mesaj de la noul ierusalim

[anaana71]

am primi pe mail "Cuvantul Domnului pentru Romani" de la noul ierusalim.... pana unde ajunge tampenia, manipularea, nesimtirea, meschinaria, minciuna, smintirea, josnicia, perfidia, micimea???????????? ma scoate din sarite orice forma de agresare din partea sectarilor, si tot enervandu-ma, mi-am dat seama ca astea-s ispite, ca diavolul atat asteapta, sa te enervezi, sa te manii, sa-ti sara tandara, sa faci ceva rau.....
Domnilor de la noul ierusalim, cand mai luati contactul cu "Dumnezeu" poate il rugati sa aibe un Cuvant si pentru voi sectarii, rugati-L, implorati-L sa va ierte, sa va arate calea, sa va smulga din mainile diavolului.

ati primit si voi (ortodoxi) pe mailuri genul acesta de mesaje?

Doamne Isuse Hristoase, fiu lui Dumnezeu, miluieste pe noi pacatosii!
Doamne ajuta!

[Hector]

Am primit si eu.
Da-i simplu Delete si treci mai departe. N-are rost sa-ti bati capul cu toate spam-urile.

În prealabil postat de anaana71

am primi pe mail "Cuvantul Domnului pentru Romani" de la noul ierusalim.... pana unde ajunge tampenia, manipularea, nesimtirea, meschinaria, minciuna, smintirea, josnicia, perfidia, micimea???????????? ma scoate din sarite orice forma de agresare din partea sectarilor, si tot enervandu-ma, mi-am dat seama ca astea-s ispite, ca diavolul atat asteapta, sa te enervezi, sa te manii, sa-ti sara tandara, sa faci ceva rau.....
Domnilor de la noul ierusalim, cand mai luati contactul cu "Dumnezeu" poate il rugati sa aibe un Cuvant si pentru voi sectarii, rugati-L, implorati-L sa va ierte, sa va arate calea, sa va smulga din mainile diavolului.

ati primit si voi (ortodoxi) pe mailuri genul acesta de mesaje?

Doamne Isuse Hristoase, fiu lui Dumnezeu, miluieste pe noi pacatosii!
Doamne ajuta!

o sa sara vsovivi la gatul tau pentru ca i-ai jignit pe puciosi.
sa vezi scandal ce iti face.

[anaana71]

recunosc ca le-am spus sa ia calea Ortodoxiei.
mihai 07 - parca baiatul ala era ocupat cu o fata pe un topic cu puciosii.

[mariamargareta]

Faceţi distincţia dintre liderii pucioşi, cei care manipulează nemijlocit farsa de la Noul Ierusalim, şi adepţii lor, care sunt o biată masă de manevră, cu creierele spălate de ideologia pucioşească, pretinsă a fi ultra-ortodoxă şi super-creştină.
Liderii pucioşi (pe numele lor de mireni Mihaela Tărcuţă şi Nicolae Nedelcu) sunt doi impostori, nedespărţiţi şi neîmpărţiţi, neschimbaţi şi neamestecaţi în cele "lumeşti", care se consideră prooroci apocaliptici, moştenitori ai talentelor de medium cataleptic ale Verginicăi Stoica (născută Tudorache). Deşi nu sunt căsătoriţi unul cu altul (Mihaela are ca soţ pe Milică Tărcuţă, iar Nicuşor are ca soţie pe Tanţa Nedelcu - pe care însă Mihaela a avut grijă să o plaseze cu domiciliu forţat la o adeptă fidelă din comuna Valea Lungă, ca să fie Nicuşor al ei liber de orice obligaţii matrimoniale), cei doi lideri pucioşi pot fi văzuţi mereu împreună, ca marca lipită de scrisoare, aşa că şi noaptea când dorm, ei dorm în aceeaşi odaie (chiar dacă în paturi diferite, căci trebuie să se ştie de oricine că ei sunt ca frate şi soră). Cei doi lideri pucioşi îi intoxică aproape săptămânal pe adepţii lor cu "mesaje din cer" pe care pretind ei că le primesc direct de la "Dumnezeul" pucios (în realitate, acestea sunt nişte predici deocheate, dar pline de talent oratoric, scornite din mintea schizo a Mihaelei). Adepţii ascultă orbeşte de cei doi lideri pucioşi, şi ar fi în stare să sară şi în foc pentru ei, sau să facă eventual o crimă, dacă "Dumnezeul" pucios le-o va cere (motivându-şi ardoarea cu pilda Scripturii care spune că şi Avraam era gata să fie în stare de aşa ceva - vezi povestirea cu Avraam şi Isaac din VT)

Spamurile cu pricina nu vin direct de la liderii pucioşi, ci de la cei mai fideli acoliţi ai lor. Cei mai vrednici în ultima vreme se dovedesc a fi Viorel Ivan şi amicul lui, Mihai Mateescu. Amândoi sunt oglinda vie a nivelului de degradare morală în care poate ajunge un om care se dăruie ideologiei de la Pucioasa: ambii golani şi-au abandonat fără motiv serviciile, apoi soţiile şi fiicele ( deşi frumoase şi deştepte şi corecte), lăsându-le lipsite de orice sprijin afectiv şi material, victime sigure ale hazardului, pentru ca ei să se poată dedica full time muncii de sfetnici de culise ai liderilor pucioşi. (Între timp, soţia lui Viorel a murit de tânără, pe un pat de spital). În afară de alte blestemăţii ale celor doi aventurieri, cum ar fi păcălirea unor bătrânele naive ca să-şi vândă casele şi apoi să-şi doneze banii integral sectei de la Noul Ierusalim, cei doi ciraci se ocupă intens cu promovarea de spamuri pe internet, prin care sperie populaţia românească de venirea unui iminent cataclism, dacă rumânii nu binevoiesc să se se dedice cu trupul şi sufletul (şi, mai ales, cu punga) liderilor impostori de la Pucioasa.

[mariamargareta]

249. Pucioşii de la Noul Ierusalim uneltesc şi se declară “unealta lui Dumnezeu” (I)


Motto: “Şi atunci se va arăta cel fără de lege, pe care Domnul Iisus îl va ucide cu suflarea gurii Sale şi-l va nimici cu strălucirea venirii Sale” (2 Tes 2,8)

În “Cuvântul lui Dumnezeul de la Pucioasa”, datat 19-08-2010 şi intitulat de pucioşi “ ...la praznicul Schimbării la faţă a Domnului”, se reiterează teoria pucioşească a unui Dumnezeu neputincios, care este total dependent de intermediarii pucioşi de pe pământ, dacă vrea să-Şi ducă la bun sfârşit lucrările Sale. Este aceasta o formă ingenioasă de legitimare a “lucrării” intitulată “Noul Ierusalim de la Pucioasa”, altminteri din ce în ce mai nebăgată de seamă, cu tot efortul disperat al liderilor pucioşi de a-şi face publicitate ilegală pe internet prin şarje repetate de spamuri.
Nu aşa ne vorbeşte Biblia despre Hristos care va veni a doua oară pe pământ. În primul rând, Hristos nu va veni dezbrăcat de trupul Său, aşa cum pretind pucioşii, care clamează că Hristos vine la ei “în duh” (adică, despărţit de trupul Lui, dar de care El n-are cum să se mai despartă, căci rănile trupului sunt peceţile care dovedesc că El este Hristos şi nu este Antihristul, care se dă drept Hristos).
În al doilea rând, Hristos nu va veni hoţeşte, aşa încât nimeni să nu-L vadă în afară de Mihaela Tărcuţă, tartora pucioşilor. Dimpotrivă, Biblia spune foarte clar că:

- Hristos va veni exprimându-Şi voia şi puterea direct, fără intermediari. Cuvântul Său va fi rostit direct şi cu putere de către gura şi vocea Sa, nu în ascuns şi în şoaptă de către guri şi voci intermediare ale unor oameni “providenţiali:

“Şi atunci se va arăta cel fără de lege, pe care Domnul Iisus îl va ucide cu suflarea gurii Sale şi-l va nimici cu strălucirea venirii Sale” (2 Tes 2,8)

- Hristos va veni cu putere multă, nu neputincios aşa cum Îl zugrăvesc în mod interesat pucioşii, ca Să-L declare total dependent de ei şi mai ales de liderii lor:

"Şi atunci vor vedea pe Fiul Omului venind pe nori cu putere şi cu slavă multă." (Luca 21,27)

- Hristos va veni astfel încât să fie văzut de toţi, din toate seminţiile pământului, nu numai de 2-3-4 lideri pucioşi:

" Iată, El vine cu norii şi orice ochi Îl va vedea şi-L vor vedea şi cei ce L-au împuns şi se vor jeli, din pricina Lui, toate seminţiile pământului. Aşa. Amin."(Apocalipsa 1,7)

- Hristos va veni însoţit de minuni: morţii vor învia, iar cei drepţi îl vor întâmpina în văzduh, aşa cum Petru L-a întâmpinat pe Iisus mergând pe marea învolburată; în schimb, liderii pucioşi nu au raportat încă nici o înviere din morţi şi ei “îl întâmpină” pe “Hristos” pe furiş, noaptea, fără martori incomozi care ar putea să dea pe faţă scamatoria de la Pucioasa:

"Pentru că Însuşi Domnul, întru poruncă, la glasul arhanghelului şi întru trâmbiţa lui Dumnezeu, Se va pogorî din cer, şi cei morţi întru Hristos vor învia întâi, După aceea, noi cei vii, care vom fi rămas, vom fi răpiţi, împreună cu ei, în nori, ca să întâmpinăm pe Domnul în văzduh, şi aşa pururea vom fi cu Domnul." (1 Tesaloniceni 4:16-17)

- Hristos va veni fulgerător peste tot pământul, de pe un meridian pe altul, nu numai la Glodenii Pucioasei (unde cică tot “vine”, din anul 1955 încoace, deşi nu L-a văzut nimeni în afară de mincinoşii lideri pucioşi):

"Căci precum fulgerul iese de la răsărit şi se arată până la apus, aşa va fi şi venirea Fiului Omului." (Matei 24,27)

- Hristos va veni pe neaşteptate, fără a putea fi anunţat de niscaiva “prooroci” mincinoşi în prealabil:

"Iar de ziua şi de ceasul acela nimeni nu ştie, nici îngerii din ceruri, nici Fiul, ci numai Tatăl." (Matei 24,36)

Deci iată că nu ştie nimeni, nici îngerii din cer nu ştiu, dar “ştiu” pucioşii, şi pretind că ei pe toate le ştiu. Şi tot ei se luptă din răsputeri să nu fie numiţi eretici de cei care le dau pe faţă neconcordanţele lor cu Sfânta Scriptură.
Dar, mai ales, pucioşii “ştiu” ceea ce nu ştie nimeni de 7500 de ani încoace: că “Dumnezeu este atât de neputincios, încât fără ajutorul de nădejde pucioşesc, s-ar duce pe râpă toate proorociile Sale”. Dumnezeul Pucioasei nici măcar putere de a cuvânta către popor nu mai are, ci se foloseşte din 1955 încoace de guri şi de voci străine, care stau “în porţi”, de unde strigă şi se autointitulează “trâmbiţe apocaliptice”, chemându-i la ascultare absolută pe adepţii sectei, şi prin ei, pe toţi locuitorii pământului:

“...trebuie ascultare de cuvântul Meu, dar trebuie să ştii să-l cunoşti şi să-l iei şi să-l împlineşti. Am pus în gura celor din porţi cuvântul Meu...” (Citat din “Cuvântul lui Dumnezeul de la Pucioasa” din data de 19-08-2010)

“Dumnezeul” de la Pucioasa pretinde că vrea să redevină totuşi Atotputernic, şi de aceea face eforturi disperate şi “dă să se întărească văzut” la Pucioasa, deşi nu-L vede nimeni de zeci de ani încoace, iar “întărirea” Lui întârzie să se instaleze:

“...să întăreşti tu puterea postului şi a rugăciunii pentru ca să cerem aşa la Tatăl pe cele împotriva întunericului care vine din întuneric ca să culce la pământ pe Dumnezeu şi să domnească omul pe pământ apoi, dar nu se poate aceasta, şi dau să Mă întăresc văzut Dumnezeu atotputernic şi ies cu oştirile Mele şi-Mi ocrotesc pământul român şi pe cei credincioşi venirii Mele de azi cuvânt în mijlocul acestui neam...” (Citat din “Cuvântul lui Dumnezeul de la Pucioasa” din data de 19-08-2010)

[mariamargareta]

249. Pucioşii de la Noul Ierusalim uneltesc şi se declară “unealta lui Dumnezeu” (II)

Liderii pucioşi pretind că Marea Judecată a venit deja în chip tainic şi suflă cu putere de peste tot, iar Hristos îi judecă pe oameni doar prin exemplul viu care-l oferă omenirii întregi poporul pucios, “modelul desăvârşit” al trăirii creştine:

“O, s-au scurs vremile toate şi a venit vremea să vin cu zilele cele de apoi şi voiesc să-Mi culeg un popor şi să-l ocrotesc de vremea judecăţii, căci judecata suflă cu putere peste tot, şi Domnul este cu lopata în mână şi Îşi curăţă aria şi Îşi adună grâul în jitniţă, iar pleava în foc, căci aşa este scris despre vremea judecăţii şi a botezului cu Duhul Sfânt şi cu foc peste oameni...” (Citat din “Cuvântul lui Dumnezeul de la Pucioasa” din data de 19-08-2010)

Adică, de aici ar trebui să înţelegem că oamenii, văzând prin comparaţie sfinţenia creştinilor de la Pucioasa, se vor înspăimânta de păcatele lor într-un asemenea hal, încât vor simţi în adâncul fiinţei lor ruşinea şi fiorul groaznic al Judecăţii faptelor lor. Deşi pucioşii pretind că acest fenomen ne este contemporan şi se întâmplă odată cu venirea lui Hristos în lume la Pucioasa (începând cu anul 1955, “prin Verginica”), până acum nu prea s-a văzut în lume ca vreun păcătos să moară de ruşinea păcatelor lui. Dimpotrivă, totul merge ca înainte, ba am putea spune că unele păcate au căpătat deseori forme tot mai sofisticate.
“Dumnezeul” Pucioasei este însă complet neputincios. El trebuie ajutat spre “biruinţa asupra şarpelui cu capete şi cu coarne multe”,de către întreg “poporul” pucios, în frunte cu secretarul lui general, tovarăşa Mihaela Tărcuţă, unealta care unelteşte şi din a cărei tărtăcuţă ies bine ticluite toate “Cuvintele” rostite sau şoptite către “popor”:

“O, învaţă-te, fiule, din zi în zi mai mult şi mai bine şi mai credincios să înveţi să crezi că precum Tatăl este în Mine, tot aşa sunt şi Eu în cei ce Mă poartă în mijlocul tău, şi în care Eu pun cuvântul Meu ca să-l rostească ei ţie, că le-am şoptit lor să te aşezi înaintea Mea cu zile de jertfă şi de strigare, ca să Mă ajuţi în biruinţa Mea asupra şarpelui cu capete multe şi cu coarne multe şi pe care Eu trebuie să i le tai unul câte unul când el le scoate iar şi iar, dar fără de unealtă n-aş avea cum să lucrez lucrarea Mea.” (Citat din “Cuvântul lui Dumnezeul de la Pucioasa” din data de 19-08-2010)

Dumnezeul Pucioasei este aşadar condiţionat de “o unealtă”. Ştim din Biblie că Dumnezeul cel adevărat nu s-a folosit nici de unelte, nici măcar de cozi de topor. Când a făcut lumea, a făcut-o cu puterea cuvântului Său. Când l-a făcut pe om, l-a făcut cu mâinile Sale, fără vreo unealtă ajutătoare. Când a plecat la propovăduire, n-a luat cu Sine nici o unealtă: nici traistă, nici toiag, nici încălţări în picioare, nici pungă cu taleri, dolari sau euroi la cingătoare. Şi nici pe ucenicii Săi nu i-a lăsat să ia cu sine asemenea “unelte”. Acum, Dumnezeul Pucioasei e la ananghie: are nevoie stringentă de unealtă. Dar care să fie unealta Lui? Din context rezultă că ar fi vorba de credinţă:

“...căci credinţa nu va trece, fiindcă este unealta lui Dumnezeu înaintea Sa pe pământ şi cu ea Îşi curăţă aria de necredinţă şi de necredincioşi...” (Citat din “Cuvântul lui Dumnezeul de la Pucioasa” din data de 19-08-2010)

Dacă citim însă cu atenţie toate ticluirile Tărtăcuţei, vom vedea că alta este “unealta”: unealta este chiar “poporul pucios”:

“...toate se nasc prin credinţă şi sunt pe pământ apoi toate cele proocite să vină şi să fie, iar Eu te am unealtă a Mea pentru vremea lucrărilor Mele pe pământ şi pentru învierea multora pentru credinţă şi pentru mărturisire, o, poporul Meu...” (Citat din “Cuvântul lui Dumnezeul de la Pucioasa” din data de 7-01-2010)

Iar dacă citim şi mai atent, vom vedea că “unealtă” sunt chiar “porţile Cuvântului”, liderii pucioşi Mihaela şi Nicuşor; adică, cea care ticluieşte “Cuvântul” şi cel care îl rosteşte cu intonaţie dumnezeiască către “popor”:

“...trebuie ascultare de cuvântul Meu, dar trebuie să ştii să-l cunoşti şi să-l iei şi să-l împlineşti. Am pus în gura celor din porţi cuvântul Meu...” (Citat din “Cuvântul lui Dumnezeul de la Pucioasa” din data de 19-08-2010)

Pentru a fi şi mai convingătoare în rolul uriaş, indispensabil, al “uneltei” de la Pucioasa (fără de care “Domnul” n-are nicio şansă ca să-Şi lucreze lucrarea Sa pe pământ), leliţa Mihaela Tărcuţă nu se sfieşte să răstălmăcească până şi Scriptura, în ticluirile ei numite apoi “Cuvinte ale lui Dumnezeu”:

“Le-am spus la ucenici acum două mii de ani: "Fără Mine nu puteţi face nimic!", şi tot aşa vă spun şi vouă azi, dar vă mai spun, cu multă umilinţă vă spun că fără voi nici Eu nu pot să lucrez şi să împlinesc, şi că v-am dat putere să vă faceţi fii ai lui Dumnezeu ca să aibă Domnul cum să lucreze pe pământ lucrarea Sa, biruinţa cea pentru împărăţia cerurilor cu oamenii, după ce mânia va trece şi va rămâne credinţa...” (Citat din “Cuvântul lui Dumnezeul de la Pucioasa” din data de 19-08-2010)

Aşadar, dacă Scriptura spune că “fără Domnul, ucenicii Lui nu pot face nimic”, Mihaela spune că tot aşa înseamnă că “fără ucenicii Lui, Domnul nu poate face nimic”. Deci, tot aşa înseamnă că tot aia este??? Adică, zice dumneaei, una o justifică automat pe cealaltă, căci este “tot aşa”. Ei bine, nu toate teoremele au o reciprocă adevărată. Nici în acest caz nu poate fi “tot aşa”, de la o aserţiune la alta.

[vsovivi]

În prealabil postat de mariamargareta

Faceţi distincţia dintre liderii pucioşi, cei care manipulează nemijlocit farsa de la Noul Ierusalim, şi adepţii lor, care sunt o biată masă de manevră, cu creierele spălate de ideologia pucioşească, pretinsă a fi ultra-ortodoxă şi super-creştină.
Liderii pucioşi (pe numele lor de mireni Mihaela Tărcuţă şi Nicolae Nedelcu) sunt doi impostori, nedespărţiţi şi neîmpărţiţi, neschimbaţi şi neamestecaţi în cele "lumeşti", care se consideră prooroci apocaliptici, moştenitori ai talentelor de medium cataleptic ale Verginicăi Stoica (născută Tudorache). Deşi nu sunt căsătoriţi unul cu altul (Mihaela are ca soţ pe Milică Tărcuţă, iar Nicuşor are ca soţie pe Tanţa Nedelcu - pe care însă Mihaela a avut grijă să o plaseze cu domiciliu forţat la o adeptă fidelă din comuna Valea Lungă, ca să fie Nicuşor al ei liber de orice obligaţii matrimoniale), cei doi lideri pucioşi pot fi văzuţi mereu împreună, ca marca lipită de scrisoare, aşa că şi noaptea când dorm, ei dorm în aceeaşi odaie (chiar dacă în paturi diferite, căci trebuie să se ştie de oricine că ei sunt ca frate şi soră). Cei doi lideri pucioşi îi intoxică aproape săptămânal pe adepţii lor cu "mesaje din cer" pe care pretind ei că le primesc direct de la "Dumnezeul" pucios (în realitate, acestea sunt nişte predici deocheate, dar pline de talent oratoric, scornite din mintea schizo a Mihaelei). Adepţii ascultă orbeşte de cei doi lideri pucioşi, şi ar fi în stare să sară şi în foc pentru ei, sau să facă eventual o crimă, dacă "Dumnezeul" pucios le-o va cere (motivându-şi ardoarea cu pilda Scripturii care spune că şi Avraam era gata să fie în stare de aşa ceva - vezi povestirea cu Avraam şi Isaac din VT)

Spamurile cu pricina nu vin direct de la liderii pucioşi, ci de la cei mai fideli acoliţi ai lor. Cei mai vrednici în ultima vreme se dovedesc a fi Viorel Ivan şi amicul lui, Mihai Mateescu. Amândoi sunt oglinda vie a nivelului de degradare morală în care poate ajunge un om care se dăruie ideologiei de la Pucioasa: ambii golani şi-au abandonat fără motiv serviciile, apoi soţiile şi fiicele ( deşi frumoase şi deştepte şi corecte), lăsându-le lipsite de orice sprijin afectiv şi material, victime sigure ale hazardului, pentru ca ei să se poată dedica full time muncii de sfetnici de culise ai liderilor pucioşi. (Între timp, soţia lui Viorel a murit de tânără, pe un pat de spital). În afară de alte blestemăţii ale celor doi aventurieri, cum ar fi păcălirea unor bătrânele naive ca să-şi vândă casele şi apoi să-şi doneze banii integral sectei de la Noul Ierusalim, cei doi ciraci se ocupă intens cu promovarea de spamuri pe internet, prin care sperie populaţia românească de venirea unui iminent cataclism, dacă rumânii nu binevoiesc să se se dedice cu trupul şi sufletul (şi, mai ales, cu punga) liderilor impostori de la Pucioasa.

Mie mi se pare că împătimășita peste orice limită ești tocmai dumneata... că altfel nu ai vorbi atât de urât tocmai contra Adevărului, adică a adevăratului Domn și Dumnezeu... și pătimășia asta a ta precis vine pentru că ai acceptat undeva, cândva compromisul... ai semnat... adică ai lepădat ceva mic și esențial... și acuma prin tone de maculatură deșartă vrei să te compătimești acuzând și răzbunându-te pe văduve, pe orfani, pe bolnavi și neputincioși... pe oaia cea pierdută și rătăcită, pe mine... deci nu-ți mai fă rău că nu e cazul să te autovictimizezi la nesfârșit sperând că va veni făt frumos la palatul balaurului unde singură te-ai închis în turnul de fildeș și de mătase ca să te flateze răzbunându-se el pentru tine că cică ai fi ceva victimă... Nu te mai compătimi murdărind cu lenea și minciunile toate mințile care au priceput cine e balaurele pătimaș căci sigur vor pricepe unde șade dreptatea, și prin cine grăiește nedreptatea... deci poți să stai liniștită căci dacă nu iubești și nu ai milă, despre ce dreptate vorbești dumneata aici? Sau nu vezi că sunt doar niște mofturi și nemulțumiri ale unei fugite din „senatoriu” care s-a dat mare și crezându-se că chiar e mare iată că împroașcă din părți cu noroi fiind hrănită de la mijloc..? Deci patima pătimașe e la tine în traistă, stimabilo, în bpurtofel, acolo unde privești cu nesaț cu cei doi burdelochiulhuli disperați și ieșiți din orbite... din păcate... pentru cei ce citesc.

Și apoi placa stricată:
„Deci nu te mai agita dejaba, că oricum nu te mai cred!

Şi oricâte p-ape vei arunca din guriţă după copiii lui Dumnezeu, să fii pregătită că la un momendat se vor întoarce toate val vârtej asupra ta... săramnă amăgită de cel rău. ”

Dar tu, ce de obicei, după obiceiul tău, fă viceversa, vicentoarsa, viceglobul pământesc... și doar v-am zis că pământul nu e glob!

Dar voi pare-se că nu vreți să pricepeți cu niciun chip, da' cu niciun chip.

[mariamargareta]

269. Noi reacţii la articolul „ Pucioşii se împotrivesc zidirii Catedralei Mântuirii Neamului” (I)

Pe Forumul Creştin Ortodox au apărut noi reacţii ale aceluiaşi acolit pucios Vsovi (care apelează acum la pseudonimul alternativ Vsovivi) la articolul "Pucioşii se împotrivesc zidirii Catedralei Mântuirii Neamului" . Noile reproşuri vizează afirmaţiile făcute de noi cu privire la conspiraţia liderilor pucioşi de a uzurpa puterea şi ierarhia bisericească din B.O.R. Sub masca unei noi zidiri a trupului Bisericii se preconiza de fapt o sfâşiere a trupului şi a unităţii ei. Vsovivi nu vrea să creadă că liderii pucioşi ar fi putut fi mânaţi în ascuns de nişte gânduri atât de mercantile şi lumeşti, cum ar fi avantajele politice şi materiale pe care le aduce, inexorabil, puterea.

Citat din postarea semnată Vsovivi:

“Păi nu au ei biserică și zidărie acolo? Chiar crezi că-i mână gândul gLumesc de a ajunge și ei niște papă... lapte și miere mieroasă și cu punga groasă?
La așa concluzii, am rămas mască și fără cuvinte...”

Comentariu la acest citat:

Dacă într-adevăr au “zidăria” lor, de ce i-ar mai interesa pe pucioşi ce zidesc alţii? Cu ce drept se amestecă ei în ograda altuia? Că acesta are oi mai multe şi mai cornute? De ce vor ei să ia cârma altuia din mână, dacă nu ca să cârmuiască ei în locul lui? Căci chiar aşa se destăinuie, după cum am mai arătat:

“Ia-le cârma din mână şi cârmuieşte-i Tu şi pe ei...” (Citat din “Cuvântul lui Dumnezeu” de la Pucioasa din 08-11-2010)

Pohta ce au pohtit ei, pucioşii, ca să pună mâna pe putere în Biserică nu este de ieri, de alaltăieri. De vreo 20 de ani ei tot uneltesc şi se dau de ceasul morţii că nu reuşesc. Vezi, că nu le-a ajutat Dumnezeu aşa cum au pohtit ei.

Prin anii ’90, pucioşii sperau să smulgă cârma (cârja, scaunul şi puterea) patriarhului Teoctist şi să i-o dăruiască aceluia care părea să-i înţeleagă şi să-i susţină, arhiereul Irineu Pop, proaspăt întors de la Ierusalim (unde fusese superior al aşezămintelor româneşti din ţara sfântă) şi ridicat la rang de episcop:

“ Fiule slujitor care ai fost trimis la Ierusalimul patimilor Mele, de aceea ai mers pe unde ai mers, ca să capeţi ce trebuie să ai şi să ştii, ca să te pun conducător peste tot cultul bisericesc. Dumnezeu a avut voinţa Sa în tot pasul tău.[…] Eu voiesc să iei locul patriarhului şi ce voiesc Eu, se va împlini…” (citat din “Cuvântul lui Dumnezeu” de la Pucioasa, 10 octombrie 1990)

“Proorocia” s-a dovedit a fi mincinoasă. Ce au voit ei nu s-a mai împlinit nici până astăzi, iar tronul patriarhal râvnit de pucioşi de la Teoctist pentru Irineu a fost luat de mitropolitul Daniel, după mai mulţi ani.

Pe vremea aceea, Irineu era cotat de pucioşi ca o strălucită speranţă, ca un început şi o pildă pentru întrega Biserică, ce urma să fie convertită cu forţa la pucioşism:

“ […] Îmbracă-te întru viaţă cerească, măi iubitul Meu, că te voi încorona să stai pe scaunul Meu, pe scaunul bisericii Mele, ca să fii pildă bisericii Mele. […] Te ridic din zi în zi, şi apoi te voi arăta mare.” (citat din “Cuvântul lui Dumnezeu” de la Pucioasa, 9/22 octombrie 1990)

Această “încoronare” n-a mai avut loc, iar Irineu n-a mai fost ridicat "din zi în zi" şi nici "făcut mare", ci a rămas un modest episcop-vicar până în ziua de astăzi. Minciuna era menită doar să-l “îmbrobodească” pe Irineu şi să-l facă mai ambiţios, căci acesta se arăta vădit dezinteresat de demnitatea de patriarh.

Într-un alt mesaj, Irineu era asigurat că el va fi capul bisericii, piatra cea din capul unghiului, păstor şi judecător peste toţi creştinii din Biserică:

“ Pace ţie, copil iubit de Dumnezeu![…]. Fii cel dintâi, ca să te aşez în capul unghiului, ca să te aşez pe scaunul bisericii Mele şi să faci dreptate între oaie şi oaie.” (citat din “Cuvântul lui Dumnezeu” de la Pucioasa, 3/16 ianuarie 1991)

Arhiereul Irineu era de pe atunci sensibilizat la ideea de a se alinia planurilor liderilor pucioşi, de a se lăsa “lucrat” pe la spate (manevrat) de ei şi de a se face un curier al “Cuvântului” de la Pucioasa şi totodată un garant al autenticităţii acestuia. El era considerat a fi de neînlocuit şi “cel mai fericit” colaborator al liderilor pucioşi , aluzie la titulatura de “Preafericit” (Patriarh) pe care ei i-o “proorociseră”:

“ Scoală-te şi ia aminte, dar auzi-Mă, ca să te scoli şi să lucrezi planului Meu[…] Lasă-te lucrat, şi lucrează apoi; lucrează, că Eu nu-ţi dau să lucrezi ceea ce nu poţi, că odată cu lucrul îţi dau şi putere în lucrul tău cu Mine, dar bucură-te cu Mine şi lucrează-Mi cu bucurie Mie. Nu pot numi mai fericit pe altul, mai mult decât pe cel ce lucrează pentru Mine şi pentru planul Meu, că acela peste multe va fi pus întru împărăţia Mea. ” (citat din “Cuvântul lui Dumnezeu” de la Pucioasa, 10/23 februarie 1991).

Ideea că Irineu este unic şi de neînlocuit, dar mai ales “cel dintâi din neamul român”, era reluată tot mai des şi în termeni tot mai categorici, prin noi alegaţii măgulitoare la adresa lui. Irineu era cotat ca un nou “Mesia izbăvitor al poporului ales”, adică acela care va aduce mântuirea românilor (şi apoi a lumii întregi) în locul lui Hristos cel propovăduit de Biblie:

“ Fii întreg întru Mine şi bucură-te întru Mine, că n-am pe altul ca şi pe tine prin care să Mă pot desăvârşi în zilele acestea. Iată, te am cel dintâi în lucrul din zilele acestea, cel dintâi din neamul acestui pământ ales, cel dintâi prin care lucrez peste acest neam ales. Vreau să te folosesc ca pe un izbăvitor al acestui neam, şi iată, acesta este rodul lucrului ce-l lucrăm.” (citat din “Cuvântul lui Dumnezeu” de la Pucioasa, 3/16 martie 1991)

[mariamargareta]

274. A treia şi a patra “venire a Domnului” de la “Noul Ierusalim” – Pucioasa (XXXVIII)

În 19 August 2000, duhul vorbitor al văzduhului (care pretindea că este Mirele-“Hristos”-Pucios) anunţa solemn că este venit cu norii şi că e întâmpinat în nori de către fiii Săi veghetori, liderii pucioşi, care se întîlnesc aici pe nori şi cu tatăl lor şi al minciunii pe care ei o promovează drept “ortodoxie” (originală, ce-i drept). Deşi nu l-a văzut nimeni nici atunci, nici după aceea, cu acest prilej El proclamă că a venit vremea venirii Lui şi a slavei venirii Lui, căci ei sunt “aleşii” şi sunt slava venirii Lui, şi sunt îmbrăcaţi în haina venirii Lui, căci sunt fiii venirii Lui cu norii care-L acoperă ca să nu I se vadă slava cu care aduce nunta cerească pe pământ şi aşează mulţimile flămânde de pe tot Pământul la masa nunţii Lui cea cerească:

“O, fiilor care vegheaţi cu Mine, vă îmbrăţişez în norul venirii Mele, iar Tatăl este întru Mine. Vreau să Mă rog în voi, vreau să lucrez în voi, ca să vă mărturisească Tatăl de fii, aşa cum M-a mărturisit pe Mine de Fiu al Său în vremea când Mă rugam Lui. Voiesc să ştie lumea toată că Eu Mă slăvesc în voi şi că voi sunteţi slava Mea cea de la venirea Mea. Amin. Nu pentru voi voiesc aceasta, ci pentru Mine, fiilor. Tatăl voieşte din nou să Mă mărturisească Fiu al Său în voi, Eu în voi, şi voi în Mine, că e vremea venirii Mele şi a slavei venirii Mele. Amin. Luaţi pe voi haina măririi Mele, haina venirii Mele, şi slăviţi-Mă pe Mine peste mulţimile pe care Eu le voi aduna ca să audă glasul cuvântului Meu de la voi. Faceţi-vă slavă a Mea peste pământ, căci Tatăl vine peste voi cu norul slavei Sale, ca să mărească pe Fiul Său lucrător peste voi, ca să aducă zile de nuntă cerească cu voi peste pământ. Vreau să Mă rog în voi, ca să vă mărturisească Tatăl că sunteţi fiii venirii Mele, căci Tatăl aşa închinători voieşte.” (Citat din Cuvântul lui Dumnezeu de la Pucioasa din 19-08-2000)

Liderii Pucioşi se dedulcesc cu cuvinte galeşe, alintându-se unul pe alta cu formula “copilaşi de la iesle”, pe care ei pretind că o aud din gura nevăzută a Stăpânului lor, duhul invizibil de la Pucioasa care, din întunericul în care Se ascunde, îi invită pe oameni să intre în dialog cu Întunecimea Sa şi să le dea inima lor, ca să aibă El scaun de domnie în inima omului şi să audă şi să cinstească venirea Lui, venirea lui Antihrist care Se dă drept Hristos cel ce vine cu norii:

“O, copilaşi de la iesle, vreau să-l învăţ pe om taina inimii, taina cerului pe pământ, statul Meu cu omul. Inima omului trebuie să vorbească cu Mine, căci inima Mea vorbeşte cu omul. Trebuie şi omul să vorbească cu Mine. O, nu mai ştie omul vorbirea lui cu Dumnezeu, căci în inima lui stă el, omul, şi stă fără Mine. Locaş al cerului este inima omului. Aşa a fost ea făcută atunci când Eu l-am zidit pe omul cel dintâi. Scaunul Meu de domnie este inima omului, dar nu aude omul taina aceasta, taina inimii omului. Voiesc să Mă audă omul. Trec cuvânt prin grădina cuvântului şi Mă duc spre oameni ca să Mă audă, şi îi aduc pe oameni aproape, ca să Mă audă şi să le spun despre venirea Mea.” (Citat din Cuvântul lui Dumnezeu de la Pucioasa din 19-08-2000)

Miza Duhului Pucios este eminamente locală, şi este amăgirea neamul românesc cel ortodox, pe care trebuie să-l înveţe esenţialul, adică înţelepciunea care iese din piatra filozofală, şi anume că
1. “ortodoxie mai este doar la Pucioasa”, şi, mai ales, că
2.“românul este român”. Tocmai de aceea are loc şi venirea Lui tainică pe plaiurile româneşti şi nu aiurea, ca să înţeleagă românii că le trebuie un nou Stăpân, care să-i recicleze, adică să-i re-înveţe pe români “ortodoxia” , stăpân şi domn cu care ei nu se pot întâlni decât numai “în zilele Lui” (în 26-28 august 2000, la aşa-zisa “Ssărbătoare a Ccreştinătăţii Rromâneşti de la Ppucioasa”) şi numai în Grădina Întâlnirii de la Pucioasa, unde coboară slava Lui. Iar slava Lui sunt liderii pucioşi, care se îmbracă în slava Lui:

“Să vină românul să-i spun ce înseamnă românul român, că iată, Eu grăiesc pe româneşte şi aşa îmi vestesc împărăţia Mea şi venirea Mea cu ea. Amin. Iar voi fiţi slava Mea şi îmbrăcaţi-vă cu ea, că e vremea slavei Mele cu voi. Taina Mea cu voi vă ţine în norul ei, iar Tatăl Mă mărturiseşte pe Mine cu voi, şi fi-va tot mai mult să înţeleagă omul taina venirii Mele la voi, taina cerului pe pământ cu omul, taina Domnului cu oamenii pe pământ. Amin. Daţi zor, fiilor, cu pregătirea zilelor Mele cu voi în grădina întâlnirii, că Eu adun mulţimile lângă izvor ca să le dau din apa vieţii.” (Citat din Cuvântul lui Dumnezeu de la Pucioasa din 19-08-2000)

Duhul Pucios pecetluieşte apoi cu mare duh pe cei care se vor amăgi şi vor veni la “Ssărbătoarea Ccreştinătăţii Rromâneşti de la Ppucioasa”) ca să se umple de duhuri, dar mai ales de duhul păcii Lui şi de duhul venirii Lui în mare taină la liderii pucioşi, proorocii mincinoşi:

“Iar acum, pecetluiesc cu mare duh de sărbătoare zilele întâlnirii şi îi umplu de pe acum pe toţi cei care se vor aduna; îi umplu de duhul păcii Mele, de duhul venirii Mele la voi; îi umplu de bucuria iubirii Mele pentru om, căci Eu suspin după om.” (Citat din Cuvântul lui Dumnezeu de la Pucioasa din 19-08-2000)