Vinerea Mare

[macs]

În prealabil postat de sofiaiuga

nu tot ce nu este interzis este si folositor.

dar multe sunt.

[Mihailc]

Ziua de vineri este una specială pentru creştinii ortodocşi. În parcursul pătimirilor Domnului Hristos am rememorat momentul în care Hristos a spălat picioarele apostolilor Săi, Cina cea de taină la care Hristos a instituit Taina Sfintei Împărtăşanii, rugăciunea din grădina Ghetsimani şi prinderea Sa de către oamenii care doreau să îl ucidă.
Slujba (Denia) din seara zilei de Joi, adică utrenia zilei de Vineri, este numită şi Denia celor 12 Evanghelii pentru că se citesc fragmente din Evanghelii în număr de 12 referitoare la Patimile Domnului. În seara zilei de Vineri, numită Vinerea Mare, sau Vinerea Patimilor, se cântă Prohodul Domnului prin care credincioşii îl conduc pe Hristos către mormântul în care Trupul Său va fi aşezat până la Înviere. Sfântul Epitaf, care are imprimată pe el scena punerii în mormânt a Trupului lui Hristos, va fi aşezat pentru închinare, în mijlocul Bisericii, la Vecernia care se săvârşeşte în dimineaţa zilei de Vineri. Seara, la denia Prohodului, acesta va fi purtat în procesiune în jurul bisericii, de către preoţi şi credincioşi, - care simbolizează astfel alaiul de înmormântare – după care va fi aşezat în Sfântul Altar, pe Sfânta Masă. Aici va rămâne până în miercurea dinaintea Înălţării Domnului la Cer.
Prin tradiţie, în această zi credincioşii cei mai râvnitori ţin post negru, iar cei care sunt în putere ţin acest post şi în Sâmbăta Mare. Pentru noi Vinerea Mare este, fără îndoială, o zi de întristare. Nu te poţi bucura când rememorezi răstignirea şi toate pătimirile pe care Domnul Hristos le-a îndurat pentru întreaga umanitate. Dar tristeţea noastră este însoţită întotdeauna de nădejde.
Spre sfârşitul deniei din seara zilei de Vineri, denia Prohodului Domnului Hristos, se cântă „Binecuvântările Învierii” tropare care vorbesc despre bucuria Învierii. Însuşi Domnul Hristos, atunci când le-avorbit apostolilor de patimile şi de moartea Sa, le-a spus şi de Înviere. Prin urmare, dacă omeneşte nu ne putem bucura, duhovniceşte inimile noastre pot „sălta”, cuprinse fiind de nădejdea că Domnul nostru Cel răstignit va fi, a treia zi, Hristos Cel înviat din morţi.

[Florin-Ionut]

Postul negru din vinerea mare e cu apă sau fără apă?

[sophia]

În prealabil postat de Florin-Ionut

Postul negru din vinerea mare e cu apă sau fără apă?

Postul negru inseamna fara mancat si fara apa.

http://www.ortodoxism.com/cuvinte-de...-ajunarea.html

Practic, cautand pe net, am gasit foarte greu ceva despre postul negru religios.
In schimb sunt mai multe site-uri despre postul negru ca dieta. Si ala presupune totusi sa bei lichide.

In articolul de mai sus scrie de ajunare ca incepe la ora 18:00 a unei zi si se termina la ora 24:00 a zilei urmatoare.
Deci daca de ex. vrei sa te impartasesti pe 1 ianuarie, atunci trebuie sa tii post negru de la ora 18:00h. Eu nu stiu sigur daca totusi lumea asa face (inclusiv preotii), pentru ca multi spun ca se ajuneaza de la ora 24:00.

Am mai gasit ceva:

http://ro.orthodoxwiki.org/Postul

[Florin-Ionut]

În prealabil postat de sophia

Postul negru inseamna fara mancat si fara apa.

http://www.ortodoxism.com/cuvinte-de...-ajunarea.html

Practic, cautand pe net, am gasit foarte greu ceva despre postul negru religios.
In schimb sunt mai multe site-uri despre postul negru ca dieta. Si ala presupune totusi sa bei lichide.

Nu lichide, ci apă chioară și atît. E diferența dintre post (oprirea digestiei, schimbarea metabolismului, activarea unor mecanisme specifice) și dietă (unde toate alea nu se întîmplă).

Da, postul total, original, biblic, presupune nici măcar apă. Este posibil, l-am încercat o dată timp de 5 zile. Organismul obține apa din hidrogenul prezent în grăsimile saturate plus oxigenul inspirat. Nici sete nu mi-a fost, nici foame în tot acest timp deși era vara și am muncit destul pe afară, la țară.

DAR! Acest tip de post negru total nu trebuie să depășească 1 - 1,5 zile în condițiile unui organism necurățit mai întîi prin post cu apă sau cu sucuri sau măcar cu vegetale.

[cristiboss56]

În prealabil postat de Mihailc

Ziua de vineri este una specială pentru creştinii ortodocşi. În parcursul pătimirilor Domnului Hristos am rememorat momentul în care Hristos a spălat picioarele apostolilor Săi, Cina cea de taină la care Hristos a instituit Taina Sfintei Împărtăşanii, rugăciunea din grădina Ghetsimani şi prinderea Sa de către oamenii care doreau să îl ucidă.
Slujba (Denia) din seara zilei de Joi, adică utrenia zilei de Vineri, este numită şi Denia celor 12 Evanghelii pentru că se citesc fragmente din Evanghelii în număr de 12 referitoare la Patimile Domnului. În seara zilei de Vineri, numită Vinerea Mare, sau Vinerea Patimilor, se cântă Prohodul Domnului prin care credincioşii îl conduc pe Hristos către mormântul în care Trupul Său va fi aşezat până la Înviere. Sfântul Epitaf, care are imprimată pe el scena punerii în mormânt a Trupului lui Hristos, va fi aşezat pentru închinare, în mijlocul Bisericii, la Vecernia care se săvârşeşte în dimineaţa zilei de Vineri. Seara, la denia Prohodului, acesta va fi purtat în procesiune în jurul bisericii, de către preoţi şi credincioşi, - care simbolizează astfel alaiul de înmormântare – după care va fi aşezat în Sfântul Altar, pe Sfânta Masă. Aici va rămâne până în miercurea dinaintea Înălţării Domnului la Cer.
Prin tradiţie, în această zi credincioşii cei mai râvnitori ţin post negru, iar cei care sunt în putere ţin acest post şi în Sâmbăta Mare. Pentru noi Vinerea Mare este, fără îndoială, o zi de întristare. Nu te poţi bucura când rememorezi răstignirea şi toate pătimirile pe care Domnul Hristos le-a îndurat pentru întreaga umanitate. Dar tristeţea noastră este însoţită întotdeauna de nădejde.
Spre sfârşitul deniei din seara zilei de Vineri, denia Prohodului Domnului Hristos, se cântă „Binecuvântările Învierii” tropare care vorbesc despre bucuria Învierii. Însuşi Domnul Hristos, atunci când le-avorbit apostolilor de patimile şi de moartea Sa, le-a spus şi de Înviere. Prin urmare, dacă omeneşte nu ne putem bucura, duhovniceşte inimile noastre pot „sălta”, cuprinse fiind de nădejdea că Domnul nostru Cel răstignit va fi, a treia zi, Hristos Cel înviat din morţi.

Amin , amin , amin !

[cristiboss56]

Doamne Iisuse Hristoase, Mântuitorul cel dulce al sufletului meu, în această zi a Răstignirii Tale pe Cruce ai pătimit şi ai luat moarte pentru păcatele noastre, mă mărturisesc înaintea Ta, cum că eu sânt cel ce Te-am răstignit cu păcatele mele cele multe.
Mă rog însă Bunătăţii Tale celei nespuse, să mă învredniceşti cu Darul Tău, Doamne, ca şi eu să pot răbda patimi pentru credinţa, speranţa şi iubirea ce le am către Tine, precum Tu Cel îndurat ai răbdat pentru mântuirea mea. Întăreşte-mă, o, Doamne ca de astăzi înainte să port Crucea Ta cu bucurie şi cu mare căinţă, şi să urăsc cugetele mele şi voinţele mele cele rele. Sădeşte în inima mea întristarea de moartea Ta ca să o simt precum au simţit-o iubita ta Maică, ucenicii Tăi şi femeile purtătoare de mir, ce stăteau lângă Crucea Ta.
Luminează-mi simţirile cele sufleteşti, ca să se mişte şi să priceapă moartea Ta, precum ai făcut de Te-au cunoscut făpturile cele neînsufleţite, când s-au mişcat la Răstignirea Ta, şi mai vîrtos, cum te-a cunoscut tâlharul cel credincios şi pocăit, şi ţi s-a plecat, de l-ai pus în rai. Dă-mi, Doamne, şi mie, tâlharului celui rău, Darul Tău, precum atunci l-ai dat aceluia şi-mi iartă păcatele, pentru Sfintele Tale Patimi, şi cu bună întoarcere şi căinţă mă aşează împreună cu el în rai, ca un Dumnezeu şi Ziditor ce-mi eşti.
Mă închin Crucii Tale, Hristoase, şi pentru iubirea Ta către noi, zic către dânsa: Bucură-te, cinstită Cruce a lui Hristos, pe care ridicat şi pironit fiind Domnul, a mântuit lumea!
Bucură-te, pom binecuvântat, pentru că tu ai ţinut rodul vieţii, care ne-a mântuit de moartea păcatului. Bucură-te, drugul cel tare, care ai sfărâmat uşile iadului.
Bucură-te, cheie împărătească, ce ai deschis uşa raiului.
O, Hristoase al meu răstignit, câte ai pătimit pentru noi! Câte răni, câte scuipări şi câtă ocară ai răbdat pentru păcatele noastre şi pentru a ne da încă pildă de adevărată răbdare în suferinţele şi necazurile vieţii acesteia!
Si fiindcă acestea ni le trimite Dumnezeu pentru păcatele noastre, ca să ne îndreptăm şi să ne apropiem de El, şi aşa, numai spre folosul nostru ne pedepseşte în această viaţă. De aceea, rogu-mă Ţie, Stăpâne, ca la necazurile, ispitele şi durerile câte ar veni asupra mea, să-mi înmulţeşti împreună şi răbdarea, puterea şi mulţumirea, căci cunosc, că neputincios sânt de nu mă vei întări; orb de nu mă vei lumina; legat de nu mă vei dezlega; fricos de nu mă vei face îndrăzneţ; pierdut de nu mă vei cerca; sclav de nu mă vei răscumpăra cu bogata şi Dumnezeiasca Ta putere şi cu Darul Sfintei Tale Cruci, căreia mă închin şi o măresc, acum, şi pururea şi în vecii vecilor. Amin.