Crulic a fost un infractor ordinar?

[MihaiFloarea]

Mă asteptam, măcar din Ziarul Lumina, sa aflu părerea reprezentantilor BOR asupra mortii tragice a romanului dintr-un penitenciar polonez. N-a fost asa (deocamdată). Un minstru si-a dat, totusi, demisia din pricina aceasta, iar crestinii (ortodocsi ori catolici) trebuiau să cerceteze (si) pe cei întemnitati... N-au facut-o, de bună seamă; dar nici măcar să-si spună opinia? Este un caz foarte ciudat - a declarat un oarecine, familiarizat cît de cît din unghi profesional, cu nepasarea crasă a unor oficiali dintr-o tara catolica, membră a UE...

[7th_Brigade_TzHL]

Si in Romania, pe langa Iasi, s-a intamplat in timpul lui Antonescu sa fie uitati in vagoane niste evrei si mutati dintr-un loc in altul. Oamenii aceia au murit de foame si de sete, fiind tratati mai rau decat niste animale.

In privinta unor astfel de stiri, putem lua aminte la ce spune Iisus Hristos:

Luca 13
1. Si erau de fată in acel timp unii care-I vesteau despre galileienii al căror sange Pilat l-a amestecat cu jertfele lor.
2. Si El, răspunzand, le-a zis: Credeti, oare, că acesti galileieni au fost ei mai păcătosi decat toti galileienii, fiindcă au suferit aceasta?
3. Nu! zic vouă; dar dacă nu vă veti pocăi, toti veti pieri la fel.
4. Sau acei optsprezece insi, peste care s-a surpat turnul in Siloam si i-a ucis, ganditi, oare, că ei au fost mai păcătosi decat toti oamenii care locuiau in Ierusalim?
5. Nu! [color=red]zic vouă; dar de nu vă veti pocăi, toti veti pieri la fel.[/color]

Deci e nevoie de acea pocainta=intoarcere=nastere din nou=tsuva=teshuva.

[MihaiFloarea]

Cu jenă trebuie să reiau: ce fel de credintă (lucrătoare) avem, din moment ce nu manifestăm, iată, nici măcar curiozitatea să ne interesăm de un caz-limită, de moartea unui semen de-al nostru, adică? Împietrirea aceasta mă îngrijorează, recunosc, si la elevii mei. Dar cel putin la ei este vorba încă de imaturitate... Probabil că singur seful statului (care a declarat la Radio Romania-Actualităti, astăzi, 6 mai, că va dispune rechemarea în ţară a ambasadorului roman în Polonia, Gabriel Constantin Bartas, din pricina cazului Crulic) este singurul crestin sensibil în acest moment fată de nefericitul caz... E foarte, foarte tristă indiferenta aceasta, stimati forumisti... Reamintesc: românul mort într-o închisoare din Polonia, căruia Ambasada României nu i-a acordat asistenţă, deşi acesta o solicitase, a murit nebăgat în seamă de întreaga mass-media, de întreaga societate romaneasca, inclusiv de BOR... Si totusi, e aceeasi mass-media care a sărit ca arsă cînd s-a petrecut nefericitul accident al Irinei Cornici! (Ce-i drept, si atunci BOR s-a spălat pe mîini... Deci, în ceea ce-o priveste, BOR se poate admite că e... consecventă!). De ce, oare, operează, totusi, asemenea diferente enorme în lumea romaneasca actuala?...

[MihaiFloarea]

Sînt în continuare de părere că tăcerea forumistilor pe tema propusă ar fi generatoare de meditaţii profunde dacă s-ar întelege că, într-adevăr, după cum afirma autorul unui articol recent de pe CrestinOrtodox.ro, iubirea lui Hristos înclină totdeauna spre păcătos. De aceea, ar fi bine ca, neacceptînd păcatul, să-l oferim totusi pe păcătos milei lui Dumnezeu. John Breck, referindu-se la moartea violentă, inclusiv prin sinucidere, arata că sinuciderea e o tragedie ce ne implică pe fiecare dintre noi ca mădulare ale unui singur Trup. Si, într-o oarecare măsură, răspunderea ei cade asupra noastră, a tuturor. În lumina acestei evidente, trebuie să regîndim abordarea atît a celor care se sinucid, cît si a acelora care, asemenea nefericitului Crulic, suferă nedreptăti sau sînt victime ale nepăsării generale. Pînă să fie creată o slujbă specială, liturgică, pentru toti cei morti la nevreme, era de asteptat ca măcar pe un forum de discutii crestine să fie mai multă compasiune, mai multă disponibilitate pentru asemenea cazuri limită. Ca si Sorin Cosma, socotesc evidentă necesitatea responsabilizării Bisericii Ortodoxe Romane, deopotrivă prin clericii şi mirenii săi în astfel de cazuri, nu numai de a pomeni în rugăciuni pe cei decedati în circumstante ca acelea din penitenciarul polonez, cît mai ales de a-i asista pe grevistii foamei de pretutindeni, asa cum deja corpul medical o face, după cîte stiu.
Din nou îmi afirm mîhnirea că prin tăcerea îndelungată asupra mortii tînărului roman, îl părăsim încă o dată, deci ne îngreunăm păcatul prin indiferenta noastră, mai rea decît orice pentru un crestin practicant.
Alăturati-vă rugăciunii mele către bunul Dumnezeu să-i dăruiască milei Sale iubitoare si pe Crulic si pe cei căzuti victime ale aceleiasi nepăsări. Ca si în cazul Irinei Cornici, despre care văd că mult mai multi cititori s-au pronuntat (cazul fiind, e drept, mai spectaculos si mai abundent mediatizat de presa aservita unor interese batjocoritoare fată de traditiile si de practicile străvechi), consider că numai Dumnezeu poate cuprinde cu adevărat întreaga complexitate a situatiilor tragice la care mă refer aici, ratiunea umană rămînînd descoperită, fără replică.
Intentia mea la initierea acestui subiect a fost de a face apel la întelegerea colectivă în sensul atingerii adevărurilor dureroase generatoare de nepăsare din cadrul BOR, iar prin comentariile dv. am dorit să încerc o schimbare pe viitor.
Măcar să ne solidarizăm în rugăciuni pentru milostivirea lui Dumnezeu în cazul lui Crulic si al altora stiuti si nestiuti ce-au sfîrsit ca el, căci iubirea mîntuitoare a lui Hristos cel răstignit si înăltat după patruzeci de zile la cer e mai puternică decît moartea la vreme sau înainte de vreme.