Diferente intre versiunile Scripturii

În prealabil postat de grasu77

Sarbatoriti ce vreti, dar nu falsificati Sfanta Scriptura (sau, macar nu promovati falsurile). Poate sunt unii care vor sa sarbatoreasca ceea ce spune Cuvantul lui Dumnezeu, si vor fi impiedicati din cauza falsurilor voastre.

Daca noi am fi pastrat legatura cu Hristos, asa cum Adam era in Rai, nu aveam nevoie de Scriptura! Caci in acea legatura tainica cu Hristos din inimile noastre, experierea lui Hristos in contemplatie, ne invata cele de taina! Isihastii nu aveau Sf.Scriptura in pustie, si totusi stiau N versete... dar nu numai ca le stiau, ci si le traiau, pt ca Domnul Hristos prin Harul Sau le lucra in ei! "Cuvantul lui Dumnezeu este viu si lucrator" ori, Insusi Hristos este Cuvantul Vietii, este Logosul ce S-a intrupat, "chip de rob luand"! Insusi unirea cu El, este descoperirea Logosului, caci Logosul este Persoana a doua din Sf.Treimi, este Cuvantul lui Dumnezeu, proorocit prin sfintii prooroci ai Vechiului Testament, si aratat noua prin Insasi intruparea Sa! "Cine M-a vazut pe Mine, a vazut pe Tatal", si inca: "Eu sunt in Tatal si Tatal este in Mine" si inca: "Cel care crede in Mine rauri de apa vie vor curge din pantecele lui".

Cine vrea să Propovăduiască pe HRISTOS Cel Biblic-Evanghelic trebuie să păstreze distincţia dintre PERSOANA FIINŢIALĂ HRISTICĂ şi Revelaţiile Sale Evanghelice. A „limita” PERSOANA HRISTICĂ doar la „versetele” Biblice este o insuficienţă. Cuvintele Evanghelice sunt Revelaţia PERSOANEI care ni Se Comunică atât cât putem noi recepţiona. Cuvintele Sale sunt „Viaţă şi Adevăr”, dar să nu se cadă în „magia cuvintelor” peste PERSOANA Sa. CHIPUL PERSOANEI Sale „izvorăşte” Cuvintele şi doar în legătură au valabilitate. Grupările neoprotestante încearcă o „religie a Cuvintelor” în locul Religiei PERSOANEI HRISTICE.

Creştinismul Ortodox se sileşte să Păstreze CHIPUL Lui HRISTOS „Cel al Sfinţilor Părinţi”, Cel Văzut şi Trăit de „Următorii fideli” ai Lui HRISTOS. Un Hristos filozofic, ca şi un Hristos doar Evanghelic sau un Hristos Harismatic nu este HRISTOS „Cel Apostolic”. Martorii direcţi ai Lui HRISTOS Cel Adevărat au fost Apostolii şi Sfinţii Părinţi ai primelor Veacuri Creştine. Pentru aceasta, HRISTOSUL care trebuie Reevindenţiat este Cel al Sfinţilor Părinţi Creştini, care au UNIT cele Trei Hristologii (cosmică, biblică şi eclesiastică). Astfel, pentru noi HRISTOS este LOGOSUL-FIUL Lui DUMNEZEU, CREATORUL Lumii; este LOGOSUL DIVIN Întrupat în Chipul Evanghelic de Om; este HRISTOSUL Bisericii Liturgice.

[grasu77]

În prealabil postat de Illuminatu

Vezi, eu incercand sa inteleg intregul capitol in contextul sau - lucru pe care ti-l doresc si tie

Iar eu incerc sa inteleg intrgul capitol incepand cu capitolul anterior (cap 3) - lucru pe care vi-l doresc si dvs.

În prealabil postat de Illuminatu

- ajung la Evrei 4, 6 si 7, text pe care te rog sa-mi spui cum il intelegi avand in vedere afirmatia ta din Quote-ul tau de mai sus:
"6.Prin urmare, pentru că unora le rămâne să intre întru odihnă, iar primii cărora li s'a binevestit nu au intrat din pricina nesupunerii lor,
7.Dumnezeu rânduieşte din nou o zi, astăzi, după atâta vreme rostind El prin David, aşa cum s'a spus mai'nainte: Astăzi, dacă veţi auzi glasul Său, nu vă învârtoşaţi inimile."

Si iarasi:
"11.Prin urmare, să ne străduim a intra întru acea odihnă, pentru ca nimeni să nu cadă după aceeaşi pildă a neascultării."
Indemnul Sf.Ap.Pavel aici este ca crestinii sa intre intru odihna lui Dumnezeu, fapt ce dovedeste ca odihna lui Dumnezeu este DISPONIBILA pentru crestini, si nu va fi data printr-o vointa sau har intr-un viitor mai mult sau mai putin cert.

Vreau sa intelgem faptul ca se vorbeste, in Evrei 3 si 4, despre doua tipuri de odihna: cea de ziua a saptea si cea data de Iosua (Evrei 4:8).
- despre odihna lui Iosua (ziua in care poporul ales va intra in Canaan si va avea odihna - daca va asculta de Dumnezeu) se poate spune ca a fost ratata. De aceea a hotarat Dumnezeu o alta zi (cand vom intra in Canaanul ceresc si vom avea odihna);
- despre odihna zilei a saptea (sabat), versetul din Evrei 4:9 ne spune ca "ramane",( verificati in toate traducerile: protestante, catolice, grecesti, ortodoxe vechi, etc). Numai versiunea Anania modifica Scriptura si traduce "alta", in loc de "ramane".

Cocluzie, in context (Evrei cap 3 si 4): noi trebuie sa avem grija sa nu ne impietrim inimile si sa ascultam astazi de glasul Lui, pentru a intra in odihna, pe care ne-o va da in acea zi (hotarata de EL). Pana atunci "ramane odihna de sabat pentru poporul lui Dumnezeu" (Evrei 4:9 - traducere corecta).

[grasu77]

În prealabil postat de ovidiu b.

Creştinismul Ortodox se sileşte să Păstreze CHIPUL Lui HRISTOS

Ar fi bine sa inceapa acest lucru prin a pastra neschimabat Cuvantul Domnului.

În prealabil postat de grasu77

Ar fi bine sa inceapa acest lucru prin a pastra neschimabat Cuvantul Domnului.

Un Hristos filozofic, ca şi un Hristos doar Evanghelic sau un Hristos Harismatic nu este HRISTOS „Cel Apostolic”.

[Illuminatu]

În prealabil postat de grasu77

Vreau sa intelgem faptul ca se vorbeste, in Evrei 3 si 4, despre doua tipuri de odihna: cea de ziua a saptea si cea data de Iosua (Evrei 4:8).

NIMIC MAI FALS!!

"2.Pentru că şi nouă ca şi lor ni s'a binevestit, dar lor cuvântul propovăduirii nu le-a fost de nici un folos, deoarece, în cei ce l-au auzit, el nu s'a unit cu credinţa.
3.Pe când noi, cei ce am crezut, noi suntem cei ce intrăm întru odihnă, după cum s'a zis: Juratu-M'am întru mânia Mea: Întru odihna Mea nu vor intra!, cu toate că lucrurile erau încheiate încă de la întemeierea lumii,
4.fiindcă astfel a zis undeva despre ziua a şaptea: Şi în ziua a şaptea S'a odihnit Dumnezeu de toate lucrurile Sale." Evrei 4.

"8. Că dacă odihna le-ar fi adus-o Iosua, atunci Dumnezeu n'ar mai fi vorbit după aceea de o altă zi de odihnă." Evrei 4.

Este vorba de una si aceeasi odihna, chestia cu cele 2 tipuri de odihna este o ceata densa care tot un fel de adaugire-amagire este.

Noi, cei ce am crezut intram in odihna, pe cand ei - cei de pe vremea lui Iosua - care n-au crezut nu au intrat in odihna.

În prealabil postat de grasu77

- despre odihna zilei a saptea (sabat), versetul din Evrei 4:9 ne spune ca "ramane",( verificati in toate traducerile: protestante, catolice, grecesti, ortodoxe vechi, etc). Numai versiunea Anania modifica Scriptura si traduce "alta", in loc de "ramane".

"ἄρα ἀπολείπεται σαββατισμὸς τῷ λαῷ τοῦ θεοῦ:" Evrei 4,9.

Verbul grecesc "ἀπολείπεται" inseamna "a lasa in urma, a uita". Deci traducerea ar fi, dupa mine "Rămân in urma, dar, cele ale sabatului pentru poporul lui Dumnezeu."

[osutafaraunu]

În prealabil postat de delia31

Daca ai intelege intreg contextul si intreaga motivatie a apostolului Pavel cand le-a scris evreilor, daca n-ai analiza epistola sacadat, nu ai pune aceasta falsa problema.

Exact cu asta păcătuieşte traducerea nouă sinodală, rupând contextul şi tema odihnei spirituale a mântuirii şi transferând-o în domeniul păzirii zilei de odihnă. Pentru apostolul Pavel ziua de odihnă a fost şi a rămas sâmbăta, litera ei păzită fără spirit neavând nimic în comun dobândirea odihnei mântuirii. Cu atât mai absurdă pare fantasmagoria unora că litera sâmbetei s-ar fi transformat în litera duminicii. Şi asta s-o spună chipurile marele apostol Pavel ("o altă zi de odihnă." )!

În prealabil postat de delia31

Care e tema centrala a epistolei catre evrei?
Care e motivul pt. care le-a scris Sf.Pavel evreilor? Ce framantari aveau evreii increstinati, de a trebuit Sf. Pavel sa le trimita o epistola in care insista ad nauseam pe tema odihnei?

Dacă aveţi impresia că duminica (ori desfiinţarea sâmbetei ca zi de odihnă) este tema centrală a epistolei către evrei, vă înşelaţi şi demonstraţi că aţi analizat-o "sacadat".

Scopul epistolei este de a arăta vreilor că Iisus Hristos, care pentru iudei era şi a rămas o pricină de sminteală (1 Cor.1,23.24), a devenit Marele Preot al tuturor oamenilor. În introducere (capitolul 1 şi 2), Pavel demonstrează dumnezeirea Domnului nostru Iisus Hristos. Apoi el dezvoltă argumentaţia printr-o paralelă mereu prezentă în epistolă, între Hristos şi Moise ca eliberatori, între preoţia levitică şi preoţia lui Hristos după modelul lui Melchisedec, între jertfele preoţilor pământeşti şi Jertfa Supremă, între primul legământ şi al doilea legământ, între Sanctuarul Ceresc şi cel pământesc; într-un cuvânt între Umbră şi Realitate.

În cadrul acestei strălucite demonstraţii, se face şi comparaţia (Evrei 4) între călătoria poporului Israel prin pustia Sinai până-n Canaan sub conducerea lui Iosua şi călătoria spirituală a creştinilor către Canaanul Ceresc; se face paralela între odihna pe care trebuia s-o primească poporul evreu în Canaan şi odihna spirituală promisă poporului lui Dumnezeu prin mântuire, o odihnă cam ca cea de sabat, cam cum S-a odihnit şi Dumnezeu de lucrările Sale. Pledoaria aceasta "ad nauseam" cum spuneţi nu se face cu privire la lepădarea odihnei de sâmbătă (σαββατιμός), ci cu privire la acceptarea odihnei spirituale a mântuirii (κατάπαυσις). Este evidentă această insistenţă asupra katapausis-ului (Evrei 3,11.18; 4,1.3.5.10.11) plus verbul înrudit καταπαύω (Evrei 4,4.8.10) şi pomenirea o singură dată a sabbatismos-ului (Evrei 4,9). Nu vreau să insist asupra aplicaţiilor diferite (patru la număr) ale cuvintelor κατάπαυσις şi καταπαύω,deşi ar fi necesară pentru înţelegerea deplină a argumentaţiei pauline desfăşurate în cap. 3 şi 4. Nu ar face altceva decât să accentueze starea de nausee pricinuită unora de licoarea Babilonului. Îmi pare totuşi bine că dumneavoastră nu puneţi accentul pe schimbarea duminicală (de care vorbesc năuciţii în cauză), ci pe starea spirituală a odihnei în Hristos - aşa cum a intenţionat şi apostolul Pavel.

Pavel chiar face în acest sens cele două trimiteri la Iosua şi David. Se ştie că Iosua nu a avut intenţia să schimbe ziua de odihnă săptămânală, ci a accentuat necesitatea ascultării de Dumnezeu, a păzirii poruncilor Lui (Iosua 22,5; 23,6). Se cunoaşte de asemenea că David, prin care a fost făcut apelul profetic "Dacă veţi auzi astăzi glasul Lui, nu învârtoşaţi inimile voastre" (Evrei 4,7 - versiunea Sinodală), nu s-a gândit vreodată să ceară poporului să respecte altă zi de odihnă.

Cât priveşte pe Pavel, am repetat deja de multe ori că a respectat ziua de odihnă rămasă de la Creaţie, el având obiceiul (Fapte 17,2) ca în ziua sâmbetei să fie în locul de închinare. Acest obicei nu trebuie să fie straniu, căci Pavel nu era un original făcând aceasta. El urma cu fidelitate obiceiul lui Iisus (Luca 4,16) pentru că era urmaşul lui, era creştin!

[osutafaraunu]

În prealabil postat de Illuminatu

Verbul grecesc "ἀπολείπεται" inseamna "a lasa in urma, a uita". Deci traducerea ar fi, dupa mine "Rămân in urma, dar, cele ale sabatului pentru poporul lui Dumnezeu."

Din fericire, limba greacă nu ţine seama de interpretarea dumitale ciudată, ea încăpăţânându-se să rămână în normele ei stricte.

[Illuminatu]

În prealabil postat de osutafaraunu

Din fericire, limba greacă nu ţine seama de interpretarea dumitale ciudată, ea încăpăţânându-se să rămână în normele ei stricte.

Contraargument, va rog!