Aspecte practice ale vietii crestinesti

Buna seara!Am si eu cateva nelamuriri in privinta vietii practice ale unui crestin.La spovedanie,din lista lunga de intrebari cu care am fost, unele mi-au scapat, din cauza lipsei de timp.Mereu e aglomerat si sunt atat de multe de povestit si de vorbit, incat niciodata nu reusesc sa intreb tot.Iar pe cei practicanti din jurul meu, fie imi spun ca nu stiu, fie imi spun lucruri diferite.Asa ca m-am gandit ca acest forum e cel mai potrivit loc unde sa intreb, asa economisind si timpul parintelui duhovnic, care este suprasolicitat de noi.Deci:

-Se pot spala rufe Luni si Vineri?Daca nu, de ce?
-Putem face baie Duminica si de sarbatori?Unii credinciosi spun ca da.
-Cand e sarbatoare cu cruce neagra sau albastra se poate spala, trebalui prin gospodarie?Unii spun ca doar sarbatorile cu cruce rosie se tin.

Si mai am cateva, pe care nu mi le amintesc acum, dar revin.Multumesc!

[CristianR]

Până acum mie nu mi-a fost dată să aud preoți care să vorbească despre chestiunile astea; sau nu-mi amintesc. Prin urmare, cred că importante sunt cele despre care i-am auzit vorbind; adică despre Evanghelie.

În prealabil postat de CristianR

Până acum mie nu mi-a fost dată să aud preoți care să vorbească despre chestiunile astea; sau nu-mi amintesc. Prin urmare, cred că importante sunt cele despre care i-am auzit vorbind; adică despre Evanghelie.

Sa inteleg atunci ca nu e pacat daca facem aceste lucruri?

[Corinusha]

Din cate stiu eu, astea sunt babisme, superstitii. De ce sa nu speli rufe lunea si vinerea? Nu le speli duminica, ca atunci e ziua odihnei si a rugaciunii, ziua in care a inviat Iisus Hristos, dar lunea si vinerea?!

Asta cu facutul de baie... la tara (acum ani de zile cel putin) se facea baie generala sambata seara, pentru ca duminica oamenii sa fie curati si trupeste, fiind zi de sarbatoare si Liturghie. Dar nu vad de ce nu ar fi bine sa facem baie duminica si de sarbatori. Ce ne-am face vara cand cel putin 2-3 dusuri pe zi facem, mai ales daca si in casa e mai cald ca afara.

Eu stiu ca in sarbtorile cu cruce rosie nu se munceste, se tine Sf. Liturghie si de obicei acelea sunt sarbatorile cele mai importante din an (Sf. Ioan, Sf. Stefan, Buna Vestire, Adormirea maicii Domnului, Nasterea Domnului etc.)

[CristianR]

Nici ca păcate nu le-am găsit trecute undeva, în vreun îndreptar de spovedanie. Dacă, totuși, sunt trecute, le consider din aceeași categorie cu „păcatul tunderii bărbii”.

Părerea mea este că aceste întrebări sunt superstițioase, venind din preocuparea omului de a face (sau a nu face) anumite gesturi ca să-i meargă bine/ ca să nu-i meargă rău.

Dar credința este altceva, iar scopul ei este mântuirea, primirea vieții veșnice, care este cunoașterea lui Dumnezeu, după cum a spus Mântuitorul. Iar această cunoaștere nu este una teoretică, ci practică. Pe Dumnezeu Îl cunoaștem primindu-L în casa sufletului nostru. Care casă trebuie curățită prin post, rugăciune, fapte bune, cum învață Biserica.

Acestea sunt lucrurile care trebuie să ne preocupe în orice zi, dar în mod deosebit în sărbători, când cel mai bine ar fi să mergem să ne închinăm și să-I mulțumim lui Dumnezeu la biserică. Iar dacă nu putem și totuși vrem să luăm în considerare zilele însemnate din calendar, putem citi despre sfinții care se cinstesc în aceste zile, le putem citi acatistul. Dacă după aceea spălăm rufe sau ne spălăm corpul, ce rău ar putea fi?

[Mihnea Dragomir]

În prealabil postat de alex190

Buna seara!Am si eu cateva nelamuriri in privinta vietii practice ale unui crestin.

Noi, la fel.

La spovedanie,din lista lunga de intrebari cu care am fost, unele mi-au scapat, din cauza lipsei de timp.Mereu e aglomerat si sunt atat de multe de povestit si de vorbit, incat niciodata nu reusesc sa intreb tot.

Nu trebuie sa confundam spovada cu cateheza. La spovada important nu e sa nu uitam sa punem intrebari, ci sa nu uitam sa marturisim pacatele, in specie si in numar. Daca avem neclaritati in privinta unui aspect al vietii de credinta si nu am gasit alta modalitate de a-l "agata" pe preot decat sub patrafir, atunci putem cel mult sa-l intrebam "parinte, am mai multe neclaritati privind viata de credinta. Sa va intreb acuma sau cand sa vin sa va intreb ?"

Directorul spiritual nu este neaparat acelasi cu confesorul. In special daca preotul e supra-aglomerat, directorul spiritual poate fi un laic mai inaintat in credinta. De exemplu, nasul nostru. Sau cineva din parohie care are recomandarea preotului. Dimpotriva, confesorul trebuie sa fie neaparat preot hirotonit si hirotesit pentru aceasta slujire.

Asa ca m-am gandit ca acest forum e cel mai potrivit loc unde sa intreb,

Discutabil. Fiindca actiuneaza una din legile lui Murphy: "cine are un ceas, stie mereu cat e ora. Cine are doua ceasuri, niciodata nu stie cu certitudine". Aici suntem multi, toti priceputi la dat cu parerea, sunt multe ceasuri. In niciun caz forumul nu poate inlocui preotul.

-Se pot spala rufe Luni si Vineri?Daca nu, de ce?

Da, cu doua exceptii
-Vinerea Mare (Vinerea Patimilor)
si
-Daca o sarbatoare de porunca (adica una in care trebuie sa mergem la biserica, precum in Duminici) ar cadea luni sau vineri. Le recunoastem usor, fiind marcate cu rosu si cruce rosie in calendar.
Interdictia se refera la spalarea manuala a rufelor, si nu la spalarea la masina.

Sa remarcam ca aceste exceptii nu sunt intrucat ar fi vorba de zile de luni sau de vineri, ci intrucat e vorba de zile de porunca. Aceste zile, in care trebuie sa mergem la slujba (chiar daca e zi numita (impropriu) "aliturgica" precum Vinerea Mare) prefigureaza Sabatul Zilei a Opta, in care vom fi la Ospatul cel Vesnic.

-Putem face baie Duminica si de sarbatori?Unii credinciosi spun ca da.

In orice zi putem face baie. Chiar si in Duminica Pastilor ori de Craciun. Cuvantul "sfant" vine de la un vechi cuvant care inseamna "curat". Sfant inseamna, asadar, a fi curat. Desigur ca aceasta curatenie la care ne cheama Cristos merge mult dincolo de curatenia trupeasca. Si totusi, sfintenia incepe in baie.

Cand e sarbatoare cu cruce neagra sau albastra se poate spala, trebalui prin gospodarie?Unii spun ca doar sarbatorile cu cruce rosie se tin.

Porunca a Treia interzice munca servila de Sabat. Sabatul nostru este Duminica si in celelalte zile de porunca de peste an, despre care am vorbit (marcate cu cruce rosie). Munca este de doua feluri: munca servila si munca nobila.
Munca servila este aceea pe care, inainte, o facea sclavii. Acuma, o facem noi, avand toti acest statut in raport cu Cezarul... De exemplu, Duminica e interzis sa spalam pardoseala. Prin extensie, munca servila e aceea din care ne castigam banii. Aceasta munca ne este interzisa in zile de porunca, afara de situatiile cand altii ar fi in primejdie daca am intrerupe (munca medicului, politistului, pompierului) sau daca nu poate fi intrerupta prin natura ei (munca topitorului la un furnal). De exemplu, un brutar liberal care si-ar tine brutaria deschisa Duminica ar incalca porunca a treia.

Munca nobila este munca pe care o faceau stapanii. De exemplu, sa tinem contabilitatea casei. Sau sa pictam. Sau sa ascultam ori sa compunem muzica. Tot munca nobila este cea pe care o facem din pura placere si nu ne aduce bani.

Spre exemplu, munca unui taran care s-ar apuca de arat in zi de porunca este ilicita moral, fiindca asta e meseria din care traieste, pe care o poate face foarte bine in alte zile, pe cand munca noastra de a ne tunde peluza Duminica este licita moral (dupa slujba si nu in loc de slujba...), daca avem pasiunea gradinaritului.

Un ultim cuvant: interdictia muncii servile Duminica si in celelalte Sarbatori de Porunca de peste an este, in aceste zile ale Noului Testament, o norma disciplinara si nu o norma morala absoluta. Prin urmare, Biserica are capabilitatea de a da dezlegari in asemenea materie, dupa cum are capabilitatea de a da dezlegari privind postul, nunti facute vinerea etc. Preotul din sat poate sa-l dezlege pe brutarul despre care am vorbit mai sus pentru "binecuvantate pricini", de exemplu daca hrana familiei sale ar depinde de vanzarile de paine duminicale. Dimpotriva, Biserica nu are capabilitate de a da dezlegari in privinta unor norme morale absolute. De exemplu, daca brutarul de mai sus cere sa i se permita sa dea cu un pietroi in cap vecinului care nu cumpara paine de la el.


In speranta ca cele de mai sus limpezesc. In Cristos, Domnul nostru.
M.D.

În prealabil postat de CristianR

Părerea mea este că aceste întrebări sunt superstițioase, venind din preocuparea omului de a face (sau a nu face) anumite gesturi ca să-i meargă bine/ ca să nu-i meargă rău.

Nu, nici vorba.Nu sunt superstitioasa.Vroiam sa stiu daca sunt lucruri care au un fundament real in traditia crestineasca, sau nu.

În prealabil postat de Mihnea Dragomir

Nu trebuie sa confundam spovada cu cateheza. La spovada important nu e sa nu uitam sa punem intrebari, ci sa nu uitam sa marturisim pacatele, in specie si in numar. Daca avem neclaritati in privinta unui aspect al vietii de credinta si nu am gasit alta modalitate de a-l "agata" pe preot decat sub patrafir, atunci putem cel mult sa-l intrebam "parinte, am mai multe neclaritati privind viata de credinta. Sa va intreb acuma sau cand sa vin sa va intreb ?"

Am intrebat, dar nu cred ca o sa o mai fac decat pentru lucrurile foarte importante, pentru ca retin parintele foarte mult, pe langa spovedanie si probleme personale.

Am inteles.Va multumesc frumos tuturor pentru raspunsuri, iar dvs. va multumesc in mod special pentru rabdarea cu care raspundeti de fiecare data.Si vroiam sa imi cer iertare ca in cateva postari am tot mentionat de vina Occidentului(si implicit a catolicilor, pentru ca banuiesc ca Occidentul e in cea mai mare catolic) pentru ratacirea noastra a tuturor.Si pana la urma pentru ratacirea noastra suntem direct responsabili, pentru ca cine are credinta poate fi bagat in cusca cu lei si nu si-o pierde.Asa ca nu stiu daca e corect sa mai dam vina pe altii.Pana la urma, cine vrea intr-adevar sa se mantuiasca, se mantuieste oricum(sau macar lupta pentru asta), indiferent de imprejurari.

Eu stiu ce am vazut, cat am fost in afara tarii.Catolicii sunt oameni calzi, care ne-au primt cu bratele deschise in tarile si in casele lor.Si de multe ori au avut grija de noi, din toate punctele de vedere.Cine sunt eu sa judec pe altii si sa arat cu degetul, in loc sa am grija de barna din ochiul meu?Doamne ajuta!

[Ratacitorul]

Sa intelegem ceva!Sarbatorile cu rosu sunt nelucratoare.Baie in aceste zile se face daca este stricta urgenta nu daca ai amanat atunci sa o faci!Dar igena zilnica se face in orice zi!Nu e vorba de spalare manuala sau mecanica a rufelor.Crucile in calendar dau indicatii de strana nu de nelucrare.Explicatia:In vechime purpura era culoarea rezervata imparatilor.Regula era ca oricine vedea mantia purpurie(rosie)cand treceau membrii familiei imparatesti se oprea din lucru si venea sa slavesca si sa se inchine acelora!Imparatesele erau duse sa nasca intr-o incapere tapitata cu matase purpurie si orice panzet ,inclusiv straiele imparatesei erau de culoare purpurie.Personalul de acolo purta straie albe iar care erau crestini aveau o cruce rosie pe manecute.Cei nascuti acolo erau numiti printi porfirogeneti.Cand venea imparatul la biserica pe usa bisericii respective se punea o cruce de matare rosie daca era crestin sau numai o panza rosie daca nu era crestin si toti incetau a lucra si se adunau in jurul bisericii.Imparatii bizantini aveau dreptul de a asista la slujbe indiferent daca erau crestini sau nu si de aceea in altar erau la locul cel mai de cinste 2 scaune imparatesti:unul pt arhiereu si unul pt imparat sau voievodul armatei.In Constantinopol unele sarbatori legate de Peroanele din Sf Treime si de Maica Domnului au fost numite imparatesti si au fost insemnate cu rosu si pt a fi mai simplu crucea a fost rosie!Dar unii dregatori mari cand mergeau sa reprezinte in anume situatii pe imparat primeau steag de imparatesc de purpura in fata si multimile acordau aceeasi cinstire ca si cum era prezent chiar imparatul.Ca atare anumiti sfinti considerati mari au fost scrisi cu rosu!Duminica este Ziua Domnului si ca atare sarbatoare imparateasca.Tipicul de slujba pt Duminica este special!Crucile din zile de duminica se refera la adaosurile in slujba in raport de importanta sfintilor ce cad atunci.Duminica este scrisa cu rosu si sunt duminici in calendar fara cruce.Crucea neagra in cursul saptamanii da aceleasi indicatii de strana ca si crucea rosie din duminici sau sarbatori cu tinere .Crucile din calendar nu dau indicatii daca se lucreaza sau nu!Cand este hramul parohiei din care faci parte este acelasi regim ca si duminica indiferent de ce fel de cruce este in calendar sau daca nu este cruce!

[Mihnea Dragomir]

În prealabil postat de alex190

Si vroiam sa imi cer iertare

Chiar si de saptezeci de ori cate sapte.

(si implicit a catolicilor, pentru ca banuiesc ca Occidentul e in cea mai mare catolic)

Occidentul este, in cea mai mare parte, ateu. O mica minoritate dintre occidentali se declara crestini practicanti. Dintre acestia, cam jumatate sunt in schisma.

Situatia nu difera fundamental de Romania. Unde, chiar daca o majoritate se declara credincioasa, oamenii isi duc zilele si vietile ca si cand Dumnezeu nu ar exista. Dupa cum se vede si pe acest forum, cam jumatate dintre cei care se declara ortodocsi practicanti sunt, in realitate, schismatici in raport cu BOR. Singura deosebire este ca, in Occident, lucrurile sunt mai limpezi. Cei care isi duc vietile ca si cand Dumnezeu nu ar exista declara in chestionare si sub semnatura ca nu exista. La fel, cei care sunt in schisma.

ca in cateva postari am tot mentionat de vina Occidentului pentru ratacirea noastra a tuturor.Si pana la urma pentru ratacirea noastra suntem direct responsabili,

Intr-adevar, urmand indemnul lui Cristos de a privi mai degraba la barna din ochii nostri decat la paiul din ochii altora, ar fi un lucru foarte de folos vindecarii noastre sa nu mai socotim ca vina pentru lucrurile care merg prost la noi o au mereu ceilalti. Turcii. Grecii. Jidanii. Bozgorii. Muscalii (desi aici este ceva adevarat...). Nemtii lui Hitler. Francezii lui Napoleon al III-lea. Sau americanii lui Obama Intaiul. Vina pentru lucrurile care merg prost la noi o avem noi si este data, in primul rand, de necredinta noastra, de indepartarea noastra de Dumnezeu. In toate cartile istorice ale Vechiului Testament citim, sub diferite forme si la diferite epoci, aceeasi idee principala: oricat de mult iubeste Dumnezeu Poporul Ales, si poate tocmai fiindca il iubeste mult, il pedepseste teribil ori de cate ori jertfeste la alti zei. Iar romanii jertfesc oricarui zeu, mai putin Dumnezeului lui Abraham, Isac si Iacob. Buzunarul nostru este Baalul nostru, frumusetea noastra fizica si parelnica este Astarteea careia ii jertfim timp si bani.
Daca cineva mai poate salva Romania, acela e numai bunul Dumnezeu. Si o va face cand va vedea credinta crescand, atunci va arata iarasi puterea Sa de a ne scoate din desert si a ne duce in Tara in care curge lapte si miere, intr-o Romanie in care ciorchinii de struguri abia vor putea fi dusi pe umerii a doi voinici.