Lucifer.

[CristianR]

Nu cred că este importantă motivarea ajutorului pe care-l dai cuiva. Important este să-l dai.

Motivarea este, însă, importantă, dacă nu-l dai. Ți se atrage atenția că nu este în regulă să fii indiferent.

În prealabil postat de CristianR

Nu cred că este importantă motivarea ajutorului pe care-l dai cuiva. Important este să-l dai.

Motivarea este, însă, importantă, dacă nu-l dai. Ți se atrage atenția că nu este în regulă să fii indiferent.

Subscriu !

[aubergine]

În prealabil postat de Inorogul

Scuze, insa nu regasesc raspunsul la intrebarea pe care am pus-o.

Afirmatia 1: "Când vedem situaţia ca venind de la Dumnezeu, care doreşte ca noi să trecem cu bine de ea, o numim test sau încercare"
Intrebarea 1, reiterata: "Cand vedeti situatia ca venind de la Dumnezeu, care doreste ca voi sa treceti cu bine de ea si o numiti test sau incercare?"
Afirmatia 2: "Când o vedem ca venind de la cel rău, care doreşte ca noi să dăm greş, o numim ispită"
Intrebarea 2, reiterata: "Cand o vedeti ca venind de la cel rau, care doreste ca voi sa dati gres si o numiti ispita?"

Cred ca un exemplu mi-ar fi de ajutor.

Mi-am pus deseori intrebarea urmatoare:
De ce Abraham nu i-a spus lui Dumnezeu, cand Acesta i-a cerut sa-l sacrifice pe Isaac: "Piei satana din mintea mea! Dumnezeul meu este milostiv si nu mi-ar cere niciodata sa fac o fapta atat de abominabila!" ?

Si-a mai pus cineva intrebarea asta?

Sunteti viclean ca tatal minciunii.

În prealabil postat de Inorogul

Scuze, insa nu regasesc raspunsul la intrebarea pe care am pus-o.

Afirmatia 1: "Când vedem situaţia ca venind de la Dumnezeu, care doreşte ca noi să trecem cu bine de ea, o numim test sau încercare"
Intrebarea 1, reiterata: "Cand vedeti situatia ca venind de la Dumnezeu, care doreste ca voi sa treceti cu bine de ea si o numiti test sau incercare?"
Afirmatia 2: "Când o vedem ca venind de la cel rău, care doreşte ca noi să dăm greş, o numim ispită"
Intrebarea 2, reiterata: "Cand o vedeti ca venind de la cel rau, care doreste ca voi sa dati gres si o numiti ispita?"

Cred ca un exemplu mi-ar fi de ajutor.

Mi-am pus deseori intrebarea urmatoare:
De ce Abraham nu i-a spus lui Dumnezeu, cand Acesta i-a cerut sa-l sacrifice pe Isaac: "Piei satana din mintea mea! Dumnezeul meu este milostiv si nu mi-ar cere niciodata sa fac o fapta atat de abominabila!" ?

Si-a mai pus cineva intrebarea asta?

Buna ziua.Inainte de a se raspunde la intrebarea dvs si avea si eu o rugaminte:selectati din Vechiul Testament intreaga poveste despre Abraham si Isaac si comentati-o in felul dvs,dar verset cu verset.Nu este lunga.In acest fel multi dintre noi vor intelege mai bine modul cum dvs va raportati la textul biblic.Apoi,bineinteles,vine si timpul intrebarilor dar prima data sa intelegem cum percepti dvs sursa discutiei.Nu trebuie sa fie un comentariu elevat,simplu,cum intelegeti scena,ce observatii aveti,etc.Sa stiti ca multi comenteaza texte biblice fara macar sa le fi citit vreodata,dvs probabil nu va incadrati in aceasta categorie,care speculeaza de dragul speculatiei,nu in vederea unei discutii la obiect.Multumesc.

[Ioan_Cezar]

În prealabil postat de Inorogul

De ce dumneavostra considerati ca motivul pentru care cineva sare in ajutorul aproapelui este definitioriu si esential? Considerati ca aflarea unui raspuns cert la aceasta intrebare (si la multe altele asemanatoare) v-ar schimba ca om? In functie de raspuns credeti ca ati putea fi capabil, spre exemplu, sa nu mai sariti in ajutorul unei seaman aflat in suferinta? Cu ce va schimba viata in mod concret?

Multumesc!

Pentru că nici o acţiune omenească nu decurge fără un motiv. Conştient sau inconştient, motivul îmboldeşte orice acţiune, o susţine şi o orientează. Apropos, dacă binevoiţi să-mi răspundeţi: dumneavoastră ce motiv aveţi să fiţi aici pe forum? Şi ce scop urmăriţi prin postările din ultimele zile?
A fi viu, înseamnă a avea un motiv, fie şi trebuinţe primare care să te împingă la mişcări psiho-fizice (a respira, a te mişca, a te hrăni, a dormi etc.). Când în om nu mai mişcă nici o trebuinţă, nici un motiv, omul moare.
Printre altele, suicidul apare ca urmare a unor grave perturbări în sfera motivaţiei. Dar şi aici e un motiv! Pulsiunea suicidară (formă a unei trebuinţe ajunsă la grad înalt de intensitate, ireprimabilă de mecanismele de apărare obişnuite ale eului) este expresia unei trebuinţe camuflate şi totodată distorsionate - aceea originară de a trăi un sens (al tău, al semenilor, al Dumnezeirii, al Fiinţei).

*

Desigur, un răspuns acceptat de conştiinţa mea ca adevărat şi bun de a fi trăit, ar avea un impact considerabil asupra personalităţii şi comportamentului meu.
În literatura noastră avem câteva exemple referitoare la această problemă. Îndeosebi la Rebreanu, Camil Petrescu, Marin Preda găsim nuanţe fine şi splendid exprimate ale acestei probleme.
Ruşii îi au pe Tolstoi şi mai ales pe Dostoievski, care prezintă magistral problematica ridicată de dvs. Ar mai fi, îmi vine imediat în minte, şi Cehov - atât în nuvele şi povestiri cât şi în teatru. Recitiţi şi vă veţi convinge!

*

Orice schimbare în structura de personalitate la nivel motivaţional aduce treptat o schimbare a întregii gândiri, a valorilor, a percepţiei, a imginaţiei, a limbajului, a actelor de conduită mintală şi comportamentală. Aduce, mai ales, noi modalităţi decizionale, alegeri noi, din pricina schimbării valorilor sau a ierarhiei lor.
Despre aceasta găsiţi nenumărate ilustrări chiar în Scriptură. Puteţi revedea, printre altele, dacă doriţi - pilda muştarului, pilda aluatului etc.

*
Adeseori am motiv să nu sar în ajutorul unui om aflat în suferinţă. Ţine de procesul decizional, de mulţime de factori. Ca să nu las totul prea ambiguu, vă dau un exemplu: nu sar în ajutorul cuiva (în ciuda tendinţei naturale) atunci când mijloacele mele de intervenţie sunt insuficiente (îmi lipsesc cunoştinţe sau proceduri, de pildă) sau când persoana în cauză refuză/nu doreşte ajutorul meu.

[catalois]

Inorogule, am citit intrebarea ta si am raspuns fara sa citesc postarile tale anterioare, ca sa stiu cate ceva despre tine, astfel ca, am considerat ca este posibil sa fii un tanar fantast care chiar si-a pus problema uciderii copilului sau. Astfel, raspunsul meu era menit sa-l faca pe acel tanar sa se indoiasca de gandurile care ii veneau si sa reactioneze mecanic, prin refuzul de a actiona in orice fel, pe moment.
Nu vad cum as fi raspuns altfel, ca sa impiedic un lunatic sa faca ceva nesabuit.
Imi cer iertare, nu esti acel lunatic!
Desigur ca ne iubim copiii: am vazut cu ochii mei de copil o vaca lingandu-si vitelul de dimineata pana la asfintit, cand a renuntat, s-a dus singura in grajd si bunicul a incuviintat sa luam vitelul; toti ziceau de dimineata sa-l luam si sa-l transam ca e fraged, fara sa vada vaca, ca sa dea lapte si in perioada urmatoare, dar bunicului meu nu i-a lasat, i-a fost mila de vaca, nu de carne si de lapte. In acea zi a imbiat-o cu grau, dar vaca nu a vrut sa manance si nici sa bea apa. A doua zi, l-am vazut pe bunicul cum ii dadea grau din palma, nu din galeata, iar celelalte 2 vaci mancau fan si un pic de porumb stiuleti, nu boabe.
Acum inteleg ca tu nu te-ai pus in situatia extrema de a-ti ucide copilul, ci, iti doresti (intelectual, ca sufleteste sunt sigur ca vei sti pe loc) sa stii ce sa faci in astfel de situatii, in care nu esti sigur daca Dumnezeu iti cere extrema, sau diavolul. Raman la acelasi raspuns: refuza, fa-te ca n-ai auzit.
In ce priveste situatia ipotetica descrisa de tine, cu omul care e pe jos, si cu oamenii de credinte specificate care fac ceva, cel mai important mi se pare cel ce isi da seama ca nu stie ce sa faca pentru a-l ajuta pe cel cazut, asa ca se da deoparte si se roaga pentru cel cazut si pentru cei care au cu ce-l ajuta, sa aiba gand bun, dar si pentru cei care nu au cum sa-l ajute, sa stea deoparte. Cam asta e diferenta intre oamenii-parinti si vacile-parinti.
Cat despre tine, nu stiu ce cauti, dar pari a cauta sa fii unicat in univers. Am zis ''pari'', nu ca asa esti.
Dar n-am vazut la tine decat suficientza de raspunsuri si de intrebari de genul '' un oarecare arunca o piatra in lac si 10 intelepti se chinuie sa o scoata''.
Daca esti in lupta cu lucifer, cel ce da titlul topicului, pentru ca argumentele lui ti se par cat de cat valabile si asta nu iti convine (asa cum e cazul meu), recunoaste asta si cere ajutorul in aceasta directie, de la membrii forumului.
Inca odata, imi cer iertare ca nu m-am documentat despre cel caruia ii raspund, inainte de a raspunde: nu se va mai repeta.