Intrebare

[georgeval]

În prealabil postat de acidironic

Atunci m-am scos. Poate sa existe orice zeitate eu nu ajung in iad! In orice caz, raman la parerea mea. Nu exista! Suntem singuri si unii pierd timpul cu rugaciuni in loc sa-si traiasca singura sansa.

De unde aceasta siguranta? Daca un orb nu se bucura de lumina, inseamna ca ea nu exista? Nu trebuie sa fii ironc fata de cei care cred in Dumnezeu si se roaga Lui.

[ionela7]

În prealabil postat de acidironic

Draga Ionela,

Apelul la astfel de tehnici de relaxare nu denota prea multa incredere in propriile forte! Mai degraba te-ai lasat "ajutata" de astfel de practici! Neincrederea in propriile forte si apelul la metode indoielnice te-au impins catre starile de care mentionezi.
Stiu ca o sa fiu blamat de dreptcredinciosi dar, eu am multa incredere in mine si nu simt nicio nevoie sa practic yoga sau mai stiu eu ce. Asta cred eu ca inseamna sa ai incredere in tine.

In fond, ce e rau in a te descurca singur (fara practici nestiintifice) fara sa-l mai bati la cap pe d-zeu sa te ajute? macar in problemele minore.

Asa am zis si eu... ce o fi rau in a te descurca singur? La un moment dat nu mai foloseam nici o tehnica, intram instant in orice stare doream, fara nici o tehnica ajutatoare.
La tine nu a sosit momentul de click (inca). Vei sti cand va sosi pentru ca atunci nici o putere personala nu te va ajuta de nici un fel, nimic nu va fi de folos. Eu asa m-am trezit cautandu-l pe Dumnezeu, cand am realizat ca temelia lumii mele se naruie, construisem castele de nisip.

[OvidiuO]

În prealabil postat de Stefan2

Frica de dzeu = frica de pedeapsa.Este normal ca nu vrei sa il superi , ptr ca stii ca te poate nimici , te poate trimite in iad sa suferi ptr totdeauna.

Daca dumnezeu e asa de bun , de ce si-ar trimite proprii copii in flacarile iadului ?Daca copilul tau ar calca stramb l-ai pedepsi ptr totdeauna ?Asta nu e dovada de dragoste.

Odata trebuie sa iti fie frica de dzeu , iar totodata , sa il iubesti.Nu inteleg.Este un nonsens.

Draga Stefan, frica de Dumnezeu poate insemna si frica de a te desprinde de bine, de caldura, de iubirea Lui, a nu fi partas la o iubire si dragoste care iti mentine sufletul intr-o stare de bucurie vesnica, de iubire vesnica. Normal ca a trai o stare si un chin vesnic se afla la polul opus, adica in iad. Poti primi toate cele, dupa cum ai vietuit, El a lasat libertatea omului de a a lege. El vrea ca toti oamenii sa se mantuiasca, dar nu forteaza pe nimeni pe ce drum sa mearga fiindca altfel nu ar mai exista libertatea ce ne-a dat-o. Nu El ne trimite in iad ci noi singuri ne ducem. Nu poate intra in imparatia cerurilor, nimic necurat. E simplu. E ca si cum ai incerca sa respiri un gaz toxic in plamani. Pai numai un aer curat poate alimenta plamanii spre a intretine respiratia si viata. Asa e si cu raiul - nu poate intra in rai, raul. Nu e locul lui acolo, nu are ce cauta acolo si nu e compatibil. Am facut aceasta analogie ca sa poti intelege , oarecum. Dumnezeu este iubire si nu are cum sa-ti fie frica de cineva care e plin de blandete si iubire, caci acestea te atrag ca un magnet, iti umple sufletul de bucurie.
Citeste "Psihoterapia Ortodoxa" - cred ca te va ajuta. Citeste cartile Mitr. Hierotheos Vlachos, te vor ajuta foarte mult.
Boala ta si nu numai, daca o primesti cu smerenie si spui Tu Doamne stii ce boala am, daca nu pot iesi din ea, inseamna ca Tu stii de ce o am. Daca voia Ta este aceasta, primesc, dar daca ma pot vindeca, vindeca-ma Tu Doamne. Faca-se voia Ta, Slava Tie Doamne.

În prealabil postat de Stefan2

Trebuie sa ne temem de Dumnezeu (Matei 10:28)

Trebuie sa-l iubim pe Dumnezeu (Matei 22:37)

Nu exista frica in dragoste (1 Ioan 4:18)


Mereu am fost persecutat de ideea ca s-ar putea sa ajung in iad.Si traind cu aceasta sentiment de frica o perioada indelungata , normal ca m-am si imbolnavit.

Cat despre tulburarile nervoase ai dreptate in anumite privinte si anume :

Atmosfera din familie.Pai de aici pleaca mai toate tulburarile nervoase , care se formeaza mai ales in copilarie.Fiind crescut de doi oameni anormali era firesc sa devin si eu asa.

Adevaratele cauze ale bolilor psihice sunt lipsa dragostei sincer si acceptarii care duce treptat la pierdera stimei de sine , si dezvoltarea unui sentiment difuz de frica si vinovatie(asta o spun specialistii , si la concluzia asta am ajuns si eu pe baza experientelor traite).

Stii, Sfintii Parinti nu aveau o parere buna despre ei, adica nu aveau o inalta stima de sine, caci aceasta te poate duce la slava desarta, sa crezi ca ce bun esti tu, ce poti face tu, etc. Nu e nimic rau in faptul ca nu ai o stima de sine, atunci cand aceasta o faci, smerindu-te. Vinovatie ? Buna tare e asta, atunci cand suntem pacatosi. (si suntem toti) Bine este sa ne simtim vinovati si sa cerem iertare. Tocmai fiindca nu ai fost inconjurat de dragoste in copilarie, Domnul Iti ofera El, dragostea Lui si vine spre tine, spre oricare dintre noi. Sta la usa si bate. Trebuie doar sa auzim bataile, sa deschidem usa si Sa-l primim pe El in inima si sufletul nostru. Cauta un duhovnic bun, spovedeste-te si impartaseste-te si va veni si ziua aceea in care iti vei da seama si vei simti dragostea Lui. Nu poti cu ratiunea sa descoperi anumite lucruri, asa cum nu cu creierul iubim ci cu inima.
Daca vei merge tot pe drumuri cu gropi, te poti impiedica. Incearca sa mergi pe drumul cel bun si bine vei afla.
Si da, nu poti Sa-L iubesti pe Dumnezeu daca nu te temi de El mai intai, intru simtirea inimii. Numai prin curatirea sufletului si inmuirea lui, prin insusirea temerii, vii spre o dragoste lucratoare.
Numai Duhul Sfant poate sa curateasca si mintea. Alegerea ne apartine. Trebuie vointa, trebuie dragoste. Poti sa ai credinta, dar aceasta se poate pierde, dar daca dragoste nu ai, atunci nimic nu ai.

[ionela7]

În prealabil postat de georgeval

De unde aceasta siguranta? Daca un orb nu se bucura de lumina, inseamna ca ea nu exista? Nu trebuie sa fii ironc fata de cei care cred in Dumnezeu si se roaga Lui.

Eu cred ca doar si-a exprimat opinia care e diferita.
Unii cred in Dumnezeu si nu stiu de ce cred, altii cred de frica dar nu simt nimic, altii nu cred deloc pentru ca Dumnezeu nu se arata, e doar o prezenta subtila care poate fi sesizata uneori si nici atunci nu avem siguranta ca a fost Dumnezeu, vine mintea noastra si ne spune ca a fost o intamplare... Dar Dumnezeu ne rabda pe toti asa cum suntem, ar trebui sa sa facem si noi ceva in sensul asta, sa ne suportam macar (nu zic sa ne iubim cum zice Iisus desi ar fi ideal) chiar daca avem opinii diferite. Orice discutie este constructiva si se poate discuta la modul pacifist daca nu suntem convinsi ca doar noi detinem adevarul suprem si ultimul cuvant.

În prealabil postat de Stefan2

Ortodoxia poate trata bolile psihice ?

Daca da , cum?

Daca nu , de ce ?

Intreb deoarece ma confrunt cu astfel de probleme

stefan, daca esti ateu, cinstesti un om, il respecti in aceeeasi masura, de ce te mai interesezi de ceva ce negi ca ar exista.
dawkins te-ar trimite cu siguranta la psihiatru. de altfel, sint plione spitalele psihiatrice de atei, bolnavi care se cred, dupa ani de ateism, sfinti ori chiar Iisus Hristos.
darwin, dawkins si cei pe care ii venerezi ce iti spun?

[acidironic]

În prealabil postat de Traditie1

Trebuie sa iesi din lumea parerilor tale care e limitata si înselatoare.

Tu faci asta? sau tu esti intr-o lume nelimitata si absolut corecta?

[IngerNegru]

În prealabil postat de Stefan2

2 pastile ma ajuta mai mult ca o 3 ore de rugaciune.Dzeu si biserica nu m-a ajutat cu nimic.

Am avut un unchi , care , din cauza greutatilor a cazut intr-o depresie.A incercat sa scape prin post si rugaciuni , (se ruga toata ziua si nu manca zile la rand) dar nu l-a ajutat cu nimic.Intr-un final si-a pierdut orice farama de ratiune si de speranta , si si-a pus streangu in gat.

Am o vecina care sufera de tulburari depresive si de anxietate generalizata , nici nu poate sa iasa din casa desi e mare credincioasa.Cand se simte mai bine merge la manastiri , la schituri si sta acolo.Viata ei este un calvar.

Tata si cei 9 frati ai lui au fost crescuti sub cuvantul bibliei , iar majoritatea dintre ei sufera de tulburari nervoase.

Prin credinta am incercat si eu sa ma vindec insa mai rau m-am tulburat.Nu imi puteam dormi noptile iar ziua eram ca un zombi.Am fost la preoti sa ma ajute , am stat o perioada pe la manastiri.Nu m-au ajutat cu nimic , dimpotriva , imi urcau mai multe poveri in spate spuandu-mi ca e vina mea , ca voi ajunge in iad daca mai sufar de depresii (am gasit si scrieri in mai multe carti cum ca cei ce sufera de depresie ajung in iad , ptr ca depresia este un pacat) , imi spuneau ca am vraji facute , iar asta ma faceau sa innebunesc mai rau.

Am fost la schituri , manastiri , si am vazut ca multi din cei ce ajungeau acolo erau bolnavi psihic, sa nu mai zic de parintii si calugarii paranoici , care vedeau rau in orice , si diavoli peste tot.

M-am maniat si-am renuntat sa mai cersesc ajutorul bisericii si-al lui Dzeu , si sa ma incred in mine iar starea mea s-a imbunatatit.M-am saturat sa ma rog si sa ma chinui sa inteleg caile unui Dzeu care ma lasa sa ma zvarcolesc in chinuri , sa imuib cu bani buzunarele oamenilor sai , si mai ales m-am saturat sa imi fie frica de Dzeu.

Ortodoxia si religiile in general sunt puncte de plecare ptr bolile psihice.

Maiiiiiiiiiii
Da la un medic nu ai incercat. Te-ai dus frate. Daca ai ajuns sa crezi ca te vindeca i himera.

[IngerNegru]

În prealabil postat de acidironic

Tu faci asta? sau tu esti intr-o lume nelimitata si absolut corecta?

Lasa-l mai ca el nu mai vede limitele vietii lui din cauza "nemarginirii lui dumnezeu". Mai sunt si oameni care nu vad padurea din cauza unui copac.

[Stefan2]

În prealabil postat de OvidiuO

Draga Stefan, frica de Dumnezeu poate insemna si frica de a te desprinde de bine, de caldura, de iubirea Lui, a nu fi partas la o iubire si dragoste care iti mentine sufletul intr-o stare de bucurie vesnica, de iubire vesnica. Normal ca a trai o stare si un chin vesnic se afla la polul opus, adica in iad. Poti primi toate cele, dupa cum ai vietuit, El a lasat libertatea omului de a a lege. El vrea ca toti oamenii sa se mantuiasca, dar nu forteaza pe nimeni pe ce drum sa mearga fiindca altfel nu ar mai exista libertatea ce ne-a dat-o. Nu El ne trimite in iad ci noi singuri ne ducem. Nu poate intra in imparatia cerurilor, nimic necurat. E simplu. E ca si cum ai incerca sa respiri un gaz toxic in plamani. Pai numai un aer curat poate alimenta plamanii spre a intretine respiratia si viata. Asa e si cu raiul - nu poate intra in rai, raul. Nu e locul lui acolo, nu are ce cauta acolo si nu e compatibil. Am facut aceasta analogie ca sa poti intelege , oarecum. Dumnezeu este iubire si nu are cum sa-ti fie frica de cineva care e plin de blandete si iubire, caci acestea te atrag ca un magnet, iti umple sufletul de bucurie.
Citeste "Psihoterapia Ortodoxa" - cred ca te va ajuta. Citeste cartile Mitr. Hierotheos Vlachos, te vor ajuta foarte mult.
Boala ta si nu numai, daca o primesti cu smerenie si spui Tu Doamne stii ce boala am, daca nu pot iesi din ea, inseamna ca Tu stii de ce o am. Daca voia Ta este aceasta, primesc, dar daca ma pot vindeca, vindeca-ma Tu Doamne. Faca-se voia Ta, Slava Tie Doamne.



Stii, Sfintii Parinti nu aveau o parere buna despre ei, adica nu aveau o inalta stima de sine, caci aceasta te poate duce la slava desarta, sa crezi ca ce bun esti tu, ce poti face tu, etc. Nu e nimic rau in faptul ca nu ai o stima de sine, atunci cand aceasta o faci, smerindu-te. Vinovatie ? Buna tare e asta, atunci cand suntem pacatosi. (si suntem toti) Bine este sa ne simtim vinovati si sa cerem iertare. Tocmai fiindca nu ai fost inconjurat de dragoste in copilarie, Domnul Iti ofera El, dragostea Lui si vine spre tine, spre oricare dintre noi. Sta la usa si bate. Trebuie doar sa auzim bataile, sa deschidem usa si Sa-l primim pe El in inima si sufletul nostru. Cauta un duhovnic bun, spovedeste-te si impartaseste-te si va veni si ziua aceea in care iti vei da seama si vei simti dragostea Lui. Nu poti cu ratiunea sa descoperi anumite lucruri, asa cum nu cu creierul iubim ci cu inima.
Daca vei merge tot pe drumuri cu gropi, te poti impiedica. Incearca sa mergi pe drumul cel bun si bine vei afla.
Si da, nu poti Sa-L iubesti pe Dumnezeu daca nu te temi de El mai intai, intru simtirea inimii. Numai prin curatirea sufletului si inmuirea lui, prin insusirea temerii, vii spre o dragoste lucratoare.
Numai Duhul Sfant poate sa curateasca si mintea. Alegerea ne apartine. Trebuie vointa, trebuie dragoste. Poti sa ai credinta, dar aceasta se poate pierde, dar daca dragoste nu ai, atunci nimic nu ai.

A m citit carti de psihologie ortodoxa si nu au nici o relevanta in domeniul psihologiei.Sunt bazate pe interpretari , nu au nici o baza concreta.

Ce de cuvinte frumoase spui tu acolo.Iubire , dragoste , iertare , viata vesnca , etc

Cum poti sa iubesti pe cineva care stii ca te-ar trimite intr-un chin vesnic doar ptr ca ai facut ceva ce lui nu i-a convenit ? eu nu concep asa ceva
Asta nu ar fi o iubire sincera ci una pervertita.

Si cum ramane cu planul Divin ? cica Dzeu stie deaja tot ce o sa se intample , cu toate astea nu intervine si ne lasa sortiti pieirii eterne.El totusi ne iubeste.Halal dovada de iubire.

Ptr mine sa iubesti inseamna sa il accepti pe celalalt cu toate neajunsurile lui.Dzeu nu ne accepta asa cum suntem.Suntem niste lichele in fatza lui , niste pacatosi , si noi tre sa ne simtim vinovati ptr asta , si sa nu dam doi bani pe noi.

Un om care nu se iubeste pe sine nu are ce sa o ofere semenilor sai , pentru ca e gol pe dinauntru.

Si cand spun ca un om trebuie sa se iubeasca pe sine nu ma refer la narcisism (acei oameni care se vad buricul pamantului).

Parintii despre care vorbesti tu , tocmai de aia s-au refugiat in pustie si au refulat in "Credinta" , din cauza stimei de sine reduse si din cauza ca nu se puteau adapta societatii.Nu se iubeau deloc pe sine , erau incapabili sa faca ceva ptr ei.Asa ca au fugit departe de realitate , cautandu-si alinare in iluzii precum ca va mai avea el o viata , si inca una vesnica , in care va fi rasplatit cu varf si indesat.

Defapt asta fac toti oamenii religiosi de cand lumea si pamantul , se amagesc cu niste iluzii ieftine , din cauza ca viata asta li se pare o povara ,spera la o a doua sansa.

În prealabil postat de Stefan2

Ptr mine sa iubesti inseamna sa il accepti pe celalalt cu toate neajunsurile lui.Dzeu nu ne accepta asa cum suntem.Suntem niste lichele in fatza lui , niste pacatosi , si noi tre sa ne simtim vinovati ptr asta , si sa nu dam doi bani pe noi.

Un om care nu se iubeste pe sine nu are ce sa o ofere semenilor sai , pentru ca e gol pe dinauntru.



Parintii despre care vorbesti tu , tocmai de aia s-au refugiat in pustie si au refulat in "Credinta" , din cauza stimei de sine reduse si din cauza ca nu se puteau adapta societatii.Nu se iubeau deloc pe sine , erau incapabili sa faca ceva ptr ei.Asa ca au fugit departe de realitate , cautandu-si alinare in iluzii precum ca va mai avea el o viata , si inca una vesnica , in care va fi rasplatit cu varf si indesat.

Defapt asta fac toti oamenii religiosi de cand lumea si pamantul , se amagesc cu niste iluzii ieftine , din cauza ca viata asta li se pare o povara ,spera la o a doua sansa.

poi cum ramine cu iubirea stefan2? pe care o proclami tu mai sus?
Ptr mine sa iubesti inseamna sa il accepti pe celalalt cu toate neajunsurile lui.
pentru ca mai tirziu sa spui d efapt asta fac toti oamenii religiosi de cand lumea si pamantul , se amagesc cu niste iluzii ieftine , din cauza ca viata asta li se pare o povara ,spera la o a doua sansa...

un ateu este absurd in incercarea lui de a intelege/patrunde gindirea unui on credincios (sau religios, dupa tine)