Forum Crestin Ortodox Crestin Ortodox
 
 


Du-te înapoi   Forum Crestin Ortodox > Generalitati > Generalitati
Răspunde
 
Thread Tools Moduri de afișare
  #1  
Vechi 08.04.2008, 11:00:41
Iustin44 Iustin44 is offline
Senior Member
 
Data înregistrării: 20.06.2007
Mesaje: 173
Implicit

Secerisul vietii. Marturii despre moarte
Nilus, Serghei A.
________________________________________


Cand a dat Dumnezeu ca dupa aproape douazeci de ani de activitate in tinutul meu de bastina sa ma mut, mai intai la Petersburg, apoi pe binecuvantatele meleaguri ale Novgorodului, in patriarhalul, pasnicul orasel Valdai, locuit de oameni cu frica lui Dumnezeu, unde pana nu demult mai puteau fi intalnite faimoasele troici cu zurgalai, cantate de poeti, meleaguri pe care, vai, calea ferata a inceput sa le sluteasca, ne a fost dat  mie si sotiei  sa ne intalnim si sa ne apropiem, crestineste, de unul dintre preotii locului care avea sa ne devina parinte duhovni-cesc. Odata, ducandu se sotia mea la el sa se spovedeasca, avea sa i spuna, nu mi dau seama de ce si in ce context:
Stiti ca si in vremea noastra sunt oameni care ajung sa si vada ingerul pazitor?
Parintele s a multumit sa spuna doar atat, n a mai dat alte detalii, de aceea am decis ca, de indata ce il voi intalni, sa l determin sa revina la aceasta afirmatie. Iata ce am notat ulterior in jurnalul meu:
Astazi (25 aprilie 1907) i am amintit parintelui de ceea ce i spusese sotiei cand se dusese la spovedit, intrebandu l direct:
 Parinte, ceea ce i ati spus sotiei mele in timpul spovedaniei se referea cumva la vreunul dintre fiii dumneavoastra duhovnicesti caruia i s ar fi aratat ingerul pazitor?
 Da, mi a raspuns, asa a fost, am aflat asta din ceea ce mi a marturisit un enorias si, dupa cum stiti, ceea ce se spune la spovedanie ramane o taina.
Nu m am dat batut, am insistat.
 Enoriasul acela mai e in viata?
 Nu, a murit.
 Daca a murit, am zis, de ce sa nu ne spuneti cum a fost, tinand seama de faptul ca ce vom afla de la sfintia ta ne ar putea fi de folos noua, pacatosilor?
Parintele a ramas pe ganduri, apoi mi a spus:
 Pe vremea cand eram preot intr un sat aveam un enorias pe care il chema Dimitri. Trecea drept un om cu o viata dezordonata, ca om si crestin: hot, spurcat la gura, betiv, desfranat, in-tr un cuvant, cel din urma dintre cei din urma. A dus o asa multa vreme, fara sa dea nici cel mai mic semn de indreptare. S a intamplat odata sa se pregateasca sa mearga in camp la arat. A dat sa iasa din casa si, dintr odata s a pomenit ca ii arde cineva o scatoalca zdravana peste ceafa, dar asa de tare, ca a cazut izbindu se cu fata de pamant si umplandu se de sange. Nu se vedea nimeni, iar Dimitri nu apucase sa bea; era treaz. Intamplarea aceasta l a mirat si l a speriat teribil.
 Am ajuns la camp  avea sa povesteasca Dimitri  cu fata plina de sange. M am dus la rau, m am spalat, dar n am fost in stare sa ma apuc de lucru. Ma tot intrebam ce a putut sa mi se intample. M am asezat pe marginea hatului, m au napadit gandurile, am inceput sa ma intreb ce a insemnat viata mea ticaloasa. Stand si cugetand asa, am luat hotararea sa rup cu trecutul meu pacatos si sa incep o viata noua, crestineasca, urmand poruncile lui Dumnezeu. Am inge-nuncheat acolo, pe aratura, am plans, m am inchinat si am rostit cu glas tare, ca si cand m as fi aflat inaintea lui Dumnezeu: «Ma leg, Doamne, in numele Tau, sa nu mai pacatuiesc!» De atunci am devenit alt om, am lasat in urma toate cele vechi, n am mai furat, m am lasat de betie, n am mai injurat, nu m am mai tinut dupa femei&
 Sa inteleg, Dimitri, l am intrebat, ca de atunci incolo ispitele te au ocolit?
 Ba bine ca nu, parinte. Am avut destule, ma trageau spre trecut, dar Dumnezeu m a ajutat sa ma infranez. Odata era zi de hram si de iarmaroc in satul vecin. Am vrut sa ma duc si eu acolo. Mergand pe sosea, peste ce credeti ca am dat? Peste un portofel burdusit cu bani. L am ridicat fara sa stau pe ganduri si l am indesat in buzunar. Rublele n am ajuns sa le numar, ma cuprin-sese frica, ma temeam sa nu ma vada careva. N am vazut decat ca erau foarte multe hartii si monede. Mergeam, avand la mine portofelul, zicandu mi ca nu voi da nimanui averea care imi picase din senin si care mi se cuvenea, chiar daca imi va iesi in cale pagubasul. Dintr odata  na!  m am impiedicat, am cazut, desi eram treaz, nu bausem nimic, izbindu ma cu fata de pietrisul soselei. Am dat sa ma ridic si, ce vad: in mijlocul drumului, unde n ar fi trebuit, se afla un ditamai pietroi; ma impiedicasem de el. Am tras o sudalma grozava si in clipa aceea am auzit deasupra capului ceva ca un fosnet puternic sau, mai degraba, ca un falfait de aripi de pa-sare uriasa. Mi am aruncat privirea in sus: fata catre fata, in aer, statea un inger cu aripile desfacute, care mi a vorbit cu manie in glas: Dimitri, unde iti este juramantul pe care ti l ai dat inaintea lui Dumnezeu?! Eram si eu de fata, te am auzit cand ti l ai dat pe aratura, cand te rugai, te am vazut si pe marginea hatului& Pesemne ca te ai intors la vechile naravuri&
Tremuram din toate madularele, dar m am sumetit, rastindu ma la el:
 Tu cine esti? Diavol din iad sau inger din cer?
 Sunt dintre cei de sus, nu dintre cei de jos, mi a raspuns ingerul, facandu se nevazut. Nu mi am venit in fire indata, dar cand m am dezmeticit, am scos portofelul din buzunar, dand cu el de a azvarlita. Nu mi am mai continuat drumul, m am intors acasa, cugetand la cele ce mi s au intamplat.
 Asta mi a povestit Dimitri la spovedanie, a conchis parintele. Sa ti spun ce a fost mai departe: Despre Dimitri au inceput sa se auda lucruri bune, de care se mirau toti cei ce il cunos-cusera mai inainte. Se schimbase cu totul in bine. Au trecut vreo zece ani de la aparitia ingerului si Dimitri si a respectat cu sfintenie juramantul. In al unsprezecelea an m am pomenit la usa cu niste consateni de ai lui Dimitri.
 Parinte, Dimitri s a imbolnavit, vrea sa veniti sa l cuminecati.
M am dus intr un suflet. Am intrat in izba lui Dimitri. Zacea in pat, cu ochii inchisi. L am strigat pe nume. Fara sa mi dau seama, Dimitri a sarit pe neasteptate din pat, s a apropiat de mine si a inceput sa dea din maini. M am speriat, m am tras cativa pasi inapoi, aveam la mine Sfintele Daruri si ma temeam sa nu mi scape.
 Ce ti a venit, omule? Nu vezi ca am venit cu Sfintele Daruri? Puteau sa mi scape din maini.
 Parinte!, a exclamat Dimitri tremurand de emotie, chiar acum, in clipa asta, in fata sfintiei tale mi am vazut ingerul pazitor. Mi a spus sa ma pregatesc, ca voi muri la noapte.
 Cum arata?
 Intr o lumina orbitoare, mi a raspuns Dimitri, in extaz.
 L ai intrebat daca Dumnezeu ti a iertat pacatele?
 Dumnezeu iarta, iar duhovnicul dezleaga, mi a raspuns Dimitri gafaind; ce vei dezlega aici dezlegat va fi si dincolo&
Am inceput spovada. L am impartasit pe Dimitri; poate gresesc, dar nu mi s a parut chiar asa de bolnav. Nu era nici batran, era inca un om in putere. Am plecat convins ca se va face bine. Cat priveste ingerul, nu stiam ce sa cred& Dar Dimitri n a mai apucat zorile, a murit in noaptea aceea.
Iata ce mi a povestit acel bun parinte duhovnicesc de la biserica din vechiul, patriarhalul tinut al Valdaiului&
Reply With Quote
  #2  
Vechi 31.03.2009, 09:06:21
patinina34's Avatar
patinina34 patinina34 is offline
Senior Member
 
Data înregistrării: 29.11.2008
Locație: peste oceane si peste mari
Religia: Ortodox
Mesaje: 2.185
Trimite un mesaj prin Yahoo pentru patinina34
Implicit

Citat:
În prealabil postat de Iustin44 Vezi mesajul
Secerisul vietii. Marturii despre moarte
Nilus, Serghei A.
________________________________________


Cand a dat Dumnezeu ca dupa aproape douazeci de ani de activitate in tinutul meu de bastina sa ma mut, mai intai la Petersburg, apoi pe binecuvantatele meleaguri ale Novgorodului, in patriarhalul, pasnicul orasel Valdai, locuit de oameni cu frica lui Dumnezeu, unde pana nu demult mai puteau fi intalnite faimoasele troici cu zurgalai, cantate de poeti, meleaguri pe care, vai, calea ferata a inceput sa le sluteasca, ne a fost dat  mie si sotiei  sa ne intalnim si sa ne apropiem, crestineste, de unul dintre preotii locului care avea sa ne devina parinte duhovni-cesc. Odata, ducandu se sotia mea la el sa se spovedeasca, avea sa i spuna, nu mi dau seama de ce si in ce context:
Stiti ca si in vremea noastra sunt oameni care ajung sa si vada ingerul pazitor?
Parintele s a multumit sa spuna doar atat, n a mai dat alte detalii, de aceea am decis ca, de indata ce il voi intalni, sa l determin sa revina la aceasta afirmatie. Iata ce am notat ulterior in jurnalul meu:
Astazi (25 aprilie 1907) i am amintit parintelui de ceea ce i spusese sotiei cand se dusese la spovedit, intrebandu l direct:
 Parinte, ceea ce i ati spus sotiei mele in timpul spovedaniei se referea cumva la vreunul dintre fiii dumneavoastra duhovnicesti caruia i s ar fi aratat ingerul pazitor?
 Da, mi a raspuns, asa a fost, am aflat asta din ceea ce mi a marturisit un enorias si, dupa cum stiti, ceea ce se spune la spovedanie ramane o taina.
Nu m am dat batut, am insistat.
 Enoriasul acela mai e in viata?
 Nu, a murit.
 Daca a murit, am zis, de ce sa nu ne spuneti cum a fost, tinand seama de faptul ca ce vom afla de la sfintia ta ne ar putea fi de folos noua, pacatosilor?
Parintele a ramas pe ganduri, apoi mi a spus:
 Pe vremea cand eram preot intr un sat aveam un enorias pe care il chema Dimitri. Trecea drept un om cu o viata dezordonata, ca om si crestin: hot, spurcat la gura, betiv, desfranat, in-tr un cuvant, cel din urma dintre cei din urma. A dus o asa multa vreme, fara sa dea nici cel mai mic semn de indreptare. S a intamplat odata sa se pregateasca sa mearga in camp la arat. A dat sa iasa din casa si, dintr odata s a pomenit ca ii arde cineva o scatoalca zdravana peste ceafa, dar asa de tare, ca a cazut izbindu se cu fata de pamant si umplandu se de sange. Nu se vedea nimeni, iar Dimitri nu apucase sa bea; era treaz. Intamplarea aceasta l a mirat si l a speriat teribil.
 Am ajuns la camp  avea sa povesteasca Dimitri  cu fata plina de sange. M am dus la rau, m am spalat, dar n am fost in stare sa ma apuc de lucru. Ma tot intrebam ce a putut sa mi se intample. M am asezat pe marginea hatului, m au napadit gandurile, am inceput sa ma intreb ce a insemnat viata mea ticaloasa. Stand si cugetand asa, am luat hotararea sa rup cu trecutul meu pacatos si sa incep o viata noua, crestineasca, urmand poruncile lui Dumnezeu. Am inge-nuncheat acolo, pe aratura, am plans, m am inchinat si am rostit cu glas tare, ca si cand m as fi aflat inaintea lui Dumnezeu: «Ma leg, Doamne, in numele Tau, sa nu mai pacatuiesc!» De atunci am devenit alt om, am lasat in urma toate cele vechi, n am mai furat, m am lasat de betie, n am mai injurat, nu m am mai tinut dupa femei&
 Sa inteleg, Dimitri, l am intrebat, ca de atunci incolo ispitele te au ocolit?
 Ba bine ca nu, parinte. Am avut destule, ma trageau spre trecut, dar Dumnezeu m a ajutat sa ma infranez. Odata era zi de hram si de iarmaroc in satul vecin. Am vrut sa ma duc si eu acolo. Mergand pe sosea, peste ce credeti ca am dat? Peste un portofel burdusit cu bani. L am ridicat fara sa stau pe ganduri si l am indesat in buzunar. Rublele n am ajuns sa le numar, ma cuprin-sese frica, ma temeam sa nu ma vada careva. N am vazut decat ca erau foarte multe hartii si monede. Mergeam, avand la mine portofelul, zicandu mi ca nu voi da nimanui averea care imi picase din senin si care mi se cuvenea, chiar daca imi va iesi in cale pagubasul. Dintr odata  na!  m am impiedicat, am cazut, desi eram treaz, nu bausem nimic, izbindu ma cu fata de pietrisul soselei. Am dat sa ma ridic si, ce vad: in mijlocul drumului, unde n ar fi trebuit, se afla un ditamai pietroi; ma impiedicasem de el. Am tras o sudalma grozava si in clipa aceea am auzit deasupra capului ceva ca un fosnet puternic sau, mai degraba, ca un falfait de aripi de pa-sare uriasa. Mi am aruncat privirea in sus: fata catre fata, in aer, statea un inger cu aripile desfacute, care mi a vorbit cu manie in glas: Dimitri, unde iti este juramantul pe care ti l ai dat inaintea lui Dumnezeu?! Eram si eu de fata, te am auzit cand ti l ai dat pe aratura, cand te rugai, te am vazut si pe marginea hatului& Pesemne ca te ai intors la vechile naravuri&
Tremuram din toate madularele, dar m am sumetit, rastindu ma la el:
 Tu cine esti? Diavol din iad sau inger din cer?
 Sunt dintre cei de sus, nu dintre cei de jos, mi a raspuns ingerul, facandu se nevazut. Nu mi am venit in fire indata, dar cand m am dezmeticit, am scos portofelul din buzunar, dand cu el de a azvarlita. Nu mi am mai continuat drumul, m am intors acasa, cugetand la cele ce mi s au intamplat.
 Asta mi a povestit Dimitri la spovedanie, a conchis parintele. Sa ti spun ce a fost mai departe: Despre Dimitri au inceput sa se auda lucruri bune, de care se mirau toti cei ce il cunos-cusera mai inainte. Se schimbase cu totul in bine. Au trecut vreo zece ani de la aparitia ingerului si Dimitri si a respectat cu sfintenie juramantul. In al unsprezecelea an m am pomenit la usa cu niste consateni de ai lui Dimitri.
 Parinte, Dimitri s a imbolnavit, vrea sa veniti sa l cuminecati.
M am dus intr un suflet. Am intrat in izba lui Dimitri. Zacea in pat, cu ochii inchisi. L am strigat pe nume. Fara sa mi dau seama, Dimitri a sarit pe neasteptate din pat, s a apropiat de mine si a inceput sa dea din maini. M am speriat, m am tras cativa pasi inapoi, aveam la mine Sfintele Daruri si ma temeam sa nu mi scape.
 Ce ti a venit, omule? Nu vezi ca am venit cu Sfintele Daruri? Puteau sa mi scape din maini.
 Parinte!, a exclamat Dimitri tremurand de emotie, chiar acum, in clipa asta, in fata sfintiei tale mi am vazut ingerul pazitor. Mi a spus sa ma pregatesc, ca voi muri la noapte.
 Cum arata?
 Intr o lumina orbitoare, mi a raspuns Dimitri, in extaz.
 L ai intrebat daca Dumnezeu ti a iertat pacatele?
 Dumnezeu iarta, iar duhovnicul dezleaga, mi a raspuns Dimitri gafaind; ce vei dezlega aici dezlegat va fi si dincolo&
Am inceput spovada. L am impartasit pe Dimitri; poate gresesc, dar nu mi s a parut chiar asa de bolnav. Nu era nici batran, era inca un om in putere. Am plecat convins ca se va face bine. Cat priveste ingerul, nu stiam ce sa cred& Dar Dimitri n a mai apucat zorile, a murit in noaptea aceea.
Iata ce mi a povestit acel bun parinte duhovnicesc de la biserica din vechiul, patriarhalul tinut al Valdaiului&
Foarte frumoasa poveste!!!! De invatat multe de aici: in primul rand a tine promisiunile facute!
__________________
Doamne, fie voia Ta, nu voia noastră!
http://sashaparagulla.blogspot.com/
Reply With Quote
  #3  
Vechi 31.03.2009, 09:56:25
silverstar's Avatar
silverstar silverstar is offline
Senior Member
 
Data înregistrării: 17.04.2006
Mesaje: 1.791
Implicit

[COLOR=green]Iar copy/paste? Cui folosește și cine le citește?[/COLOR]
__________________
[COLOR=green]"În vremuri ale minciunii universale, a spune adevărul este un act revoluționar..."
George Orwell[/COLOR]
Reply With Quote
  #4  
Vechi 31.03.2009, 10:44:14
MarinaAlca's Avatar
MarinaAlca MarinaAlca is offline
Senior Member
 
Data înregistrării: 18.07.2008
Locație: The Land from Down Under
Religia: Ortodox
Mesaje: 1.048
Implicit

Citat:
În prealabil postat de silverstar Vezi mesajul
[COLOR=green]Iar copy/paste? Cui folosește și cine le citește?[/COLOR]
Eu am citit si mi-a folosit
Reply With Quote
  #5  
Vechi 31.03.2009, 13:13:21
sia's Avatar
sia sia is offline
Senior Member
 
Data înregistrării: 25.11.2007
Locație: Bucuresti
Religia: Ortodox
Mesaje: 453
Implicit

Si mie mi-a fost de folos.Cat despre ..copy/paste...si Silverstar foloseste ,vezi Povestiri cu talc ..dar probabil uita.Nimeni nu are dreptul sa priveasca o alta persoana de sus, decat in momentul in care se apleaca si ii intinde o mana pentru a o ajuta sa se ridice!
__________________
Slava Lui Dumnezeu pentru toate !
Reply With Quote
  #6  
Vechi 31.03.2009, 16:34:22
silverstar's Avatar
silverstar silverstar is offline
Senior Member
 
Data înregistrării: 17.04.2006
Mesaje: 1.791
Implicit

Citat:
În prealabil postat de sia Vezi mesajul
Si mie mi-a fost de folos.Cat despre ..copy/paste...si Silverstar foloseste ,vezi Povestiri cu talc ..dar probabil uita.Nimeni nu are dreptul sa priveasca o alta persoana de sus, decat in momentul in care se apleaca si ii intinde o mana pentru a o ajuta sa se ridice!
[COLOR=green]Ascultă, ți-am mai spus și pe alte forumuri că ești lipsită de logică. [/COLOR]
[COLOR=green]Ce-mi recomanzi? Să rescriu poeziile sau poveștile? Cum se poate să nu gândești deloc? Arată-mi mie un copy/paste la un subiect de cultură generală și nu te agâța de subiectele care se pretează la copy/paste. [/COLOR]
[COLOR=green][/COLOR]
[COLOR=green]Cât despre umilință, n-ai decât să fii cât de umilă vrei dar nu-mi fă mie propagandă că nu ține... Stai departe de mine ca să nu-ți spun atât cât meriți... [/COLOR]
__________________
[COLOR=green]"În vremuri ale minciunii universale, a spune adevărul este un act revoluționar..."
George Orwell[/COLOR]
Reply With Quote
  #7  
Vechi 31.03.2009, 17:30:04
eu-cristina83 eu-cristina83 is offline
Senior Member
 
Data înregistrării: 27.11.2008
Locație: Undeva in minunata Romanie
Mesaje: 256
Implicit

Citat:
În prealabil postat de sia Vezi mesajul
Si mie mi-a fost de folos.Cat despre ..copy/paste...si Silverstar foloseste ,vezi Povestiri cu talc ..dar probabil uita.Nimeni nu are dreptul sa priveasca o alta persoana de sus, decat in momentul in care se apleaca si ii intinde o mana pentru a o ajuta sa se ridice!
Mare dreptate ai Sia.....dar din pacate unora dintre noi ne place doar sa aruncam vb. si atat. Si mie mi-a fost de folos povestioara.
__________________
"Asa sa traiesti pe pamant, ca si cum nu ai fi, dar la plecare sa lasi un gol in urma ta."-"Nebunul", Savatie Bastovoi
Reply With Quote
  #8  
Vechi 31.03.2009, 17:52:43
alx alx is offline
Senior Member
 
Data înregistrării: 30.01.2009
Mesaje: 221
Implicit

Adevarat graiesti "sia". Silverstar priveste de multe ori de sus pe utilizatorii forumului, spune ca e mai credincioasa decat ceilalti, se scalda in pacatul mandriei, uitand ca tot ce vine bun, vine de sus, iar noi nu suntem vrednici de nimic, fara voia Domnului. Indrazneste sa isi foloseasca puterea mintii si sa nege multe adevaruri religioase, pe care stim cu totii ca nu trebuie sa le punem la indoiala. Rataciti sunt cei care cred ca se pot baza pe propriile puteri in viata, ajungand la bucurii si sa traiasca bine. Un bun crestin stie ca solutia este postul si rugaciunea, iar restul ne da Bunul Dumnezeu, cand trebuie, cat trebuie, si cum trebuie.
De ce mi-as dori eu o casa cu 2 etaje, masina, bucurie, daca nu sunt persoana vrednica de ele? Numai Tatal Ceresc poate decide asta; noi trebuie sa ne rugam, capul plecat, si sa asteptam sa se faca voia Sa.
Reply With Quote
  #9  
Vechi 31.03.2009, 18:53:24
silverstar's Avatar
silverstar silverstar is offline
Senior Member
 
Data înregistrării: 17.04.2006
Mesaje: 1.791
Implicit

Citat:
În prealabil postat de alx Vezi mesajul
Adevarat graiesti "sia". Silverstar priveste de multe ori de sus pe utilizatorii forumului, spune ca e mai credincioasa decat ceilalti, se scalda in pacatul mandriei, uitand ca tot ce vine bun, vine de sus, iar noi nu suntem vrednici de nimic, fara voia Domnului. Indrazneste sa isi foloseasca puterea mintii si sa nege multe adevaruri religioase, pe care stim cu totii ca nu trebuie sa le punem la indoiala. Rataciti sunt cei care cred ca se pot baza pe propriile puteri in viata, ajungand la bucurii si sa traiasca bine. Un bun crestin stie ca solutia este postul si rugaciunea, iar restul ne da Bunul Dumnezeu, cand trebuie, cat trebuie, si cum trebuie.
De ce mi-as dori eu o casa cu 2 etaje, masina, bucurie, daca nu sunt persoana vrednica de ele? Numai Tatal Ceresc poate decide asta; noi trebuie sa ne rugam, capul plecat, si sa asteptam sa se faca voia Sa.

[COLOR=green]Atunci ațteaptă... Și nu fă propagandă pe aici că oricum nu te crede nimeni, mai ales dintre cei care-și amintesc cum și de ce ești venit/ă pe aici.[/COLOR]
[COLOR=green][/COLOR]
[COLOR=green]Nu am averi, nu am vilă sau mașină și muncesc din greu ca să supraviețuiesc, nu ca să trăiesc... Așa că ți-e-ți recomand să faci ceea ce știi mai bine și să ne spui și nouă ce ai primit fără să muncești... Sic!...[/COLOR]
[COLOR=green][/COLOR]
[COLOR=green]Și spui că ești credincios/ă și mai ții și post? Bravo, ca să vezi ce face un credincios în post... [/COLOR]
__________________
[COLOR=green]"În vremuri ale minciunii universale, a spune adevărul este un act revoluționar..."
George Orwell[/COLOR]
Reply With Quote
  #10  
Vechi 31.03.2009, 19:52:45
mihai07
Guest
 
Mesaje: n/a
Implicit

Citat:
În prealabil postat de silverstar Vezi mesajul
[COLOR=green]Ascultă, ți-am mai spus și pe alte forumuri că ești lipsită de logică. [/COLOR]
[COLOR=green][COLOR=Red]Ce-mi recomanzi? Să rescriu poeziile sau poveștile?[/COLOR] Cum se poate să nu gândești deloc? Arată-mi mie un copy/paste la un subiect de cultură generală și nu te agâța de subiectele care se pretează la copy/paste. [/COLOR]

[COLOR=green]Cât despre umilință, n-ai decât să fii cât de umilă vrei dar nu-mi fă mie propagandă că nu ține... Stai departe de mine ca să nu-ți spun atât cât meriți... [/COLOR]
si tu ce recomanzi? sa rescrie Iustin povestea ca sa nu mai fie copy/paste?
Reply With Quote
Răspunde

Thread Tools
Moduri de afișare


Subiecte asemănătoare
Subiect Subiect început de Forum Răspunsuri Ultimele Postari
Marturii ale forumistilor despre duhovnici / parinti indragiti glykys Despre Biserica Ortodoxa in general 21 23.02.2013 15:49:34
Despre moarte si pomenirea mortilor AnnaEnache Intrebari utilizatori 42 13.06.2012 10:43:28
Despre suflet, duh si starea omului in moarte tricesimusquintus Secte si culte 1674 06.02.2012 10:56:04
SA VORBIM DESPRE URA,PEDEAPSA SI MOARTE. bitza Generalitati 28 20.03.2011 03:05:27
Despre viata de dupa moarte georgian_osa Din Noul Testament 30 14.03.2010 19:49:29