Pacatele parintilor nostri

[veilur]

Va rog sa ma lamuriti si pe mine cu o intrebare care ma framanta de mult timp, de fapt de cand am aflat acest lucru: De ce suntem si noi partasi la pedeapsa parintilor nostri pentru pacatele lor? Stiu ca Iisus a spus asta, dar de ce sa suferim pt alegerile lor sau pt nebuniile lor din tinerete? Multumesc anticipat pt cei care vor incerca sa ma ajute sa inteleg acest mister.

În prealabil postat de veilur

De ce suntem si noi partasi la pedeapsa parintilor nostri pentru pacatele lor?

eu prefer sa nu vad asta in sens unic, ci giratoriu. :)

poate ca suferim si noi pentru a usura pedepsele altora, si de asemenea altii sufera pentru noi ca sa nu ne fie noua prea greu. toate se inlantuie si raspunsul exact la intrebarea "de ce" nu este la indemana mintii umane.

dar oare ti-ai pus intrebarea si in sensul ca faptele noastre bune, milostenia in special, pot ajuta pe parinti - si nu numai - in rascumpararea pacatelor?

iar viata este atat de complexa incat nu putem pretinde sa traim "ca in eprubeta"...

[romandragut]

sunt doar niste idei rezultate de pe la calugari si calugarite. viata monahala nu are de a face cu cea sociala.

[Laurentiu]

Capitolul 18 Iezechiel

1. Si a mai fost cuvântul Domnului către mine si mi-a zis:
2. "Pentru ce spuneti voi în tara lui Israel pilda aceasta si ziceti: Părintii au mâncat aguridă si copiilor li s-au strepezit dintii?
3. Precum este adevărat că Eu sunt viu, zice Domnul Dumnezeu, tot asa este de adevărat că pe viitor nu se va mai grăi pilda aceasta lui Israel.
4. Că iată toate sufletele sunt ale Mele; cum este al Meu sufletul tatălui, tot asa si sufletul fiului; sufletul care a gresit va muri.
5. De este cineva drept si face judecată si dreptate;
6. De nu mănâncă jertfit în munte si spre idolii casei lui Israel nu-si întoarce ochii săi; femeia aproapelui său nu o necinsteste si de femeie nu se apropie în timpul perioadei ei de necurătie;
7. Pe nimeni nu strâmtorează si datornicului îi întoarce zălogul, furt nu face, celui flămând îi dă din pâinea sa si pe cel gol îl îmbracă cu haină;
8. Banii săi cu camătă nu-i dă si camătă nu ia; de la nedreptate mâinile si le stăpâneste si judecata dintre un om si altul o face cu dreptate;
9. De se poartă după poruncile Mele si legile Mele cu credinciosie le păzeste, acela este drept si fără îndoială viu va fi, zice Domnul Dumnezeu.
10. Dar de i s-a născut fiu hos, care varsă sânge sau face ceva de felul acesta,
11. Şi care nu urmează calea tatălui său, ci mănâncă cele jertfite în munti, necinsteste femeia aproapelui său;
12. Pe sărac si pe lipsit îl apasă, răpeste avutul altuia si zălogul nu-l întoarce; îsi ridică ochii la idoli si face ticălosii;
13. Banii si-i dă cu dobândă si ia camătă; unul ca acesta va trăi oare? Nu! De va face asemenea ticălosii nu va trăi, ci sigur va muri si sângele lui va fi asupra lui.
14. Iar de i s-a născut un fiu, care, văzând păcatele, văzând toate câte le-a făcut tatăl său, el se păzeste si nu face nimic asemenea;
15. În munti nu mănâncă jertfe idolesti, nu-si ridică ochii spre idolii cei mincinosi ai casei lui Israel si femeia aproapelui său nu o necinsteste;
16. Pe nimeni nu apasă, zălog nu ia si avutul altuia nu-l risipeste; celui flămând ii dă din pâinea sa, cu haina sa îmbracă pe cel gol;
17. Pe sărac nu asupreste, nu ia nici camătă, nici dobândă; poruncile Mele le păzeste si se poartă după legile Mele; acest om nu va muri pentru nedreptătile părintelui său, ci în veci va trăi.
18. Iar tatăl său, pentru că a apăsat pe altii, a răpit ceea ce era al fratelui său si a făcut în poporul său ceea ce nu era îngăduit, iată va muri pentru nedreptatea sa.
19. Dar veti zice: Pentru ce fiul să nu poarte nedreptatea tatălui său? Pentru că fiul a făcut ceea ce era drept si legiuit si toate legile Mele le-a tinut si le-a împlinit; de aceea va trăi.
20. Sufletul care păcătuieste va muri. Fiul nu va purta nedreptatea tatălui, si tatăl nu va purta nedreptatea fiului. Celui drept i se va socoti dreptatea sa, iar celui rău, răutatea sa.
21. Dar dacă cel rău se întoarce de la nelegiuirile sale pe care le-a făcut si păzeste toate legile Mele si face ceea ce e bun si drept, el va trăi şi nu va muri.
22. Nu se vor pomeni deloc nelegiuirile pe care el le va fi făcut, ci va trăi pentru dreptatea pe care va fi făcut-o.
23. Oare voiesc Eu moartea păcătosului, zice Domnul Dumnezeu - si nu mai degrabă să se întoarcă de la căile sale si să fie viu?
24. Dar si dreptul, dacă se va abate de la dreptatea sa si se va purta cu nedreptate si va face toate acele ticălosii pe care le face nelegiuitul, va fi el oare viu? Toate faptele lui bune, pe care le va fi făcut, nu se vor pomeni, ci pentru nelegiuirea sa, pe care va fi făcut-o, si pentru păcatele sale, pe care le-a săvârsit, va muri.
25. Dar voi ziceti: "Calea Domnului nu este dreaptă". Ascultati, casa lui Israel: Oare calea Mea nu este dreaptă, sau nu sunt drepte căile voastre?
26. Dacă cel drept se abate de la dreptatea sa si face nelegiuire si din pricina aceasta moare, apoi el moare pentru nelegiuirea sa, pe care a făcut-o.
27. Si cel nelegiuit, dacă se întoarce de la nelegiuirea sa, pe care a făcut-o si face judecată si dreptate, îsi întoarce sufletul său la viată;
28. Căci el a văzut si s-a întors de la toate nelegiuirile sale, pe care le-a făcut; de aceea va fi viu şi nu va muri.
29. Însă casa lui Israel zice: "Calea Domnului nu este dreaptă". Casa lui Israel, oare calea Mea nu este dreaptă, sau nu sunt drepte căile voastre?
30. De aceea vă voi judeca pe voi din casa lui Israel, pe fiecare după căile sale, zice Domnul Dumnezeu; pocăiti-vă si vă întoarceti de la toate nelegiuirile voastre, ca necredinta să nu vă fie piedică.
31. Lepădati de la voi toate păcatele voastre cu care ati gresit si vă faceti o inimă nouă si un duh nou. De ce să muriti voi, casa lui Israel?
32. Căci Eu nu voiesc moartea păcătosului, zice Domnul Dumnezeu; întoarceti-vă deci si trăiti!"

[moro.d]

si pe mine m-a speriat prima oara, dar stai linistit. :)
sa presupunem k un tata nu crede in Dumnezeu, nu-l intereseaza k faptele lui sunt bune sau rele... fiul lui, dak va fi la fel de necredincios si va starui in pacate, atunci va avea de suferit atat din cauza faptelor lui cat si a tatalui lui.
dak fiul, insa, nu va urma calea tatalui, ci il va iubi pe Dumnezeu, atunci pedeapsa tatalui nu se va rasfrange asupra lui.

am citit o carte pe tema asta "De ce sufera copiii" de K.V.Zorin. am sa-ti dau doar doua paragrafe:
"La intrebarea "de ce fiul sa nu poarte nedreptatea tatalui sau?", Dumnezeu raspunde: "Pentru ca fiul a facut ceea ce era drept si legiuit si toate legile Mele le-a tinut si le-a implinit; de aceea va trai". Dupa legea lui Dumnezeu, sufletul pacatosului moare daca acesta nu se caieste. Dar Dumnezeu nu doreste moartea pacatosului, ci ca "sa se intoarca de la caile sale si sa fie viu". Dumnezeu promite ca "fiul nu va purta nedreptatea tatalui si tatal nu va purta nedreptatea fiului. Celui drept i se va socoti dreptatea sa, iar celui rau, rautatea sa" (Iez. 18, 18-23).

"Vom preciza inca o data urmatorul fapt: copiii nu platesc "pentru pacatele parintilor cu pretul sanatatii lor", dar pot suferi in virtutea urmarilor acestor pacate. Nefiind raspunzatori pentru faradelegile neamului lor, urmasii sunt legati de stramosii lor genetic, psihologic, social, cultural si duhovniceste. Ambele generatii (atat cea tanara, cat si cea in varsta) [b]se influenteaza reciproc, negativ si pozitiv. Aceasta nu este karma, nu este razbunarea oarba a sortii pentru anumite fapte savarsite in timpul "vietilor anterioare", ci este rezultatul unirii fizice, sufletesti si duhovnicesti dintre parinti si copii[b]."

intelegi?

[veilur]

În prealabil postat de mirelat

poate ca suferim si noi pentru a usura pedepsele altora, si de asemenea altii sufera pentru noi ca sa nu ne fie noua prea greu. toate se inlantuie si raspunsul exact la intrebarea "de ce" nu este la indemana mintii umane.

dar oare ti-ai pus intrebarea si in sensul ca faptele noastre bune, milostenia in special, pot ajuta pe parinti - si nu numai - in rascumpararea pacatelor?

Ma gandesc la aceasta conditie ca fiind un fel de echilibru in lume, "Cumpana lui Dumnezeu" tinand in frau toate cate se intimpla, ca sa nu fie vreo nedreptate din partea Lui. De ex.: daca se intimpla ca cineva sa fie jefuit, lucrul acesta sa se intimple pt a-si plati si el la randul lui o greseala pe care a facut-o demult; cam asa vad eu aceasta situatie.

[sofiaiuga]

explicatii amanuntite sint in CXARAREA IMPARATIEI scrisa de parintele ARSENIE BOCA.vEZI CAP.SAU CARTULIA COPII NASCUTI IN LANTURI.

În prealabil postat de veilur

De ex.: daca se intimpla ca cineva sa fie jefuit, lucrul acesta sa se intimple pt a-si plati si el la randul lui o greseala pe care a facut-o demult; cam asa vad eu aceasta situatie.

exemplul tau este super simplist si nu releva decat varful aisbergului, de fapt ceea ce este usor de inteles, adica la indemana logicii omenesti.

nu te mai framanta atata cu intelegerea unor lucruri care nu pot fi cuprinse de mintea umana. nu iti este de folos iscodirea asta.

Imi place f. mult Imnul Iubirii, din Epistola Intai catre Corinteni a Sf. Apostol Pavel. Poate te ajuta si pe tine, in dilema pe care o ai, urmatorul pasaj:

9. Pentru ca in parte cunoastem si in parte proorocim.
10. Dar cand va veni ceea ce e desavarsit, atunci ceea ce este in parte se va desfiinta.
11. Cand eram copil, vorbeam ca un copil, simteam ca un copil, judecam ca un copil; dar cand m-am facut barbat, am lepadat cele ale copilului.
12. Caci vedem acum ca prin oglinda, in ghicitura, iar atunci, fata catre fata; acum cunosc in parte, dar atunci voi cunoaste pe deplin, precum am fost cunoscut si eu.

[urzicuta]

lucrurile nu sunt batute in cuie,judecata lui Dumnezeu este necunoscuta noua,nu intotdeauna copiii sufera pentru pacatele parintilor.Da,e mai comod sa stai sa analizezi pacatele parintilor tai decat pe ale tale personale.Intrebare asta naste dileme morale.este o iscodire a mintii venita de la cel rau ,ca si intrebarile legate de blesteme,de legarea cununiilor:):cool:ma cam amuza aceasta preocupare a unora,relaxati-va si ganditi-va la pacatele voastre.;)