Probleme ale ortodoxiei

[ignatiu]

În prealabil postat de Seraphim7

Am vazut in ultima vreme ca multe lucruri sunt intelese in mod eronat,nu spun ca eu as fi capabil sa luminez unele chestii, dar studiind mai multe curente de gandire si orientari religioase am ajuns la concluzia ca cei mai reticienti si mai inchisi in propria carapace sunt ortodocsi,nu am nimic personal cu ortodxia eu insumi sunt nascut ortodox si in prezent student la teologie,tot ortodoxa,dar sunt dezgustat de gandirea ce am gasit-o in partea superioara a acesteia.Tot ce este in afara ei e considerat eretic,diabolic,doar noi,restu afara din rai.Asta e mentalitatea.Oricum tezaurul ortodoxiei e imens insa faptul ca nu progreseaza ci se impotmoleste in traditie fara a o adapta la nevoile omului modern fara a recunoaste eficatitatea si adevarul din catolicism si protestantism plus marea bogatie orientala....Stiinta iarasi o ignora,cipurile sunt diavol etc.
Pana nu vom constientiza ca Dumnezeu e unic si religia e doar o cautare a Lui nu EL....

Buna seara
Ma bucur ca ati pus aceasta intrebare domnule parinte.

Da ortodoxia nu s-a schimbat de 2000 de ani.

Dar omul cum era el acum doua mii de ani, s-au cum era el atunci cand la faurit Dumnezeu. Avea 2 maini, avea 5 degete la mana, doi rinichi ,o inima, doi ochi?
In cele cateva mii de ani ce s-a mai adaugat omului, a primit un ochi in plus, are 6 degete la maini, are 3 rinichi? Nu uite ca Dumnezeu nu a mai adaugat nimic creatiei lui. Oare de ce?

Daca omul nu s-a schimbat, de ce s-ar schimba lucrurile bune pentru el.

Soarele rasare pe cer de multe mii de ani, el de ce nu se schimba, de ce va rasare la fel si peste 2000 de ani?

În prealabil postat de Seraphim7

Eu locuiesc in jud Bistrita-Nasaud si studiez la Cluj,am tot amanat sa vorbesc serios cu oameni mai luminati fiind nu cred(eam) ca ma pot ajuta.As discuta cu cineva care a trecut prin probleme asemanatoare.

Sfantul Paisie de la Neamt a avut multe ispite in drumul sau duhovnicesc. Parintele Paisie Aghioritul, de asemenea. Viata lui e plina de invataminte. De asemenea, in celelalte carti, vorbeste cu multa blandete si delicatete, dar cu mult realism, despre multe aspecte ale vietii duhovnicesti. Sfantul Siluan Athonitul a avut de asemnea niste experiente duhovnicesti interesante.

Am cunsocut un duhovnic care mergea pe la toti ceilalti mari duhovnici si pe la pustnicii despre care auzea si cerea un cuvant de invatatura. Intr-un fel se vorbeste despre Ortodoxie din carti si altfel din experienta. Apoi se smerea in fata lor si astfel lupta cu propria mandrie, dusmanul cel mai viclean al mantuirii noastre.

[Seraphim7]

În prealabil postat de ignatiu

Buna seara
Ma bucur ca ati pus aceasta intrebare domnule parinte.

Da ortodoxia nu s-a schimbat de 2000 de ani.

Dar omul cum era el acum doua mii de ani, s-au cum era el atunci cand la faurit Dumnezeu. Avea 2 maini, avea 5 degete la mana, doi rinichi ,o inima, doi ochi?
In cele cateva mii de ani ce s-a mai adaugat omului, a primit un ochi in plus, are 6 degete la maini, are 3 rinichi? Nu uite ca Dumnezeu nu a mai adaugat nimic creatiei lui. Oare de ce?

Daca omul nu s-a schimbat, de ce s-ar schimba lucrurile bune pentru el.

Soarele rasare pe cer de multe mii de ani, el de ce nu se schimba, de ce va rasare la fel si peste 2000 de ani?

Dumnezeu este singurul imuabil si orice intra in contact cu umanul devin supus schimbarii....PS nu sunt preot,ci student.

În prealabil postat de Dalian

Mă laşi?

In Imnul National compus de un papistaş care scrie despre "preoţii" catolici, eretici?
Masonii care ne conduc n-au găsit decât un imn papistaş într-o ţară majoritar ortodoxă. E o ruşine.

Stai putin si judeca in profunzime cum stau lucrurile. Romanii trecuti la greco-catolicism cu forta au ramas tot ortodocsi in gandire. Astfel, in 1924, ei au revenit la Ortodoxie.

In indemnul

,,Preoți, cu cruce-n frunte! căci oastea e creștină,
Deviza-i libertate și scopul ei preasfânt.
Murim mai bine-n luptă, cu glorie deplină,
Decât să fim sclavi iarăși în vechiul nost' pământ!'',

preotii sunt indemnati sa faca misiune, adica sa se implice in lupta pentru realizarea Unirii. Am citat acest fragment de vers, pentru a evidentia preotia ca misiune divina. Numai cu ocrotirea si cu binecuvantarea lui Dumnezeu putem sa ne pastram fiinta nationala. Iar preotii au datoria sa fie in fruntea noastra, caci scopul este preasfant.
In ecumenism, nu se face misiune. Totul e lejer, supus relativizarii.

[Lucian008]

În prealabil postat de Seraphim7

Am vazut in ultima vreme ca multe lucruri sunt intelese in mod eronat,nu spun ca eu as fi capabil sa luminez unele chestii, dar studiind mai multe curente de gandire si orientari religioase am ajuns la concluzia ca cei mai reticienti si mai inchisi in propria carapace sunt ortodocsi,nu am nimic personal cu ortodxia eu insumi sunt nascut ortodox si in prezent student la teologie,tot ortodoxa,dar sunt dezgustat de gandirea ce am gasit-o in partea superioara a acesteia.Tot ce este in afara ei e considerat eretic,diabolic,doar noi,restu afara din rai.Asta e mentalitatea.Oricum tezaurul ortodoxiei e imens insa faptul ca nu progreseaza ci se impotmoleste in traditie fara a o adapta la nevoile omului modern fara a recunoaste eficatitatea si adevarul din catolicism si protestantism plus marea bogatie orientala....Stiinta iarasi o ignora,cipurile sunt diavol etc.
Pana nu vom constientiza ca Dumnezeu e unic si religia e doar o cautare a Lui nu EL....

O da. De fapt problema e alta. Problema e ca orice tampit sau descreierat (si imi asum ceea ce spun) poate deveni student la teologie. Societatea moderna a determinat ca si institutiile de studiu teologic sa se alinieze la aceasta si admiterea sa se supuna altor reguli decat celor corecte. Daca te duci sa preot sau la episcop, chiar daca nu te cunoaste ai foarte mari sanse sa iti dea recomandare si descriere pentru a te inscrie la teologie. Nu exista un interviu, nu exista o marturisire de credinta, nu se verifica aptitudinile... Chiar daca nu toti vor deveni preoti cei care ar urma sa studieze teologia ar trebui testati pentru a li se verifica "identitatea si credinta". Daca nu crezi, nu te opreste nimeni sa studiezi teologia pe cont propriu, dar nu o face sub "umbrela" Bisericii.

Iar referitor la topic raspunsul este simplu: daca este cineva care are cateva cunostinte elementare despre credinta ortodoxa stie ca nu Biserica trebuie sa se adapteze la vreme, ci sa il ghideze pe om catre Dumnezeu urmand adevarurile de credinta. Daca Dumnezeu nu se schimba, cum sa se schimbe Biserica? Si nu trebui sa isi adapteze forma la lumea moderna, cel mult sa adreseze diferit mesajul. Dar asta nu inseamna absolt deloc sa dea inapoi in ceea ce priveste invatatura si modul de a trai si a se exprima a membrilor sai.

[Seraphim7]

În prealabil postat de Lucian008

O da. De fapt problema e alta. Problema e ca orice tampit sau descreierat (si imi asum ceea ce spun) poate deveni student la teologie. Societatea moderna a determinat ca si institutiile de studiu teologic sa se alinieze la aceasta si admiterea sa se supuna altor reguli decat celor corecte. Daca te duci sa preot sau la episcop, chiar daca nu te cunoaste ai foarte mari sanse sa iti dea recomandare si descriere pentru a te inscrie la teologie. Nu exista un interviu, nu exista o marturisire de credinta, nu se verifica aptitudinile... Chiar daca nu toti vor deveni preoti cei care ar urma sa studieze teologia ar trebui testati pentru a li se verifica "identitatea si credinta". Daca nu crezi, nu te opreste nimeni sa studiezi teologia pe cont propriu, dar nu o face sub "umbrela" Bisericii.

Iar referitor la topic raspunsul este simplu: daca este cineva care are cateva cunostinte elementare despre credinta ortodoxa stie ca nu Biserica trebuie sa se adapteze la vreme, ci sa il ghideze pe om catre Dumnezeu urmand adevarurile de credinta. Daca Dumnezeu nu se schimba, cum sa se schimbe Biserica? Si nu trebui sa isi adapteze forma la lumea moderna, cel mult sa adreseze diferit mesajul. Dar asta nu inseamna absolt deloc sa dea inapoi in ceea ce priveste invatatura si modul de a trai si a se exprima a membrilor sai.

Iti multumesc pentru frumoasele cuvinte....Ei bine eu tampitul si descreieratul cunosc foarte bine ortodoxia doar ca am deviat o vreme de la ea si acum vreau sa revin fiindca in cadrul ei am avut cele mai mari bucurii.Nu am o problema cu ortodoxia ci cu cei care se considera propagatori ai acesteia(uni) si nu vreau ca ea se se schimbe ci cei care o constituie sa o faca accesibila si celorlalti.Cat despre selectia in cadrul facultatii de teologie,nu-ti fa griji nu am mers acolo cu intentii negative,doar ca am avut perioade de cadere si vreau sa ma ridic cu ajutorul ''fratilor ortodocsi'',dar putina lume stie sa ajute,majoritatea critica cu raceala si indiferenta.Unde e duhul dragostei?

[Lucian008]

În prealabil postat de Seraphim7

Iti multumesc pentru frumoasele cuvinte....Ei bine eu tampitul si descreieratul cunosc foarte bine ortodoxia doar ca am deviat o vreme de la ea si acum vreau sa revin fiindca in cadrul ei am avut cele mai mari bucurii.Nu am o problema cu ortodoxia ci cu cei care se considera propagatori ai acesteia(uni) si nu vreau ca ea se se schimbe ci cei care o constituie sa o faca accesibila si celorlalti.Cat despre selectia in cadrul facultatii de teologie,nu-ti fa griji nu am mers acolo cu intentii negative,doar ca am avut perioade de cadere si vreau sa ma ridic cu ajutorul ''fratilor ortodocsi'',dar putina lume stie sa ajute,majoritatea critica cu raceala si indiferenta.Unde e duhul dragostei?

Uneori Hristos a vorbit cu blandete, alteori a fost aspru, alteori a dat cu biciul. Cand cineva cauta si greseste poate fi abordat cu blandete, cand are o exprimare ce ii poate aduce si pe altii la ratacire se poate folosi si "biciul". Nu in sensul propriu. Altii au inteles-o la propriu si mirosea a "gratar" prin diferite piete. Deci duhul dragostei nu are o singura modalitate de a se manifesta.

[Seraphim7]

În prealabil postat de Lucian008

Uneori Hristos a vorbit cu blandete, alteori a fost aspru, alteori a dat cu biciul. Cand cineva cauta si greseste poate fi abordat cu blandete, cand are o exprimare ce ii poate aduce si pe altii la ratacire se poate folosi si "biciul". Nu in sensul propriu. Altii au inteles-o la propriu si mirosea a "gratar" prin diferite piete. Deci duhul dragostei nu are o singura modalitate de a se manifesta.

Toti stiu ce a facut Iisus,intotdeauna ne place sa aruncam cu piatra,insa uitam ca Iisus nu a dat cu piatra.Dragostea nu se poate manifesta decat intr-un singur fel si doar cel ce iubeste cu adevarat stie asta,noi nu prea iubim...

[MariS_]

În prealabil postat de Seraphim7

Am vazut in ultima vreme ca multe lucruri sunt intelese in mod eronat,nu spun ca eu as fi capabil sa luminez unele chestii, dar studiind mai multe curente de gandire si orientari religioase am ajuns la concluzia ca cei mai reticienti si mai inchisi in propria carapace sunt ortodocsi,nu am nimic personal cu ortodxia eu insumi sunt nascut ortodox si in prezent student la teologie,tot ortodoxa,dar sunt dezgustat de gandirea ce am gasit-o in partea superioara a acesteia.Tot ce este in afara ei e considerat eretic,diabolic,doar noi,restu afara din rai.Asta e mentalitatea.Oricum tezaurul ortodoxiei e imens insa faptul ca nu progreseaza ci se impotmoleste in traditie fara a o adapta la nevoile omului modern fara a recunoaste eficatitatea si adevarul din catolicism si protestantism plus marea bogatie orientala....Stiinta iarasi o ignora,cipurile sunt diavol etc.
Pana nu vom constientiza ca Dumnezeu e unic si religia e doar o cautare a Lui nu EL....

Draga Seraphim7,
nu vreau sa-ti dau nici sfaturi, nici critici, ci o sa-ti spun o poveste adevarata. Am avut o cunostiinta foarte draga mie, de fapt doua persoane, dar povestea e a unuia dintre ei. Mi-a spus-o demult, prin anii saptezeci, nici nu erai nascut pe atunci si, probabil, multi dintre forumisti, la fel. Era un om deosebit, ce spunea aia si facea, cum se spune, dintr-o bucata. Nu era roman, era german, dar se nascuse si traise aici, prin zona Banatului.
Omul acesta a vrut si el sa faca teologia. Nu teologia ortodoxa, ci catolica, el fiind neamt, era botezat catolic. Si, la fel, cu entuziasm, cu idealuri cum va sluji lui Dumnezeu, totul mergea bine, pana la un moment dat cand intervine criza. Nu mai stiu in ce an era, doi sau trei parca. Ce se intamplase? I se ceruse sa spuna ca numai catolicii se mantuiesc, ca numai ei sunt in adevar, fiind in comuniune cu Papa. Or el s-a gandit si s-a tot gandit si la urma a zis: io asa ceva nu pot sa spun. Va dati seama, putea sa admita formal, numai ca omul nostru era dintr-o bucata, ce-i in gusa si-n capusa, nu rostea nimic doar de dragul de-a parea crestin. De ce nu poti? - l-a intrebat profesorul, probabil si colegii, nu mai stiu. Pai eu am vazut si chiar am si prieteni de alte confesiuni, in majoritate ortodocsi (ca traia in Romania) si sunt oameni deosebiti, n-au facut rau, ajuta pe altii, cu dragoste, morali, etc, si eu sa spun ca acestia vor ajunge in iad, nu pot. Pai, dar tu unde zici ca merg? Nu stiu, nu judec eu, dar daca spun ca merg in iad, gata, i-am judecat, si eu nu pot sa fac asta. Si a plecat. A plecat din institutul teologic, pe loc, fara discutie, fara nimic. Si-a facut bagajele si-a plecat. Ca, stai sa-ti explicam, sa te lamurim, ca se poate demonstra logic, ca asa, ca pe dincolo, tot incercau sa-l retina, dar omul nostru le-a zis franc: cat traiesc sa nu ma cautati! A mers si a facut agronomia, mai precis horticultura. A ajuns un specialist foarte bun in munca lui, foarte cautat, dar fara sa fie platit pe masura. Traia modest, a facut si puscarie, la canal, cinci ani de zile, considerat mosier, desi n-avea mosie, el fiind cel care ingrijea de mosia unui boier. A facut fapte de milostenie cu multa generozitate, ajuta pe toata lumea si a ramas la fel, un om dintr-o bucata, cum rar am mai vazut. Un om al strazii, un batranel simpatic, Hugo baci, care vindea ziare pe strazi si dormea prin poduri si pe unde se nimerea, ii dadea de mancare, iarna il culca in bucataria de vara, unde facea cald special pentru el, iar l-a urma i-a luat si loc de veci langa al lui si la inmormantat crestineste. Eu nu ajung nici degetul lui cel mic!
Ce-am vrut sa spun: probleme sunt si la .. case mai mari!
Uneori uitam sa mai fim oameni! Cand parintele Paraian s-a decis sa mearga la manastire, mama sa i-a zis cu lacrimi in ochi: .. si sa nu uiti sa fii bun, mama!
Sa nu pierzi dragostea, sinceritatea, sa cresti in iubire si sa obtii pacea sufletului!
Bucurii!

[Seraphim7]

În prealabil postat de MariS_

Draga Seraphim7,
nu vreau sa-ti dau nici sfaturi, nici critici, ci o sa-ti spun o poveste adevarata. Am avut o cunostiinta foarte draga mie, de fapt doua persoane, dar povestea e a unuia dintre ei. Mi-a spus-o demult, prin anii saptezeci, nici nu erai nascut pe atunci si, probabil, multi dintre forumisti, la fel. Era un om deosebit, ce spunea aia si facea, cum se spune, dintr-o bucata. Nu era roman, era german, dar se nascuse si traise aici, prin zona Banatului.
Omul acesta a vrut si el sa faca teologia. Nu teologia ortodoxa, ci catolica, el fiind neamt, era botezat catolic. Si, la fel, cu entuziasm, cu idealuri cum va sluji lui Dumnezeu, totul mergea bine, pana la un moment dat cand intervine criza. Nu mai stiu in ce an era, doi sau trei parca. Ce se intamplase? I se ceruse sa spuna ca numai catolicii se mantuiesc, ca numai ei sunt in adevar, fiind in comuniune cu Papa. Or el s-a gandit si s-a tot gandit si la urma a zis: io asa ceva nu pot sa spun. Va dati seama, putea sa admita formal, numai ca omul nostru era dintr-o bucata, ce-i in gusa si-n capusa, nu rostea nimic doar de dragul de-a parea crestin. De ce nu poti? - l-a intrebat profesorul, probabil si colegii, nu mai stiu. Pai eu am vazut si chiar am si prieteni de alte confesiuni, in majoritate ortodocsi (ca traia in Romania) si sunt oameni deosebiti, n-au facut rau, ajuta pe altii, cu dragoste, morali, etc, si eu sa spun ca acestia vor ajunge in iad, nu pot. Pai, dar tu unde zici ca merg? Nu stiu, nu judec eu, dar daca spun ca merg in iad, gata, i-am judecat, si eu nu pot sa fac asta. Si a plecat. A plecat din institutul teologic, pe loc, fara discutie, fara nimic. Si-a facut bagajele si-a plecat. Ca, stai sa-ti explicam, sa te lamurim, ca se poate demonstra logic, ca asa, ca pe dincolo, tot incercau sa-l retina, dar omul nostru le-a zis franc: cat traiesc sa nu ma cautati! A mers si a facut agronomia, mai precis horticultura. A ajuns un specialist foarte bun in munca lui, foarte cautat, dar fara sa fie platit pe masura. Traia modest, a facut si puscarie, la canal, cinci ani de zile, considerat mosier, desi n-avea mosie, el fiind cel care ingrijea de mosia unui boier. A facut fapte de milostenie cu multa generozitate, ajuta pe toata lumea si a ramas la fel, un om dintr-o bucata, cum rar am mai vazut. Un om al strazii, un batranel simpatic, Hugo baci, care vindea ziare pe strazi si dormea prin poduri si pe unde se nimerea, ii dadea de mancare, iarna il culca in bucataria de vara, unde facea cald special pentru el, iar l-a urma i-a luat si loc de veci langa al lui si la inmormantat crestineste. Eu nu ajung nici degetul lui cel mic!
Ce-am vrut sa spun: probleme sunt si la .. case mai mari!
Uneori uitam sa mai fim oameni! Cand parintele Paraian s-a decis sa mearga la manastire, mama sa i-a zis cu lacrimi in ochi: .. si sa nu uiti sa fii bun, mama!
Sa nu pierzi dragostea, sinceritatea, sa cresti in iubire si sa obtii pacea sufletului!
Bucurii!

E o poveste trista,dar frumoasa.Matusa mea m-a intrebat care e idealul meu in viata.Eu i-am spus ca vreau sa-mi gasesc echilibrul interior,i-am spus ca nu conteaza cum,chiar si cersind...Ea a inteles ca vreau sa devin cersetor...Cateodata nu prea ne intelegem chemarea,si ne chinuim.Si cel mai greu e cand nu te inteleg cei de langa tine,si sufera,si suferi si la urma pleci....Poate cineva te va intelege....