unui Sinod Ecumenic. Spre deosebire de cererile anterioare, care s-au făcut auzite din afara Bisericii, acum se auzea, pentru prima oară, această dorinţă exprimată din inima Bisericii, de însuşi patriarhul Constantinopolului. Poziţia sa era cu atât mai importantă cu cât el avea autoritatea necesară pentru convocarea unui astfel de sinod.

Potrivit cuvintelor patriarhului, acest sinod urma să decidă ,,asupra tuturor problemelor ce preocupă Biserica Ortodoxă la un moment dat”. Mai mult, Meletie a propus concret ca sinodul să aibă loc în anul 1925, în oraşul Nis (n.r.: actualmente în Serbia). Graba cu care el dorea convocarea unui sinod ecumenic vădeşte, într-o oarecare măsură, interesele oculte ale patriarhiului; probabil, el a încercat să-i ia pe nepregătite pe reprezentanţii Bisericilor Ortodoxe locale prezenţi la congresul din 1923 ca aceştia să-şi dea acordul în pripă, pentru ca ulterior el să poată dirija cu abilitate evenimentele în direcţia dorită.

Mediul tulbure din punct de vedere politic, economic şi social al acelor ani era prielnic unor manevre de culise, care ar fi putut trece cu uşurinţă în ochii posterităţii ca fiind motivate de circumstanţele istorice ale momentului. Societatea se afla într-un proces de transformare profundă şi poate că nu ar fi dat prea mare atenţie hotărârilor unui sinod, care apoi ar fi fost introduse în Biserică pe nesimţite, dar ca literă de lege. Contextul era favorabil şi din cauza faptului că Biserica Ortodoxă Rusă, cea mai mare dintre Bisericile Ortodoxe şi, poate, cea mai conservatoare, fusese puternic atacată de regimul comunist şi nu ar fi putut lua parte la discuţiile şi hotărârile pe care le implica un astfel de sinod.

[Marimira]

Însă, după experienţa amară a congresului din 1923, care a introdus o schismă gravă în sânul Bisericii Ortodoxe, Biserica Serbiei şi-a exprimat dorinţa ca toate Bisericile Ortodoxe locale să facă pregătiri serioase pentru desfăşurarea sinodului şi, eventual, să aibă loc o conferinţă pregătitoare. În aceste condiţii, sinodul a fost amânat.

Congresul ,,pan-ortodox” de la Constantinopol a provocat o asemenea zarvă în sânul Bisericii Ortodoxe, încât la câteva luni de la încheierea sa, Metaxakis a fost depus în mod ruşinos din scaunul patriarhal. Dar înlocuirea sa cu patriarhul Grigorie al VII-lea (1923-1924) nu a modificat prea mult starea lucrurilor. Echipa lui Metaxakis a rămas intactă în Fanar şi loială inovaţiilor introduse de liderul său masonic, urmărind în continuare schimbarea învăţăturii Bisericii cu o ideologie umană.

Nici în moarte, Meletie nu s-a dezis de adevăratul său crez: el a fost înmormântat după rânduiala masonică

Biruinţa patriarhului Meletie a fost imensă. Prin hotărârile adoptate la congresul din 1923, el a reuşit să producă o fisură în zidul canonic al Bisericii, urmată de o schismă în sânul ei.
Acest ierarh, care a luptat împotriva Bisericii de la cel mai înalt amvon al său, este descris de părintele Iustin Popovici (1894-1979) astfel: ,,Faimosul şi mândrul modernist, reformator şi autor al schismelor din sânul Ortodoxiei”, iar mitropolitul Meftodie Kondostanos (1942-1967) scria despre el: ,,Acest exilat din Ţara Sfântă (n.r.: în 1908, de către Patriarhul Damian al Ierusalimului, pentru ,,activităţi împotriva Sfântului Mormânt”), din Kition (Cipru), din Atena (n.r.: în 1921, el a fost depus de Sfântul Sinod al Bisericii Ortodoxe a Greciei pentru activităţi potrivnice Bisericii, iar depunerea sa a fost revocată necanonic în urma presiunilor masonilor care doreau să-l înscăuneze patriarh de Constantinopol), din Constantinopol (n.r.: în 1923, în urma scandalului şi schismei provocate de congresul din 1923), Meletie Metaxakis - un spirit instabil, neliniştit, flămând de putere, un adevărat demon”. Sfârşitul vieţii sale, ca întreaga sa viaţă în sânul Bisericii, mărturiseşte adevărata identitate a patriarhului Constantinopolului, Meletie Metaxakis: după relatarea martorilor oculari, el a fost înmormântat, în 1935, la Cairo, ca patriarh de Alexandria, după rânduiala masonică !

Prin declaraţiile şi activităţile sale ca patriarh al Bisericii Ortodoxe Române, Miron Cristea îşi vădeşte unitatea de cuget cu Meletie Metaxakis

Din nefericire, el nu a fost singurul ierarh care a propovăduit idei străine de învăţătura ortodoxă şi care a luptat pentru a le introduce, în scopul de a lovi zidul de apărare al Bisericii. Un alt exemplu grăitor pentru această atitudine anti-ortodoxă a ierarhilor din ultimul secol este patriarhul Bisericii Ortodoxe Române, Miron Cristea (1868-1939, mitropolit primat între anii 1920-1925, patriarh între anii 1925-1939), mason cu ,,grad foarte înalt” şi fost ierarh … greco-catolic.

Delegaţia unirii la Bucureşti (1918), formată din episcopii Miron Cristea şi Iuliu Hossu (greco-catolic), Caius Brediceanu, Al. Vaida-Voievod şi Vasile Goldiş >>

[Marimira]

Măsurile pe care Miron Cristea a încercat, la rândul său, să le introducă în Biserica Ortodoxă Română vădesc limpede o unitate de vederi între el şi patriarhul Meletie Metaxakis. Astfel, imediat după înscăunarea sa, la 1 ianuarie 1920, ca mitropolit primat al Bisericii Ortodoxe Române, el a declarat că Biserica are nevoie de ,,reorganizare şi reformare”, dorind, în acord cu ceilalţi ierarhi "ortodocşi" masoni, organizarea unui sinod ecumenic. Acest lucru îl făcuse cunoscut încă de la alegerea sa ca mitropolit primat în 1919, când a trimis o scrisoare tuturor patriarhilor ortodocşi în care propunea convocarea unui sinod ecumenic care să rezolve ,,problemele arzătoare ale Bisericii”.

De asemenea, la scurt timp după alegerea sa, în 1920, el a prezentat sinodului român un program de reformă în 9 puncte, care seamănă uimitor cu planurile patriarhului Constantinopolului. Acest program susţinea înlocuirea calendarului iulian cu cel gregorian, combaterea sectelor, revizuirea unor aspecte ale ritului, recăsătorirea preoţilor văduvi, precum şi organizarea unor instituţii de propagandă. O latură importantă a activităţii sale de conducător al Bisericii Române a constituit-o ecumenismul local, fiind considerat ,,pionierul mişcării ecumeniste din România”. Sunt cunoscute relaţiile sale apropiate cu ierarhii Bisericii Anglicane, numeroasele vizite şi participări la întruniri ecumeniste, recunoaşterea oficială a validităţii hirotoniilor anglicane în 1936 etc.

[Marimira]

Patriarhul Miron s-a străduit să imprime Bisericii Ortodoxe Române un puternic avânt modernist

Mitropolitul Miron a primit cu bucurie convocarea congresului din 1923, iar delegaţii români prezenţi la această întrunire au susţinut iniţiativa patriarhului Meletie cu privire la sinodul ecumenic. De asemenea, în urma consultării cu sinodul român, Miron a anunţat, în scrisoarea sa din 17 decembrie 1923, că Biserica Ortodoxă Română acceptă hotărârile congresului de la Constantinopol. Într-adevăr, un an mai târziu, la 1 octombrie 1924, avea loc schimbarea calendarului bisericesc în România. Mai mult, el a dorit să schimbe nu numai calendarul iulian, ci şi pascalia iuliană (n.r.: pascalia este metoda de calcul a datei Învierii Domnului), datele Învierii Domnului din anii 1926 şi 1929 nestabilindu-se după pascalia iuliană şi nici măcar după cea gregoriană.

Este interesant de remarcat faptul că patriarhul Miron, asemenea lui Meletie Metaxakis, a avut puterea politică de partea sa şi a putut, graţie acesteia, să opereze unele schimbări profunde în Biserică. ,,Relaţiile” pe care le avea deja când a ajuns patriarh s-au consolidat fenomenal în clipa în care el a devenit unul dintre membrii consiliului de regenţă înfiinţat în anul 1927, la moartea regelui Ferdinand.

Perseverenţa lui Miron Cristea în a imprima Bisericii Ortodoxe Române, ca una dintre cele mai mari Biserici Ortodoxe, un puternic avânt modernist este răsplătită de Patriarhia Constantinopolului, în 1925, cu ridicarea la rangul de Patriarhie.

Miron Cristea prevesteşte crearea Consiliului Mondial al Bisericilor

Patriarhul Miron îşi continuă activitatea modernistă la cârma Bisericii Române şi în deceniul următor, susţinând puternic convocarea unui sinod ecumenic pentru rezolvarea problemelor Bisericii, sau mai bine zis pentru legiferarea modernizării Bisericii şi distrugerea zidului canonic al acesteia. Astfel, la Conferinţa de la Sinaia, desfăşurată între 22-23 septembrie 1934, a fost emisă din nou ideea întrunirii unui sinod ecumenic. De asemenea, s-a discutat despre ,,lărgirea perspectivei pentru viitoare organizaţii ecleziologice internaţionale”, fapt care s-a tradus în realitate prin crearea, în anul 1948, al Consiliului Mondial al Bisericilor şi subscrierea Bisericii Ortodoxe Române la ,,idealurile” acestuia.

Din nefericire, Patriarhul Meletie al Constantinopolului şi Patriarhul Miron al României sunt doar două exemple din pleiada de înalţi ierarhi care au condus Biserica Ortodoxă în secolul XX şi care nu au urmărit decât înlocuirea învăţăturii ei dumnezeieşti cu ideologii omeneşti. Toţi aceştia au luptat împotriva Bisericii care le-a dat naştere şi s-au purtat nu ca ,,fii ai luminii”, ci ca nişte pui de năpârcă, care sfâşie pântecele mamei pentru a ieşi la lumină …

[Marimira]

Sursă: Moldova Noastră
Cu râvnă întru Domnul,
preluat şi prelucrat de

Vitalii Mereuţanu - Magistru în Teologie

[elizabeta]

Suntem alaturi de tine, ne rugam sa se intoarca acasa, langa tine, unde ii este locul.
CURAJ! Nu esti singura!

[Marimira]

Avand in vedere cele de mai sus expuse amanuntit de oameni care s-au pregatit pt. a face cunoscut pe Dzeu asa cum ni s-a revelat El in biserica ortodoxa putem trage urmatoare concluize, este ingusta calea care duce la mantuire...
"Intraţi pe poarta cea strâmtă. Căci largă este poarta, lată este calea care duce la pierzare, şi mulţi sunt cei ce intră pe ea. Dar strâmtă este poarta, îngustă este calea care duce la viaţă, şi puţini sunt cei ce o află. (Matei 7:13-14)"
Din pct.meu de vedere asumarea credintei si dorinta de a ne mantui nu are legatura cu ...de putem - de nu putem (ne vom ruga sa ne ducem crucea!), sau..de e greu sau de e usor..se intelege ca nu e usor nici comod, nici la indemana ...dar s-a stabilit prin Revelatie din Sf.Scriptura, prind Traditia Apostolica..linia ortodoxiei de la Mantuitorul prin Apostoli si ucenicii lor pana in zilele noastre si prin trairea, prin experienta sfintilor parinti ca doar Hristos este "Calea , Adevarul si Viata" si doar prin acestea stim sigur ca ne putem mantui daca intelegem ca "am ales" sa vietuim curat ortodox, ca aceasta este linia vietii noastre,daca ne dorim mai presus de orice mantuirea prin ortodoxie, care este calea cea mai sigura, singura cale stiuta ca fiind sigura spre mantuire, intrucat de-a lungul celor 2000 de ani, de la Mantuitorul pana in prezent nu a schimbat nimic...atunci alegand de buna voie acest drum trebuie sa suportam consecintele...adica sa ne fie si greu, sa ni se para chiar si imposibil si tot trebuie sa ne luptam pt.a dobandi mantuirea in credinta care de buna voie am aleso.Si cum putem face acest lucru decat respectand dogma si sfintele canoane ale bisericii ortodoxe asa cum au fost ele invatate si experimentate si trasate de sfintii parinti.
In alta ordine de idei Cum spunea Iov? "Daca am primit cele bune de la Dzeu oare nu le vom primi si pe cele mai putin bune?"
Sunt cateva pers.aici pe forum care vorbesc din experienta lor si dintr-o experienta curat duhovniceasca.S-a dovedit ca atunci cand nu s-au respectat reugulile, canoanele, sfaturile si binecuvantarile duovnicilor s-au intors lucr.impotriva celor care nu s-au luptat lupta cea buna dupa toate regulile stabilite.
Unii oameni au vorbit despre cititul psaltirei, exista niste reguli pt.citirea ei, altfel nespovedit, fara post , fara binecuvantarea duhovnicului nu poti sa-l indepartezi pe vrajmas..ci doar sa-i dai putere sa lupte impotriva ta si sa-ti distruga viata la modul cel mai concret "Sa prigoneasca vrajmasul sufletul meu si sa-l prinda, sa calce la pamant viata mea si slava mea in tarana sa o aseze."
Parintele Arsenia Boca a sfatuit sa nu se citeasca si psalmii care contin blesteme pt.ca acestea se vor intoarce impotriva lor.Sunt lucr. experimentate si dovedite ca fiind adevarate.La fel si cu toate celelalte reguli fixate de sfintele canoane pt. ca din scriptura stim "ca nimic necurat nu va intra in imparatia lui Dzeu" si ca nu doar "cel ce zice Doamne - Doamne" se va mantui...trebuie sa avem lucrare adevarata si sa ne asumam si consecintele credintei pe care ne-am aleso chiar de ne-ar lovi orice greutate...
Referitor la metoda calendarului catamenial dihovnicii imbunatatiti acest lucru sustin;ca nu doresti nu poti creste copii devii abstinent, altfel prin metode contraceptive fie ele de orice fel nu te poti uni cu Hristos prin Sf.Taina a Euharistiei, prin Sf.Impartasanie......deci te tii oarecum la distanta de cele sfinte...dar fiecare poate alege ce doreste.In Eclesiast se spune:
"3. Sa ascultam dar incheierea tuturor invataturilor: Teme-te de Dumnezeu si pazeste poruncile Lui. Aceasta este datoria oricarui om.
14. Caci Dumnezeu va aduce orice fapta la judecata, si "judecata aceasta se va face cu privire la tot ce este ascuns, fie bine, fie rau

" Nu ştiţi, oare, că nedrepţii nu vor moşteni împărăţia lui Dumnezeu? Nu vă amăgiţi: Nici desfrânaţii, nici închinătorii la idoli, nici adulterii, nici malahienii, nici sodomiţii,
10. Nici furii, nici lacomii, nici beţivii, nici batjocoritorii, nici răpitorii nu vor moşteni împărăţia lui Dumnezeu.
11. Şi aşa eraţi unii dintre voi. Dar v-aţi spălat, dar v-aţi sfinţit, dar v-aţi îndreptat în numele Domnului Iisus Hristos şi în Duhul Dumnezeului nostru.
12. Toate îmi sunt îngăduite, dar nu toate îmi sunt de folos. Toate îmi sunt îngăduite, dar nu mă voi lăsa biruit de ceva.
13. Bucatele sunt pentru pântece şi pântecele pentru bucate şi Dumnezeu va nimici şi pe unul şi pe celelalte. Trupul însă nu e pentru desfrânare, ci pentru Domnul, şi Domnul este pentru trup.
14. Iar Dumnezeu, Care a înviat pe Domnul, ne va învia şi pe noi prin puterea Sa.
15. Au nu ştiţi că trupurile voastre sunt mădularele lui Hristos? Luând deci mădularele lui Hristos le voi face mădularele unei desfrânate? Nicidecum!
16. Sau nu ştiţi că cel ce se alipeşte de desfrânate este un singur trup cu ea? "Căci vor fi - zice Scriptura - cei doi un singur trup".
17. Iar cel ce se alipeşte de Domnul este un duh cu El.
18. Fugiţi de desfrânare! Orice păcat pe care-l va săvârşi omul este în afară de trup. Cine se dedă însă desfrânării păcătuieşte în însuşi trupul său.
19. Sau nu ştiţi că trupul vostru este templu al Duhului Sfânt care este în voi, pe care-L aveţi de la Dumnezeu şi că voi nu sunteţi ai voştri?
20. Căci aţi fost cumpăraţi cu preţ! Slăviţi, dar, pe Dumnezeu în trupul vostru "
Ajuta-ne Doamne pe toti sa intelegem cum putem ajunge fiecare sa ne mantuim!

[Marimira]

Scuze, din graba am uitat sa inserez ca ultimul fragment dupa Eclesiast era din Sf.Ap.Pavel, Corinteni,cap.6

[Fani71]

Marimira, ce legatura au toate aceste lungi texte cu discutia de pe acest topic, chiar deviata fiind ea cu diverse definitii ale pacatului si discutii despre contraceptie?
Cred ca daca postam texte lungi ar trebui sa facem o mica prezentare si sa spunem de ce le postam, ce contin ele.
Sincera sa fiu, nu am timp sa le citesc.

[Fani71]

În prealabil postat de zaharia_2009

Discutia deviaza tipic, ca si in alte dati, si pt. mine este destul cit am ,,discutat" deoarece noi nu suntem invatacei . Stim fiecare lucruri destule, serioase si poate ca si suficiente . In cazul nostru ,prelungirea discutiei nu duce decit la contradictii jenante sau la polemica sterila. Ma surprinde cum de poti intelege strict in modul acesta postarile mele . La fel ai speculat si subiectele : iubirea aproapelui, iertarea lui, pomenirea lui in rugaciuni, icoana ortodoxa, sfintii fara frontiere etc,etc,etc.
Ma explic : pe Hristos il urmezi atunci cind il marturisesti pe El ,altminteri urmezi pe cine marturisesti. Este treaba fiecaruia ce marturiseste si pe cine urmeaza. Dar ,producerea sexului se face ori de cite ori sotii cad de acord (cind au chef, fara vreo constringere) fara a tine cont de ,,pericolul" aparitiei unei sarcini si fara sa foloseasca nici o metoda de a impiedica aparitia unei vieti. Se respecta insa perioadele de necuratie a femei (chiar daca libidoul este crescut: stop, lehuzie,etc.)si bine inteles evenimentele din calerndarul bisericesc (care este busola crestinului). Este posibil ca eu sa fi fost invatat gresit la scoala despre canoane, despre sexul la ortodoxi , despre iubirea aproapelui ,s.a.m.d. dar sunt greselile predate de maestrii profesori si duhovnicesti care concorda cu trairea si invatatura duhovnicilor numiti ,,mari" contemporani traitori in Romania.
Un exemplu similar cu contraceptivele acestea (este vorba de importanta si sensul duhovnicesc al acestora)a fost, de exemplu, despre Psaltire . S-au napustit surorile si fratii care mai de care sa-si dea cu presupusul (tu printre ei)despre :
- este o carte a VT si poate fi citita de oricine si oricum !
- da de ce sa citim nuimai cite o catisma ? putem citi cite vrem
- nu este nevoie de binecuvintarea duhovnicului pt. citire ! s.a.m.d.
Insa putini sunt cei care au luat act de cele doua povesti(altminteri s-ar fi inchis threadul la acest nivel) ale unor surori care au spus cum s-au ,,jucat" ele (din nestiinta una si cealalta depasind indicatia duhovnicului)cu Psaltirea si ce au avut de patimit pt. ca au citit (s-au rugat !) dupa ideile lor liberale si nu duhovnicesti (ca sa obtina un si mai mare cistig duhovnicesc intr-un timp si mai scurt !!!). Cu duhurile si ispitele se lupta duhovniceste si nu rational pt. ca altminteri iesi scarmanat rau din asemenea incercari : iti pierzi copii, parintii, familia, sanatatea ,locul de munca, profesia, etc.etc. De revazut ,sau mai bine de retinut parerea sf. Vasile cel mare despre bolile noastre,(trupesti si sufletesti)despre cauzele lor. Cu sexul si tot ce tine de el ... asemanator.
Dar , recomandarea mea este sa faci cum crezi de cuviinta ; pastreaza-ti parerile ,aprecierile si judecatile tale si nu zabovi pe parerea mea .Eu pot trai f. bine si daca tu esti de alta parere si cunosc care imi este drumul de urmat. Dar bine inteles ca la intrebarile viitoare ale fratilor si surorilor voi alatura la raspunsurile si sfaturile tale (voastre)si oferta mea, ,,cautatorului' raminindu-i sa aleaga intre mai multe dupa propria-i intelepciune si maturitate.
Asta este parerea mea, am vorbit destul , ce este mai mult de atit sunt convins ca este de la ispititor. Cine vrea sa se convinga, nu are de cit .
Pace si bucurie tie sora !

Zaharia, este un forum de dialog si fiecare isi spune parerea, proprie si sau inspirata din credinta ortodoxa. Dintre noi doi, fiecare crede in ceea ce spune si ar vrea ca parerea lui sa fie aflata. Deci, care este problema?
Cred ca uneori nu intelegem fiecare ce vrea celalalt sa spuna. Trebuie sa recunosc ca uneori nu inteleg in intregime mesajele tale, ai alt stil decat sunt eu obisnuita. Poate si reciproca este adevarata. De exemplu eu nu sustin o viata sexuala care sa nu tina cont de posturi si menstruatie, nicidecum, sunt doar impotriva absolutizarii unor regili si tran sformarea lor in schema obligatorie de viata.
Scopul meu nu este in nici un caz sa polemizez cu tine! Asa ca nu te mai infubna asa. Si tie pace si bucurie.