Mitul vitaminei B12 (cobalamina)

[AlinB]

În prealabil postat de zaharia_2009

La fel se intimpla cu vitaminele din grupul mare B si cu toate vitaminele numite "Hidrosolubile". Putem sa bagam cit vrem in noi din clasa hidrosolubilelor ca tot in toaleta ajung daca aporul este excesiv.

Cea de-a doua categorie de vitamine , cele liposolubile (solubile in grasimi) precum Vit. A, Vit D, Vit.E, prezinta pericolul intoxicarii cu ele atunci cind sunt administrate in exces deoarece acestea se acumuleaza in organism , avind o eliminare mult mai lenta decit cele hidrosolubile .

Adevarat, vitaminele hidrosolubile in exces se elimina iar cele liposolubile se stocheaza, iar excesul de vitamine, in special cele liposolubile produce efecte asemanatoare cu deficienta de vitamine.

Aviz in special celor care folosesc vitamine din suplimente, mancand verdetzuri nu cred ca a juns nimeni la hipervitaminoza.

[sophia]

În prealabil postat de Yasmina

Sunt unele persoane care pe mine ma smintesc rau de tot pe forum...cateodata mai cad in plasa si nu am pace pana nu le pun la punct,desi de cele mai multe ori nu-mi aduc mie vreun prejudiciu ci comunitatii in sine!

Bine ca ma ajuta reactia unor colegi mult mai inbunatatiti decat mine si cand observ cat de stapani sunt pe situatie si cu cat discernamant vorbesc,imi zic ca grozave persoane mai sunt...

Bine ca totusi mai am puterea sa-mi editez mesajele,insa este o lupta apriga...

Exact asa mi se intampla si mie.
Sunt persoane si subiecte care ma smintesc rau si imi fac mult rau.
Pur simplu lovesc pe fata in oameni. Oare de ce?
Si am reusit ca de o vreme sa nu mai scriu, sa ma retrag de pe forum.
Dar mai citesc, pentru ca apar unele lucruri interesante.
Imi doresc sa nu mai scriu, sa nu mai intervin in discutii, dar gasesc de multe ori unele atat de deplasate incat nu ma pot abtine.

De ce trebuie neaparat sa pui la punct pe cineva si sa nu-l lasi sa-si expuna niste pareri, chiar daca sunt altele decat ale tale?
De ce trebuie sa-l ataci peste tot pe forum?
Nu ne cunoastem, nu stim fiecare ce varsta, ce experienta de viata are.

Pe mine ma deranjeaza mai degraba subiecte si opinii si pe alea le combat si nu oamenii, autorii lor. Asa mi se pare normal.

Pe acest fir mi-au placut mesajele lui Lore si ale lui Zaharia (ultimul cu explicatii medicale).
Sa avem grija mai degraba de sufletul nostru. Nu mancarea ne face rai si pacatosi.

Aici un articol cu explicatii stiintifice (revista medicala) si studiu, legat de vitamina B12. Cine stie limba, poate sa se lamureasca.

http://www.aerzteblatt.de/archiv/61696/

P.S Exista tot felul de studii care se contrazic unele pe altele. Este f.derutant. Nu mai stii ce e bun si ce e rau.
Fiecare imbratiseaza un anumit stil de viata si alimentatie si i se pare ca ala este cel corect si pe urma ataca pe ceilalti.
Nici nu stiti de derutant este.

Exemple:
1. A aparut ideea asta noua cu raw vegan. Altii vin spun cate chimicale si cati microbi se afla pe si in legume si fructe.
2. Pareri legate de cartof:
a. cartoful are o substanta in el care este toxica pentru noi. Nu avem voie sa-l consumam crud.
Acum a aparut o reteta a cuiva de suc de cartof crud, care este anti si anti si bun la toate.
b. cartoful are pe el pamant, chimicale, urme de insecte etc., in coaja sunt substante toxice. Cartoful trebuie curatat si gatit.
Vine altul si zice : Ba nu! Sa fierbem/coacem cartoful in coaja.

Unde este adevarul?
3. Iaurtul si co. (Actimel si alte cele) erau bune, sanatoase. Acum brusc nu mai sunt. Acele bacterii sunt daunatoare.
4. Mananca omul de sute ani lapte, branza. No, e gresit! Boala curata.

Si uite asa. Aia ingrasa, ba nu tocmai aia e buna pentru slabit.

O lume intreaga spune ca alimentatia unilaterala (adica numai un fel de alimente) este nesanatoasa pentru ca lipsesc anumite substante utile. Nici vegan, nici carnivor 100%. Unuia ii lipseste ceva, altuia altceva.
Si totusi vin altii si spun: numai vegan, mai ales crud. Nu manancam lapte, oua, peste alte cele.
Trebuie din toate cate putin si mai ales cat mai sanatoase.
Si trebuie mai ales somn si pace si liniste in suflet. Asta face si mai sanatos.

Cum aflam si mai ales de unde, unde este adevarul? Ce e bun si ce rau pe lumea asta?
Cum selectam aceste studii si pareri contradictorii si exagerate de cele mai multe ori?

Apropos de idei:
Citeam zilele trecute despre cazul unui baiat din nu stiu ce tara. El are o boala rara prin care organismul nu poate prelucra glucide si carbohidrati de nici un fel. Copilul asta nu are voie sa manance decat carne si mezeluri, mai ales grase.
In rest in toate exista glucide si substante care lui ii fac rau.
Acum nu stiu unde este adevarul si ce se va intampla cu el. Nu cred ca acest regim este solutia, dar ce alternativa ar avea?

[AlinB]

Cei care consuma "raw vegan" consuma alimente prepondere din surse exotice.

Din ceea ce se gaseste la noi, foarte putin.

Nu vad cum ar manca un raw vegan fasole, porumb, grau, linte, naut, cartof, etc.

[AlinB]

În prealabil postat de sophia

Apropos de idei:
Citeam zilele trecute despre cazul unui baiat din nu stiu ce tara. El are o boala rara prin care organismul nu poate prelucra glucide si carbohidrati de nici un fel. Copilul asta nu are voie sa manance decat carne si mezeluri, mai ales grase.
In rest in toate exista glucide si substante care lui ii fac rau.
Acum nu stiu unde este adevarul si ce se va intampla cu el. Nu cred ca acest regim este solutia, dar ce alternativa ar avea?

Daca este adevarat, f. probabil nu va trai prea mult.

Proteinele si grasimile produc multe deseuri toxice cand sunt folosite pentru producatia de energie (necesarul majoritar in aportul zilnic de calorii).

În prealabil postat de lore86

Ionut,
intamplarea face ca am petrecut in mai multe randuri cateva zile in manastiri unde oamenii traiesc ca sfintii. Nu am intalnit nicaieri asa o lupta acerba ptr a manca sanatos, de aici si concluzia mea ca aceasta atitudine e usor(deocamdata) devianta.

O să-şi revină stai lniştită. Până el singur nu ajunge la concluzia că nu va putea convinge pe cineva doar dacă acel cineva îi cere ajutorul şi este deschis noului, nu se va convinge că iubire cu forţa nu se poate. Fiecare am trecut sau trecem prin faze de genul acesta. Şi eu când am descoperit bogăţia acestui domeniu avem impresia că trebuie să-i schimb pe toţi...dar nu e chiar aşa...poţi să faci mai rău decăt bine deşi tu eşti convins că faci binele. Eu am ajuns la o concluzie: nu poţi schimba destinul omului decât dacă el îţi dă acceptul. M-am gândit că poţi face un om să devină vegetarian...dar poate asta nu-i spre mântuirea lui...poate el din omul care era devine mai rău, mai mândru... şi atunci ce voi face? ce rapuns voi da la Judecată? Corect este să dăm exemplu prin fapte...iar când ni se cere să şi vorbim.

În prealabil postat de lore86

AM intalnit oameni care isi petrec noptile in rugaciune, iar chipul lor radiaza de lumina, asemeni sfintilor. Dar aceeasi oameni mananca mancare fiarta,peste, fructe,legume crude sau murate, uneori si lactate. (nu seminte,nu faina de nu stiu care s.a)
Nu cred ca noi ducem o ortodoxie mai curata si mai frumoasa ca aceia. MAnanca cu bucurie,multumindu-i Domnului ptr toate. SI mai ales Rugandu-se atat inainte cat si dupa masa.

Mântuirea nu stă în faptul că mânânci sau nu peşte sau altele. Noi cei care suntem vegetarieni nu ne vom mântui mai repde ...sunt convins de asta...mântuirea ţine de cum înclinăm noi spre pofta stomacului. Am dat eu un exemplu mai sus: "Şi mai cred că "a nu consuma carne" nu ne va mântui mai repede, ci mântuirea va depinde de cum avem sufletul legat de aceste mâncăruri. De exemplu degeaba eşti vegetarian şi mănânci mult şi cu poftă şi îţi stă mintea tot la carne. În cazul acesta mai bine stă cel care mănâncă o bucăţică de peşte făcând acest lucru ca pe o necesitate sau ca pe o iubire faţa de cel care l-a îmbiat cu această bucată de peşte. Însă, renunţarea la mâncărurile grele sunt sfaturi pe care le găsim la Sf Apostol Pavel şi la sfinţii noştri părinţi. Să nu ne îngrijim de trup (respectiv ce mâncăruri) mai mult decât de suflet, de biserică, de rugăciune, de spovedanie, de milostenie."

În prealabil postat de lore86

AM intalnit oameni care isi petrec noptile in rugaciune, iar chipul lor radiaza de lumina, asemeni sfintilor. Dar aceeasi oameni mananca mancare fiarta,peste, fructe,legume crude sau murate, uneori si lactate. (nu seminte,nu faina de nu stiu care s.a)
Nu cred ca noi ducem o ortodoxie mai curata si mai frumoasa ca aceia. MAnanca cu bucurie,multumindu-i Domnului ptr toate. SI mai ales Rugandu-se atat inainte cat si dupa masa.

Acum tu nu ştii ce mănâncă respectivii oameni în particuar. Ei se feresc de a-i vedea oamenii că postesc. Părinţii înaintaţi duhovniceşte mănâncă cu ce sunt îmbiaţi..bineînţeles au şi ei limitele lor.
Iar dacă mănâncă aşa cum spui tu înseamnă că acesta este nivelul la care ei au ajuns. Asta nu înseamnă că nu se poate mai mult. Părintele Ghelasie de la Frăsânei spunea:"Sfântul Antonie cel Mare mânca o astfel de pâine (pâine pustnicească) şi a trăit peste o sută de ani. Mulţi pustnici, ajungând să folosească pâinea coaptă, s-au îmbolnăvit, făcând carenţe de hrănire. Această pâine aduce o ameliorare îndeosebi în bolile psihice şi în potolirea patimilor. Indeosebi în specificul tradiţiei carpatine este folosită această pâine pustnicească, deodată cu gestul iconic al închinării (rugăciunea)." - extras din "Reţetele Medicinii Isihaste"
Părintele Paisie Aghioritul spunea "Noi trebuie să-L ajutăm pe Dumezeu ca El să ne ajute". Şi cum îl ajutăm: prin rugăciuni, post s.a.m.d

În prealabil postat de lore86

Cred ca grija excesiva ptr ce bagam in gura sufoca acea grija(Doamne, ce bine ar fi daca ar fi si ea excesiva) ptr ceea ce scoatem din gura,sau ptr ceea ce gandim, facem.

Te contrazic. Să ştii că cee ce bagi în gură poate genera ceea ce vei scoate din gură. Un om care mănâncă des carne este mai mai agitat şi mai predispus mâniei. Deci este posibil ca ceea ce scoate din gură într-un moment de cumpănă să nu fie tocmai plăcut. Părintele Arsenie ne explică frumos aceste aspect.

În prealabil postat de lore86

Nu ne preocupa atat grija de a ne sfinti, de a perseversa in rugaciune, in lucrarea faptelor buna, in lupta cu patimile cat ne preocupa grja ptr o hrana sanatoasa. Si deja o grija care umbreste grija de cele sfinte nu mai e buna. Devine, asa cum am spus, ortorexie.

De acord cu tine. Pe primul loc să fie Dumnezeu, rugăciunea şi faptele noastre şi apoi grija pântecului. Un lucru te rog ... să încerci să înţelegi ...nu ai cum să judeci ceva ce nu trăieşti...eu te îţeleg pe tine...tu pe mine mai greu. Nu spun acest lucru din mândrie ci doar pentru a mă face înţeles. Că sunt unii care nu au altă preocupare decât ceea mănâncă ...da nici eu nu sunt de acord cu ei. Mâncarea mai uşoară te ajută să te eliberezi de patimi .. sunt lucruri atât de frumoase în noi care stau blocate din cauza patimei stomacului. După un timp de regim vegetarian... mi-am descoperit pasiunea cititului. Înainte greu deschideam o carte...acum mă simt neîmplinit dacă trec câteva zile şi am mai citit nimic. Şi sunt multe altele de spus ...dar mă opresc aici...:Nu mai judecaţi aşa uşor şi nu vă opuneţi unor lucruri folositoare care de altfel le regăsim în sfaturile părimţilor care ne sfătuiesc să ne ferim de mâncare grea care ar putea să ne ţină departe de rugăciune. 1:

În prealabil postat de lore86

Asadar revin cu ideea, ce ramane ca o concluzie,sa trecem grija cea trupeasca pelocul doi,lasand pe primulloc grija cea adevarata, aceea de a spori in rugaciune si fapte bune si de a incepe lupta ptr despatimire. Sa ne ingrijim si de ce mancam, dar nu excesiv, iar ceea ce consumam sa consumam cu multumire, cu rugaciune si cu nadejdea ca Domnul ne va purta de grija.

Sa pastram curata ortodoxia, nu ortorexia!

Hăi să vedem ce spune părintele Ghelasie:

“Locul memoriilor păcatului” este în “trup” şi Sufletul este doar “rănit” de acestea. Sufletul “participă” la “memoriile păcatului trupesc”, dar “Firea de Suflet” este dincolo de acestea.

Biblic, DUMNEZEU face mai întâi “Trupul” şi apoi Creează Sufletul pe care îl “Suflă” după “măsurile Trupului”. Sufletul este Creat după “Memorialul-măsurile” Trupului. Anticii filosofi, consideră Spiritul -Sufletul ca “Informaţia” corpului, pe baza cărei se “formează Corpul. Biblic, este tocmai invers. “Trupul” este “Informaţionalul” Sufletului.

Marea importanţă a Trupului din Creştinism, trebuie cu insistentă evidenţiată.
Omul nu este UNIREA Spiritului cu Trupul, ci tocmai în orientarea cealaltă, a UNIRII Trupului cu Spiritul.
Atenţie la această distincţie, ca “sens de la “Trup” spre Spirit (nu de la Spirit spre Trup cum zic anticii).
Omul nu este “Spirit întrupat”, ci este “Trup În - Spiritualizat”.
La antici, Spiritul se face şi '“materie”, pe când Biblic, “materia” nu se face şi “Spirit”, ci “UNEŞTE “materia cu Spiritul” şi face un “COMUN neamestecat”, adică se “face Trup”.
Atenţie la accepţiunea Creştină a Trupului, care nu este “simpla materie”, ca la antici, ci este “UNIREA materiei cu Spiritul”.

Concepţia că Spiritul se poate “face o_manifestare materială” este tot aşa de greşită ca şi considerarea că “materia poate evolua şi deveni şi Spirit”.
Spiritul nu se face “manifestare materială”, ci “Participă” la “manifestarea materiei”. Şi de asemenea, “materia” nu devine Spirit, ci “Participă” la cele Spirituale.
În sensul Creştin, nu se pune problema “Spirit şi materie”, ci problema “'Suflet şi Corp”. Corpul este “întâlnirea” într-un “Comun” al Sufletului şi al materiei. Ca Antropologie Creştină, Fiinţa Omului este „SUPRAFORMĂ - Asemănarea” CHIPULUI Lui DUMNEZEU, este Formă Creată ca Suflet şi energii de Suflet ca materie şi UNIREA acestora într-un “Comun”, ca_Trup.

Trupul-corpul nostru nu este simpla materie, ci un “Memorial de Comun Fiinţial propriu”.
Paradoxal, “Centrarea Fiinţialului” nostru nu este în Suflet, ci în Trup, care devine astfel “Templul Sacru” al Fiinţei. Şi păcatul a atins tocmai “SACRALITATEA” Trupului, care 1-a făcut “casa păcatului şi a morţii”. De aceea DOMNUL HRISTOS a ÎNVIAT cu TRUPUL şi L-a RIDICAT la Cer, că TRUPUL este UNITATEA SACRĂ a Fiinţialului Propriu.
Încă odată menţionăm, ca Trupul să nu se confunde cu simpla materie, ci să fie considerat “Comunul de Întâlnire” dintre Suflet şi materie. “HAINA de DUH”, ca “Trup înduhovnicit”, este tocmai această SACRALITATE” a Trupului - UNITĂŢII, ICONICUL Creştin.

A reface “Sacralitatea” Trupului, este “metoda” Medicinii noastre Isihaste. Şi Omul a stricat această Sacralitate prin “mâncarea păcătoasă”, deci prin “Mâncarea ne-păcătoasă” să se revină la Sacralitate.

[lore86]

Ovidiu, observ doua tendinte destul de diferite intr tine si Ionut.
In mare suntem de accord. De fapt, vedem lucrurile diferit in mici puncte.

Personal,un lucru nu reusesc sa il impropriez in conceptia mea de romanca autentica.: tot soiul de semninte si fructe exotice. Ma multumesc cu ce ofera gradina noastra romaneasca , precum si livada noastra.

Acum extra: cred ca e destul de riscant sa devi dependent, mai mult sau mai putin constient, de o alimentatie exotica. S-ar putea sa vina timpuri in care nici banalul grau nu il vom gasi cu usurinta. Cred ca o simplificare a vietii in sensul cunoscut de stramosii nostri este cea mai benefica. Sa invatam sa mancam simplu, dar cu multumire.

Eu duc o lupta extrem de grea ptr intoarcere la origini. Adica este foarte greu sa renunti la alimentatie fast-food, la mezeluri, la margarina, la painea pufoasa cu 3 euri, la ultragustoasele iaurturi din comert--cu sau fara fructe--, la lapte si lactate din comert, . s.a.
Dar prin darul Domnului aproape am reusit.

Am ramas la mancarea fiarta ca mancare de baza, avand cateva suplimente de fructe si legume crude pe zi. De asemena lactatele de la tarani, cerealele integrale s.a

Nu mi-am propus si nu cred ca as vrea sa trec pe alimentatie exotica. Incerc sa mananc cel putin ca bunicii mei, ne indreptam spre simplitatea lor.(desi abia am facut primii pasi)
Desi , repet, e o lupta extrem de grea in conditiile in care societatea promoveaza o viata cu totul diferita.
A...si desi mananc asa, am o dorinta foarte mare de citit in ultima vreme:)

Dar ideea principala ramane: intai cele duhovnicesti, apoi restul...

[Yasmina]

În prealabil postat de AlinB

Cei care consuma "raw vegan" consuma alimente prepondere din surse exotice.

Din ceea ce se gaseste la noi, foarte putin.

Nu vad cum ar manca un raw vegan fasole, porumb, grau, linte, naut, cartof, etc.

Iarna se mai gaseste si varza,sfecla,morcovi,salata verde,spanac,dovleac,ciuperci-nefiind deloc exotice.

[Yasmina]

Cred ca degeaba incercam sa facem o regula generala pt ceea ce este ideal pt toata lumea.
De exemplu,unii sunt raw vegani si iubesc acest lucru,spunand ca se simt excelent;eu nu pot sta pe acest regim decat vreo 2-3 zile si atunci cam cu neplaceri deoarece cruditatile creaza gaze si forfota(subliniez,in cazul meu).

Mie nu mi-au placut proteinele animale de mic copil,cu exceptia untului, a branzei si a pestelui.Imi amintesc gustul de carne,oua sau grasime care imi ramanea in cerul gurii,unul metalic,un gust care imi facea scarba,inghiteam in greu.
Eram obligata sa le mananc dar cand parintii nu erau atenti,le dadeam pisicii care astepta sub masa,cu speranta.
Mai tarziu,am observat ca daca folosesti condimente poti sa ascunzi gustul natural al carnii si al oualelor,ca idee pt a manca un ou fiert consumam un sfert de borcan de mustar,sare si piper.
La fel si cu carnea,am inceput sa pun mustar peste tot.

Anii copilariei au fost groaznici la capitolul hrana,ma duceam in fiecare zi la scoala cu dureri insuportabile.Nimeni nu stia ca am intoleranta la lactoza si colita,iar micul meu dejun consta intr-o cana cu lapte si zahar,plus o felie de paine cu unt si gem.Colita si zaharul,intoleranta la lactoza si laptele...dureri si stari insuportabile.
Fara a mai vorbi de mancarea care se facea atunci:toate mancarurile se faceau cu untura si rantas,ceapa prajita,sosuri grase,carne grasa.

Asa ca in cazul meu,nu-i de mirare ca am revenit la gusturile cu care m-am nascut,adica vegetariene.
Si acum ca adult,zaharul si deserturile sunt ceva tabu pt mine,mi-ar place insa imi fac deosebit de rau,la fel si alcoolul,chiar si un nevinovat pahar cu vin.

În prealabil postat de ovidiu b.

Explică-mi cum marii isihaşti, pustnicii care au dus o viaţă numai cu cereale, fructe şi rădăcini?...şi totuşi traiau foarte mult.

Pai nevoile metabolice sunt diferite in functie si de activitatile omului.
Daca studiezi toata ziua carti de epistemologie genetica, sa zicem, sau de fiziopatologie nu stiu de ce nivel de dificultate, pesemne ca ai nevoie mai mare de anumite vitamine, glucide, calciu etc.
Iar daca lucri in mina sau esti alergator de maraton, iarasi cred ca iti trebe o alimentatie aparte.
Dar daca petreci in convorbire cu Dumnezeu...

Eu cred ca sfintii de care pomenesti se mai hraneau si cu altceva, nu doar cu alimentele pomenite. (prin asta nu vreau sa spun ca papau friptane pe ascuns)
Asa cum si evreii s-au hranit, ori mai corect au fost hraniti cu mana in pustie...

Ce vreau sa zic de fapt e ca mie imi place cum il hranea corbul pe Sfantul Ilie... Am aici o icoana cu momentul hranirii si privesc chiar acum la ea, Sfantul sa ne ocroteasca cu rugaciunile lui, AMIN+