suntem datori cu ascultarea fata de un duhovnic, cand acesta nu implineste canoanele?

[clujeanul33]

În prealabil postat de ioanna

@clujeanul33: Care e diferenta de varsta dintre d-voastra si doamna cu care doriti sa va casatoriti? Nu ma intelegeti gresit, insa citind pct.4 din postarea d-voastra, speculez si eu ca (poate) parintele s-a gandit la o casatorie din interes din partea d-voastra, pe care nu o poate binecuvanta si pana n-are certitudinea ca dorinta d-voastra e sincera, e reticent fata de acest mariaj, considerand ca vreti sa profitati de o femeie bolnava. Ati dat amanunte despre comportamentul preotului, insa nimic despre relatia pe care nu doreste sa o binecuvanteze. Ne puteti spune exact ce motiv a invocat, daca nu e o indiscretie prea mare? Daca va considerati nedreptatit, schimbati duhovnicul. Sper ca nu v-au suparat vorbele mele, n-am avut aceasta intentie, insa mai rar refuza preotii sa casatoreasca lumea, deci nu cred ca e un moft personal,nici reavointa, ci mai degraba o neintelegere din partea dansului.

Diferenta este de 7 ani, eu 35, ea 42..
Nu se pune problema de interes, caci nu ma intereseaza nimic altceva decat ea si lucrurile (hainele) ei, atat..

Ce sa va spunem despre relatia noastra? Ne-am cunoscut intr-o manastire si eu am avut gandul de casatorie fata de ea, si abia dupa vreo 2 luni, cand m-am convins ca nu e ispita, i-am spus asta si am trimis-o sa ceara binecuvantare.
S-au intamplat si pacate, si caderi, dar, ramane inainte de toate dorinta in aceasta lume nebuna si din ce in ce mai apostata de a trai asa cum a lasat Dumnezeu viata de familie.

Avem ambii "lungul nasului" de a nu ne considera nici sfinti si nici desavarsiti, si stim ca va fi greu ce ne-am propus, dar iata ca un parinte se opune tocmai unei casatorii, care este inainte de toate prima cale si binecuvantata de Dumnezeu.

Am sa va redau un mic fragment dintr-un interviu cu vrednicul de pomenire Par. Arsenie Papacioc, din care reiese clar ca nici daca eram necredinciosi si ceream taina casatoriei nu avea voie sa ne opreasca:

- Daca doi tineri se iubesc, dar sunt necredinciosi, in dragostea lor mai este prezent Hristos?

- Sunt necredinciosi unul fata de altul, sau necredinciosi fata de Dumnezeu?

– Fata de Dumnezeu.

- Acum vreau sa va spun un lucru: sa stiti ca nici inteligenta, si nici orice educatie, nu are nici o valoare daca nu este in slujba dragostei si a iubirii. Dar nu putem sa-i oprim sa nu se casatoreasca. Insa, nu ajung nicaieri, daca nu sunt cu Hristos. “Ne iubim, si gata!” Acesta este instinct si nimic altceva. Iubirea aceea nu are durabilitate.

Casatoria in sine trebuie sa se faca dupa cum spune proverbul: ori bine, ori deloc! – fiindca este in slujba unui ideal, nu in slujba placerilor numaidecat. Iubirea, casatoria care urmeaza, daca nu slujeste unor idealuri mai inalte – chiar necasatorit, dar mai ales casatorit – sigur ca nu ajungi la nimic pozitiv: nu faci decat sa pierzi un timp atat de scump.

Daca se iubesc, este un fel de a vorbi. Ce rost are sa mai vorbim ca sa iubesc, dar nu cred in Dumnezeu! Nu exista nici un fel de siguranta de percepere in viitor, de sens, de scop, daca nu exista Dumnezeu. Daca nu este in Biserica, nu exista nimic! Acesta ar putea sa fie raspunsul care sa raspunde la intrebarea ce ati pus-o."