Faptele bune - in lumina ortodoxiei

[dobrin7m]

În prealabil postat de iustin10

Bunatatea de care vorbiti,anume rugaciunea pentru celalalt in tacere e de o natura superioara, spirituala . La acestea pot ajunge cei ale caror rugaciuni chiar sunt ascultate de Dumnezeu ,caci ei cunosc natura umana si stiu exact de ce are nevoie celalalt : paine,cuvant , sau intelegere
Noi ,astia mai mici, degeaba cerem vindecarea cuiva de o boala prin rugaciune, caci poate boala aceea a fost randuita de Dumnezeu, sau poate se ascunde putina mandrie, ca venim noi de pe site si facem minuni , sau iarasi alt prilej de mandrie ,<<eu am rezolvat toate problemele mele , a mai ramas doar sa ii rezolv iute si pe acesta >>
Pentru antrenament , la noi, cei mici , ne raman faptele mai la indemina : sa ii spunem un cuvant bun dar nu de lauda desarta , sa il primim cand e singur , sa ii facem o surpriza cand se crede nevazut de nimeni, sa il ajutam cu 2 lei cand are nevoie , sa nu cerem acesti bani inapoi . Sa-i dam incredere celui fricos,speranta celui deznadajduit ,lumina celui ratacit ,si paine celui flamind .

Ei bine,cine face aceste fapte ,chiar necredincios fiind ,poate din ignorare sau din zona geografica in care s-a nascut ,arata ca Hristos este in mijlocul nostru,si se arata acolo unde te astepti mai putin.
Omul acela habar nu are ca pe chipul sau straluceste Hristos,dar pentru cineva care isi cauta credinta ,aceste fapte pot fi un bun prilej de a aduce lauda lui Dumnezeu,si a merge mai intarit pe drumul credintei

Dumnezeu asculta rugaciunea fiecarui om care se roaga curat. si a celor mici asa ca noi. totul este sa renuntam a cere dupa voia noastra ci dupa voia Domnului. caci, dupa cum bine ati spus, nu stim noi ce are nevoie fiecare, insa Domnul stie. \si mai este nevoie de ceva foarte important: incredere deplina in Dumnezeu.
faptele exterioare, de ajutorare a aproapelui trebuiesc facute in orice situatie, dupa puterea fiecaruia.

[catalois]

Ce inseamna increderea in Dumnezeu?
Ca EL ne va face viata asa cum o credem noi?
Ca EL ne va transforma viata asa cum avem nevoie ca sa ne mantuim?
Increderea in Dumnezeu este credinta ta proprie si egocentrica iar credinta in Dumnezeu este credinta in dirijarea de catre Dumnezeu a sufletului tau catre mantuire.
Speculatii puem face cu totii.

[Mena59]

În prealabil postat de catalois

Ce inseamna increderea in Dumnezeu?
Ca EL ne va face viata asa cum o credem noi?
Ca EL ne va transforma viata asa cum avem nevoie ca sa ne mantuim?
Increderea in Dumnezeu este credinta ta proprie si egocentrica iar credinta in Dumnezeu este credinta in dirijarea de catre Dumnezeu a sufletului tau catre mantuire.
Speculatii puem face cu totii.

Increderea in Dumnezeu inseamna ca:
- urmand calea pe care ne-a aratat-o Domnul Iisus Hristos, urmand poruncile Lui ( intre care porunca Iubirii este Regina) urmand, deci, invataturile Lui SA AVEM INCREDERE CA vom mosteni Imparatia Cerurilor. Acesta este dorinta crestinilor, sa-i fim mostenitori lui Dumnezeu.

Daca te referi la viata de pe pamant, EL ne lasa pe noi sa alegem ce fel de viata vrem.
Tot aici, pe pamant, in functie de viata pe care ne-am facut-o, punem temelie vietii viitoare, celei vesnice (bucuriei vesnice sau osandirii vesnice...)

Fara sa dorim, fara sa-i cerem, EL nu ne va transforma viata asa cum avem nevoie ca sa ne mantuim... Asta inseamna libertate.

Credinta in Dumnezeu este o virtute ca si Iubirea, ca si Nadejdea, pe care daca le avem vom fi mantuiti.

Din Credinta, Iubire si Nadejde in Dumnezeu se naste increderea in Dumnezeu.

Nu e loc de speculatii

[catalois]

În prealabil postat de Mena59

Nu e loc de speculatii

Cand Lucifer iti va prezenta 1% din argumentele cu care i-a convins pe 33% din puzderia de ingeri BUNI sa fie impotriva lui Dumnezeu, atunci vreau sa te vad, cum te zbati intre speculatiile care nu au fost emise de un om ca mine, ci de insusi seful speculatiilor, cel ce L-a contestat pe insusi Dumnezeu.
Raspunsul tau arata doar ca te simti confortabil in credinta ta, nu ca ai credinta. Poate ca ai, dar nu stii, in orice caz, nu se vede.
Dumnezeu vede ce stie El sa vada, dar eu nu vad la tine credinta definitiva: eu vad obnubilare, nu luminare.
Poate gresesc, poate asta este nivelul tau de exprimare a credintei tale, care nu se compara cu nivelul credintei tale...
Cat timp va dura credinta ta? Si dupa ce timpul, nu va mai fi, credinta ta va mai fi?
Eu sunt cel ce intreaba: daca tu esti cel ce raspunde, raspunde la intrebarile mele, nu la lipsa ta de intrebari...
Restul este politica.

[Mena59]

În prealabil postat de catalois

Cand Lucifer iti va prezenta 1% din argumentele cu care i-a convins pe 33% din puzderia de ingeri BUNI sa fie impotriva lui Dumnezeu, atunci vreau sa te vad, cum te zbati intre speculatiile care nu au fost emise de un om ca mine, ci de insusi seful speculatiilor, cel ce L-a contestat pe insusi Dumnezeu.
Raspunsul tau arata doar ca te simti confortabil in credinta ta, nu ca ai credinta. Poate ca ai, dar nu stii, in orice caz, nu se vede.
Dumnezeu vede ce stie El sa vada, dar eu nu vad la tine credinta definitiva: eu vad obnubilare, nu luminare.
Poate gresesc, poate asta este nivelul tau de exprimare a credintei tale, care nu se compara cu nivelul credintei tale...
Cat timp va dura credinta ta? Si dupa ce timpul, nu va mai fi, credinta ta va mai fi?
Eu sunt cel ce intreaba: daca tu esti cel ce raspunde, raspunde la intrebarile mele, nu la lipsa ta de intrebari...
Restul este politica.

Diavolul si ingerii lui sunt mincinosi. Poate ca mi-ar putea face rau, poate ca mi-ar face atat de rau incat nu as putea rabda si as fi in pericol sa-mi pierd iubirea si nadejdea din suflet. Nu pretind ca as putea sa fiu ca si Iov... Dar acum, in confortul credintei mele pe care tu nu o poti vedea, am incredere in Dumnezeu.
Nivelul meu de exprimare este mediocru dar destul de clar. Cred...
Nu stiu cat timp va dura credinta mea. Sper sa dureze pana in ultima clipa. Cand timpul se va termina va incepe vesnicia si atunci credinta mea se va transforma in convingere.
Deoarece nivelul meu intelectual este scazut nu-mi pun prea multe intrebari / probleme si asta imi da un confort existential. Si, in plus, lipsa framantarilor, indoielilor lasa loc Credintei, Iubirii si Nadejdei.
Eu cred in Dumnezeu pt ca asa m-au crescut parintii, asa m-au invatat bunicii, pentru ca experienta mea de viata mi-a dovedit-o in fiecare zi a vietii mele (si nu sunt tanara)
Cu mine s-a jucat satana cum a vrut, asa ca il cunosc, ii stiu inselatoriile.
Cu mine Dumnezeu a facut minuni, adevarate si uimitoare minuni! Mi-a aratat pe fata ca e cu mine si ma sprijina atunci cand aleg binele

Eu nu stiu ce vrei tu sa spui, de fapt. Nu stiu ce raspunsuri astepti de la mine sau de la ceilalti.
Eu asta am avut de spus. Mai mult de atat e vorbarie goala.

[catalois]

În prealabil postat de Mena59

Deoarece nivelul meu intelectual este scazut nu-mi pun prea multe intrebari / probleme si asta imi da un confort existential. Si, in plus, lipsa framantarilor, indoielilor lasa loc Credintei, Iubirii si Nadejdei.

Nivelul intelectual este dat de Dumnezeu si fiecare trebuie sa si-l onoreze. Nu cred ca al tau este scazut iar al meu este, in orice caz, maxim sub-mediu: am cunostinte oarecum aprofundate in cateva domenii si disparate in altele. Numai ca tu zici ca un nivel intelectual scazut ajuta la mantuire, ceea ce duce la recomandarea de a-ti educa pruncii sa nu fie intelectuali.
Bunica imi zicea ca prea multa carte, strica. O cred: cu cat mai larg este orizontul, cu atat mai mult esti abatut de la cale, de ceea ce vezi. Dar, revin: nivelul intelectual este dat de Dumnezeu, trebuie sa faci ceva maxim, cu el.

În prealabil postat de Mena59

Eu nu stiu ce vrei tu sa spui, de fapt. Nu stiu ce raspunsuri astepti de la mine sau de la ceilalti.

Dupa cum ziceam, astept raspunsuri la intrebarile care au fost posibil sa fie puse (caci asa a vrut Dumnezeu sa ma faca), deci este posibil sa li se raspunda. Nu cred intr-un raspuns complet, ci intr-o pleiada de raspunsuri partiale care se vor uni cu sens.

[fallen]

Buna seara si la multi ani!

Spuneti-mi si mie va rog de ce se intampla, atunci cand faci o fapta buna ( pe care trebuie sa o faci, chiar daca nu iti convine), sa te simti uneori foarte nedreptatit???

( de exemplu, astazi a trebuit sa dau banii inapoi unei cliente care cumparase, in greseala, pt altcineva, niste medicamente care nu ii trebuiau...si, desi era omeneste normal s-o fac, ce era sa faca femeia cu niste medicamente care nu-i trebuiau, m-am tulburat foarte tare...in primul rand pt ca aveam toti banii batuti pe casa, pana la ora aia, si nu am o modalitate legala de a da bani inapoi clientului; apoi, ca astazi nu ma asteptam, si nici nu a fost cine stie ce vanzare, mai e si zi de salariu, si trebuie sa strang bani, si uite acum mai imi trebuiau exact aia 15 lei pe care i-am dat inapoi, si poate pkecam acasa de la 5, ca de la ora 4 au mai intrat trei clienti, unul n-a gasit ce-a vrut, altul a luat de 5 lei si altul de 3,5 ...si acum pana la urma nu-mi pare rau de 15 lei, nu are de ce, ea sa fie sanatoasa, ci de toata tulburarea care mi-a creat-o, si nu trebuia....poate ca de la inceput ma simteam nedreptatita ca trebuie sa vin la munca, in zi de sarbatoare, pt ca merge foarte prost in general, si sa strang macar banii de salariu, si as fi vrut poate sa-i fac repede, in cateva ore, si sa plec acasa...eu inteleg acum ca poate a fost o ispita, si ca e normal sa te incerce ispite cand vrei sa faci bine; dar vad ca si atunci cand nu vrei neaparat sa faci bine, e si mai rau ...pentru ca tot trebuie sa faci, ca asa trebuie si asa e bine, asa ai invatat, chiar daca tu nu vrei neaparat sa faci bine altora si tie rau; in fine, probabil daca nu as fi facut-o m-as fi simtit mult mai prost, si asa mi-e destul derusine ca femeia imi multumea iar eu comentam ca nu-mi convine ce am fost nevoita sa fac...
Si nu imi convine ca tocmai imi propusesem de dimineata ca nu trebuie sa ma mai tulbure orice lucru de nimic, ca doar am vazut de atatea ori ca pana la urma totul e bine cand se termina cu bine, ca nu ne lasa Dmnezeu asa usor, dar poate cine stie, aceasta lupta, repetandu-se zi de zi si fiind nevoiti sa o luam de la capat, la un moment dat ajunge sa ne epuizeze ...
Dar poate ca asa a trebuit sa fie, sa stau pana la ora asta tarzie, ca iata au mai venit doi clienti buni, si care ma bucur ca m-au gasit, atat pt mine ca mi-au facut vanzare, mai mult dcat ma asteptam si-mi mai trebuia, cat si pt dansii, ca poate aveau nevoie de provizii....

[iustin10]

În prealabil postat de fallen

Buna seara si la multi ani!

Spuneti-mi si mie va rog de ce se intampla, atunci cand faci o fapta buna ( pe care trebuie sa o faci, chiar daca nu iti convine), sa te simti uneori foarte nedreptatit???

( de exemplu, astazi a trebuit sa dau banii inapoi unei cliente care cumparase, in greseala, pt altcineva, niste medicamente care nu ii trebuiau...

Cum adica a cumparat din gresala pentru altcineva?Atunci de ce nu le-a dat celui care ii ceruse sa cumpere ? Si tu nu mai poti sa iti iei banii pe acele medicamente?
Trebuie sa intelegem bine fapta :)
Cred ca in asta si consta o parte din secretul faptelor bune,sa intelegi exact situatia celuilalt . Daca se va intelege bine fapta , se va putea vorbi si de nedreptatirea simtita de tine. Altfel, ne vom repezi sa spunem ca a fost o ispita.

[fallen]

Cel care ii ceruse, i-a spus apoi ca nu a cumparat ce ii trebuia, si ca atare nu le vrea, nu are ce face cu ele. Ii trebuia altceva, alt medicament.
Bine, m-a deranjat si ca sustinea ea ca a citit si ca nu e pentru ce-i trebuie mosului respectiv, ceea ce nu e adevarat, erau bune si pentru el, doar ca intr-adevar poate nu era de ajuns, ii trebuiau altele mai puternice.
Ma rog, nu erau pentru un mos, ci pt cainele lui de 40 de kg, pe care voia sa il mute, si colega mea ii daduse pastile antistres, iar ei voiau ceva mai puternic de la veterinar, un tranchilizant. Desi teoretic erau ok si pastilele antistres, doar ca trebuia sa ia vreo 5, la statura lui, insa baba sustinea sus si tare ca nu sunt bune, ca a citit pe ele ca sunt pentru catelusi mici, pt pui, ceea ce nu e adevarat, nu specifica nicaieri...cel mult poate sa scrie ca se pot da si la pui, fara probleme...acum poate a gresit si colega mea ca nu s-a prins ca vor de fapt tranchilizante, si a speculat momentul ca sa le vanda anistres, doar ca dpdv deontologic a facut foarte bine ( acelasi lucru cred ca as fi primit si eu daca intram ntr-o famacie si ceream ceva pt stres, in nici un caz nu as fi primit vreun somnifer puternic), ca nimeni nu ar trebui sa vanda la nicio farmacie tranchilizante sau alte medicamente mai puternice, fara o prescriptie medicala clara, mai ales la asemenea specimene sclerozate... . Atata doar ca eu nu m-am dus inapoi la farmacie saimi dea banii inapoi pe antistres, ca mie-mi trebuie te miri ce medicamente serioase de psihiatrie...desi daca mi-ar fi luat maica-mea de ex din proprie initiativa, eventual la recomnadarile farmacistelor, vreun antistres scump si bun de nimic..,m-as fi enervat si eu, desigur..poate n-as fi trimis-o sa ceara banii inapoi, si nici nu i-as fi zis ca nu ii dau, sa se spele pe cap cu ele ( cum ii zisese mosul babei respective), i-as fi dat pana la urma, dar m-as fi ofticat teribil ca sunt pusa in situatia sa dau niste bani pe ceva ce nuimi trebuie, mai ales daca sunt multi si nu am...

Asa ca biata femeie chiar era intr-o situatie de inteles; desi fusese greseala ei ca se apucase sa cumpere de capul ei, pt altcineva, fara sa se documenteze, doar ca acum imi dau seama ca la fel face si maica-mea ( nu cumpara chiar medicamente, ci alte chestii, de imbracat, de mancat, etc, si chiar daca nu imi plac sau nu imi trebuie, ma simt obligata sa ii dau banii pe ele, mai ales daca sunt sume mai mari de cativa lei )
Apoi, teoretic, ei ii trebuiau mai mult acei 15 lei, sa si-i recupereze, pecand eu, teoretic, ii pot recupera de la altcineva cand voi vinde acele medicamente...adica la cati bani sunt la mine blocati in marfa, chiar nu mai conteaza... . Atata doar ca nu imi convine sa vina cineva dupa trei zile sa ii dau banii inapoi, pt ca in timpul asta eu banii ii circul, cumpar alta marfa, platesc facturi, nu ii pun la pastrare pt toti ametitii care se razgandesc, si e foarte posibil chiar sa nu-i mai am la momentul cand se trezesc dansii sa vina sa mi-i ceara inapoi.... . Insa cei care fac asemenea gesturi, au si un fel de a fi atat de..nu stiu cum sa-l denumesc, ca stau pe capul tau, si se roaga, si se milogesc, ca efectiv nu iti dau posibilitatea sa ii mai refuzi...si de asta te simti oarecum exploatat, manipulat...( va dati seama, daca mai intra si altcineva si ii aude cum se roaga de tine, parca atunci isi intensifica rugamintile, ti se face si rusine, te faci de ras in fata celorlalti clienti)...

Asta e, se pare, a fost vina mea ca mi-a pasat mai mult de mne, si de confortul meu, nu am vrut sa imi creez neajunsuri ( lipsa in casa, etc), decat de nevoia si necazul omului respectiv, pana la urma...trebuie sa intelegem si noi greselile si neputintele lor, mai aled ale celor in varsta, ca parintii si bunicii nostri, daca vrem sa gasim si noi intelegere cand vom fi in situatia lor, nu ?

[iustin10]

În prealabil postat de fallen

Asta e, se pare, a fost vina mea ca mi-a pasat mai mult de mne, si de confortul meu, nu am vrut sa imi creez neajunsuri ( lipsa in casa, etc), decat de nevoia si necazul omului respectiv, pana la urma...trebuie sa intelegem si noi greselile si neputintele lor, mai aled ale celor in varsta, ca parintii si bunicii nostri, daca vrem sa gasim si noi intelegere cand vom fi in situatia lor, nu ?

Da , asa e, e f bine ca le intelegi greselile .
Daca ai si de suferit in urma faptei ,chiar daca exista posibilitatea recuperarii banilor , cu atat mai buna este mila si intelegerea ce le-o arati
E bine ca o fapta buna sa o faci din toata inima,ca si cum ai face-o pentru Dumnezeu,nu pentru oameni . In acel caz nu te ai mai considera manipulata emotional de niste 'ametiti' ,ci ai vedea in fiecare client , pe Hristos insusi care vine si iti cere ajutorul.
Ai o meserie frumoasa si e bine sa o folosesti pentru inaltarea ta spirituala ,adica sa faci totul, din toata inima .