Calomniile

[ladyanda]

Cateva citate despre Calomnii

Toata viata am fost victima unor nedreptati. As fi putut sa le evit ori sa le neutralizez. Din masochism le-am suportat, dupa cum am suportat calomnii fara a incerca sa ripostez, doar din placerea secreta de a fi victima. (Emil Cioran)

Va intreb "as fi putut sa le evit?" cum putem evita un lucru daca nu stim ce se intampa? de exemplu cum puteau evita evreii nazisti? "au fost victima unor nedreptati?" pentru a evita inseamna a nu iesi de loc..dar sa ne gandim la Toma Caragiu. Toma Caragiu cand traia s-a dus la ghicitoare si ia spus baba "Dumneata ai sa mori la inaltime". Toma Caragiu se gandea ca o sa moara intr-un accident aviatic, calatorind foarte mult asa ca el a evitat sa calatoreasca cu avionul. Dar a uitat un lucru, ca statea la bloc cu etaje multe. Si asa a murit Toma Caragiu la cutremurul din 77 fix cand a vrut sa iasa din apartament a cazut blocul. Deci nu putem evita nici oameni, nici evenimente. nu este acum dar cu siguranta va fi maine.


Calomnia este razbunarea lasului si disimularea apararii sale. (Samuel Johnson)

Nimic nu este atat de rapid precum este calomnia. Nimic nu se propaga mai usor decat aceasta. Nimic nu este mai curand crezut si nimic nu circula pe o arie mai intinsa decat acuzele calomnioase. (Cicero)

Va intreb

Cum trebuie sa reactionam la calomnii? Cum reactionati voi la calomniile celorlalti? Daca aveti exemple practice puteti sa le expuneti aici. As dori daca se poate ca raspunsurile voastre sa vina din gandurile si trarile voatre nu din carti. Sa ne raportam la ce se intampla in jurul nostru.
Va afecteaza calomniile? In ce masura?
Sunteti de acord cu citatele scrise de mine? daca da cu care?

[windorin]

În prealabil postat de ladyanda

Cum trebuie sa reactionam la calomnii?
Cum reactionati voi la calomniile celorlalti?
As dori daca se poate ca raspunsurile voastre sa vina din gandurile si trarile voatre nu din carti.

"Fericiţi veţi fi voi când vă vor ocărî şi vă vor prigoni şi vor zice tot cuvântul rău împotriva voastră." (Matei 5, 11)

Personal, eu tac si ii las pe toti sa fie "stapani" si sa hotarasta.
Problemele mele sunt cu cei apropiati, cand vad "patimi casnice", care se strecoara cand printr'unul, cand printr'altul.

Astazi, la serviciu, s'au certat doua colege. Daca una tacea, era pace.

P.S. Citeste cartile si vor aparea si roadele !

[ladyanda]

Eu cred ca cel care greseste mai mult nu este cel ce spune o calomnie ci cel care crede in calomnie.

[codana]

În prealabil postat de ladyanda

Eu cred ca cel care greseste mai mult nu este cel ce spune o calomnie ci cel care crede in calomnie.

io spun ca ambii sunt vinovati egal,parerea me

În prealabil postat de ladyanda

Cateva citate despre Calomnii

Toata viata am fost victima unor nedreptati. As fi putut sa le evit ori sa le neutralizez. Din masochism le-am suportat, dupa cum am suportat calomnii fara a incerca sa ripostez, doar din placerea secreta de a fi victima. (Emil Cioran)

Va intreb "as fi putut sa le evit?" cum putem evita un lucru daca nu stim ce se intampa? de exemplu cum puteau evita evreii nazisti? "au fost victima unor nedreptati?" pentru a evita inseamna a nu iesi de loc..dar sa ne gandim la Toma Caragiu. Toma Caragiu cand traia s-a dus la ghicitoare si ia spus baba "Dumneata ai sa mori la inaltime". Toma Caragiu se gandea ca o sa moara intr-un accident aviatic, calatorind foarte mult asa ca el a evitat sa calatoreasca cu avionul. Dar a uitat un lucru, ca statea la bloc cu etaje multe. Si asa a murit Toma Caragiu la cutremurul din 77 fix cand a vrut sa iasa din apartament a cazut blocul. Deci nu putem evita nici oameni, nici evenimente. nu este acum dar cu siguranta va fi maine.


Calomnia este razbunarea lasului si disimularea apararii sale. (Samuel Johnson)

Nimic nu este atat de rapid precum este calomnia. Nimic nu se propaga mai usor decat aceasta. Nimic nu este mai curand crezut si nimic nu circula pe o arie mai intinsa decat acuzele calomnioase. (Cicero)

Va intreb

Cum trebuie sa reactionam la calomnii? Cum reactionati voi la calomniile celorlalti? Daca aveti exemple practice puteti sa le expuneti aici. As dori daca se poate ca raspunsurile voastre sa vina din gandurile si trarile voatre nu din carti. Sa ne raportam la ce se intampla in jurul nostru.
Va afecteaza calomniile? In ce masura?
Sunteti de acord cu citatele scrise de mine? daca da cu care?

Experiente traite? Am, destule. Un calugar m-a invatat sa ma acuz eu insami si sa ma ocarasc. Atunci am puterea sa ma infatisez cu fata senina inaintea celui care se asteapta sa turbez pentru o vorba nesocotita. Daca acest lucru il scoate din sarite...eu nu mai raspund! Tot acel calugar spunea ca noi suferim din cauza calomniilor si din mandrie. Suntem orgoliosi si nu suntem dispusi sa observam ca fratele nostru e ispitit de cel rau cand ne acuza pe nedrept.

Daca am intrerupe firul raului printr-un gand bun sau printr-o rugaciune sau printr-o autocalomniere, atunci totul s-ar rezolva mai repede. In multe situatii, un zambet poate fi mai eficient decat zece minute de cearta! adica Iisus a suferit pentru noi batjocura si crucificare, iar noi nu suntem in stare sa suferim o calomnie a fratelui nostru care si el este ispitit!

Sfintii Inchisorilor au suferit nenumarate calomnii si astfel au deprins rabdarea si smerenia care sunt atat de importante pentru mantuire. Prin tot felul de ispite pe care ni le ingaduie Dumnezeu putem invata ceva util. Parintele Arsenie Boca are niste cuvinte minunate in acest sens. Spunea ca, de pilda, daca unei femei ii zice barbatul ca e curva, trebuie sa valorifice duhovniceste acel moment. Adica sa se gandeasca la pacate nespovedite ori la pacate pentru care nu a facut canon si sa spuna in gand : ,,Asa-mi trebuie!''

Cum procedez in mod concret? Aplic, pe rand, si Noul Testament si Vechiul Testament! Depinde in ce stare duhovniceasca ma gaseste calomniatorul!

În prealabil postat de antoniap

Experiente traite? Am, destule. Un calugar m-a invatat sa ma acuz eu insami si sa ma ocarasc. Atunci am puterea sa ma infatisez cu fata senina inaintea celui care se asteapta sa turbez pentru o vorba nesocotita. Daca acest lucru il scoate din sarite...eu nu mai raspund! Tot acel calugar spunea ca noi suferim din cauza calomniilor si din mandrie. Suntem orgoliosi si nu suntem dispusi sa observam ca fratele nostru e ispitit de cel rau cand ne acuza pe nedrept.

Daca am intrerupe firul raului printr-un gand bun sau printr-o rugaciune sau printr-o autocalomniere, atunci totul s-ar rezolva mai repede. In multe situatii, un zambet poate fi mai eficient decat zece minute de cearta! adica Iisus a suferit pentru noi batjocura si crucificare, iar noi nu suntem in stare sa suferim o calomnie a fratelui nostru care si el este ispitit!

Sfintii Inchisorilor au suferit nenumarate calomnii si astfel au deprins rabdarea si smerenia care sunt atat de importante pentru mantuire. Prin tot felul de ispite pe care ni le ingaduie Dumnezeu putem invata ceva util. Parintele Arsenie Boca are niste cuvinte minunate in acest sens. Spunea ca, de pilda, daca unei femei ii zice barbatul ca e curva, trebuie sa valorifice duhovniceste acel moment. Adica sa se gandeasca la pacate nespovedite ori la pacate pentru care nu a facut canon si sa spuna in gand : ,,Asa-mi trebuie!''

Cum procedez in mod concret? Aplic, pe rand, si Noul Testament si Vechiul Testament! Depinde in ce stare duhovniceasca ma gaseste calomniatorul!

Ce-ar mai fi de spus, decat aprecieri sincere pentru mesaj! Deosebit si detaliat!

Uneori problema mantuirii este paradoxala. In timp ce te zbati sa faci o pravila, sa tii posturi, sa fii smerit si milostiv, sa-ti amintesti cat poti de des de faptul ca esti un biet pacatos si nimic mai mult, te astepti ca in mod normal sa fii ferit de multe dintre rautatile lumii, fiindca ti se pare ca ele nu mai au "aderenta" in ceea ce te priveste. Si totusi, cand te astepti mai putin, se gaseste cineva care sa-ti intoarca sufletul pe dos, iar tu nu mai intelegi nimic fiindca esti naucit de evenimente... Dar atat timp cat nu treci peste ele cu un zambet (fie el si trist) inseamna ca inca nu indeplinesti toate conditiile mantuirii, iar mandria si orgoliul stau prea comod in locul in care n-ar trebui sa mai incapa altcineva decat Dumnezeu.

@ladyanda, as comenta doar autorul primului citat: Emil Cioran. Cine nu stie care era baza fundamentala a filozofiei lui fata de viata si de Dumnezeu, il poate crede o victima. Din pacate, in tineretile lui a fost cu adevarat un masochist in materie de viata iar "calomniile" n-ar fi trebuit sa surprinda un astfel de caracter. Stiu ca i-au scapat printre degete titluri si premii, dar tarziu a inteles ca nu avea dreptul sa se joace de-a dumnezeu si ca atare primea rodul a ceea ce semana! Nu nedreptatile si calomniile erau problema lui adevarata, ci modul de abordare al vietii fata de Dumnezeu!

Cum sa eviti o calomnie? Teoretic nu trebuie s-o eviti ci s-o primesti cu ingaduinta, fiindca Dumnezeu inca te iubeste. Cand nimeni nu mai indrazneste sa-ti arunce o vorba urata sau o privire piezisa, ori ai trecut deja in randul sfintilor (ceea ce este la fel de probabil ca o Biblie intr-o moskeie) ori esti atat de increzut incat ai primit in sfarsit respectul oamenilor dar si abandonarea lui Dumnezeu. Atat timp cat o nedreptate ne intareste duhovniceste, trebuie sa ne obisnuim cu ideea si s-o primim ca pe o Penicilina in fund: doare, dar ne face bine!...

[cristiboss56]

În prealabil postat de OmuBun

Ce-ar mai fi de spus, decat aprecieri sincere pentru mesaj! Deosebit si detaliat!

Uneori problema mantuirii este paradoxala. In timp ce te zbati sa faci o pravila, sa tii posturi, sa fii smerit si milostiv, sa-ti amintesti cat poti de des de faptul ca esti un biet pacatos si nimic mai mult, te astepti ca in mod normal sa fii ferit de multe dintre rautatile lumii, fiindca ti se pare ca ele nu mai au "aderenta" in ceea ce te priveste. Si totusi, cand te astepti mai putin, se gaseste cineva care sa-ti intoarca sufletul pe dos, iar tu nu mai intelegi nimic fiindca esti naucit de evenimente... Dar atat timp cat nu treci peste ele cu un zambet (fie el si trist) inseamna ca inca nu indeplinesti toate conditiile mantuirii, iar mandria si orgoliul stau prea comod in locul in care n-ar trebui sa mai incapa altcineva decat Dumnezeu.

@ladyanda, as comenta doar autorul primului citat: Emil Cioran. Cine nu stie care era baza fundamentala a filozofiei lui fata de viata si de Dumnezeu, il poate crede o victima. Din pacate, in tineretile lui a fost cu adevarat un masochist in materie de viata iar "calomniile" n-ar fi trebuit sa surprinda un astfel de caracter. Stiu ca i-au scapat printre degete titluri si premii, dar tarziu a inteles ca nu avea dreptul sa se joace de-a dumnezeu si ca atare primea rodul a ceea ce semana! Nu nedreptatile si calomniile erau problema lui adevarata, ci modul de abordare al vietii fata de Dumnezeu!

Cum sa eviti o calomnie? Teoretic nu trebuie s-o eviti ci s-o primesti cu ingaduinta, fiindca Dumnezeu inca te iubeste. Cand nimeni nu mai indrazneste sa-ti arunce o vorba urata sau o privire piezisa, ori ai trecut deja in randul sfintilor (ceea ce este la fel de probabil ca o Biblie intr-o moskeie) ori esti atat de increzut incat ai primit in sfarsit respectul oamenilor dar si abandonarea lui Dumnezeu. Atat timp cat o nedreptate ne intareste duhovniceste, trebuie sa ne obisnuim cu ideea si s-o primim ca pe o Penicilina in fund: doare, dar ne face bine!...

Tocmai am intrat special , pentru a-ţi administra 5 peniciline consecutiv ! ! ! Să vedem rezişti ?

[ladyanda]

Dar ce facem cand aceste calomnii ne pot influenta viata personala? Sa zicem ca esti dat afara de la servici datorita unor calomni. Ce facem zambim si plecam pe usa din dos?

Sau de exemplu cand un cuplu se desparte datorita unor calomni spuse de alti..
Oare ramanand de exemplu fara servici (sa zicem ca esti singura sursa de venit a familiei) cu ce fata te prezinti in fata copilului care o sa-ti zica "mi-e foame" si tu nu ai bani sa cumperi nici o paine macar. Desigur ii zambesti frumos si ii spui "accepta situatia!"

O nedreptate nu te intareste atat timp cat si ceilalti din jur sufera. Poate omului ramas fara servici nu-i pasa ca el nu mananca dar il doare sufletul sa vada ca nu are ce sa-i dea copilului.

Sunt unele calomnii care afecteaza viata personala, relatiile, cariera si de cele mai multe ori esti si manjit de rahat si nu mai ai pe unde scoate camasa, Si esti aratat cu degetul, criticat, asuprit.... Si te gandesti ca ai de platit intretinere, facturi etc si nu ai de unde caci datorita unor calomnii ti-ai pierdut locul de munca.

[eodor nastasa]

În prealabil postat de ladyanda

Dar ce facem cand aceste calomnii ne pot influenta viata personala? Sa zicem ca esti dat afara de la servici datorita unor calomni. Ce facem zambim si plecam pe usa din dos?

Sau de exemplu cand un cuplu se desparte datorita unor calomni spuse de alti..
Oare ramanand de exemplu fara servici (sa zicem ca esti singura sursa de venit a familiei) cu ce fata te prezinti in fata copilului care o sa-ti zica "mi-e foame" si tu nu ai bani sa cumperi nici o paine macar. Desigur ii zambesti frumos si ii spui "accepta situatia!"

O nedreptate nu te intareste atat timp cat si ceilalti din jur sufera. Poate omului ramas fara servici nu-i pasa ca el nu mananca dar il doare sufletul sa vada ca nu are ce sa-i dea copilului.

Sunt unele calomnii care afecteaza viata personala, relatiile, cariera si de cele mai multe ori esti si manjit de rahat si nu mai ai pe unde scoate camasa, Si esti aratat cu degetul, criticat, asuprit.... Si te gandesti ca ai de platit intretinere, facturi etc si nu ai de unde caci datorita unor calomnii ti-ai pierdut locul de munca.

si scuturam praful de pe talpi...
daca s-au despartit, inseamna ca nu se iubeau destul...
dureros, dar da, ii spui "accepta situatia" si ai incredere, se va rezolva.
toate trec, nu dispera.

[coralina]

În prealabil postat de ladyanda

Dar ce facem cand aceste calomnii ne pot influenta viata personala? Sa zicem ca esti dat afara de la servici datorita unor calomni. Ce facem zambim si plecam pe usa din dos?

Uite exact asta vroiam eu sa intreb.
Saptamana trecuta am avut un conflict destul de urat la munca. Totul pornise de la o colega careia nu-i place munca, ci barfa. Eu fiind nou-angajata in firma, m-a luat de "proaspata" cum s-ar spune. Insa eu n-am dat curs niciodata provocarilor ei ci am tratat-o ca si pe ceilalti colegi.
Totul pana cand a facut prostia sa trimita unei colege de barfa un email de pe o adresa pe care o pot citi toti, sapandu-si astfel o groapa extrem de adanca sub picioare. Cu atat mai mult cu cat emailul continea cuvinte discriminatoare la adresa mea (de obicei esti concediat fara preaviz in asemenea situatii).
Eu am adus situatia asta la cunostinta managerului (care o avertizase pe respectiva in nenumarate randuri sa se potoleasca si sa-si vada de treaba).
Intr-un final s-a lasat cu scuze si lacrimi din partea ei. Sper sa fi fost sincere acele lacrimi, time will tell.

Ideea este ca uneori calomniile iti pot afecta viata in mod iremediabil, asadar trebuie reactionat in vreun fel.
In alte situatii este mai intelept sa procedam invers, sa nu dam curs acuzelor. Orice situatie trebuie analizata cu atentie.