Cugetari din Dharma

[bob2909]

În prealabil postat de Pelerin spre Rasarit

In context biblic ghicitul precum si obiceiuri derivate din acest procedeu apar in mai multe situatii in special din VT.In cele mai multe situatii practica este condamnata dar exista si situatii in care poporul israelit a apelat la sorti: voia lui Dumnezeu cu privire la impartirea pamanturilor in timpul lui Iosua, alegerea tapului care sa fie jertfit in Ziua Ispasirii, stabilirea indatoririlor la Templu. In NT este foarte cunoscuta scena in care hainele Mantuitorului sunt impartite de catre soldatii romani prin tragere la sorti. Alegerea lui Matia este ultimul pasaj biblic in care se apeleaza la aceasta metoda pe care evreii, in unele situatii, o considerau legitima, in baza celor scrise in Proverbe 16:33. Metoda era folosita si de cei din comunitatea de la Qumran.

Cercetatorii sunt de parere ca ar fi existat doua metode. Prima dintre ele era cam asa: pe doua pietre erau scrise cele doua nume, erau puse intr-un vas si aruncate apoi afara. Prima care iesea era considerata alegerea Domnului. A doua metoda implica celebrele Urim si Tumim. Urim ar fi derivat din 'arar care ar insemna ,,a blestema" iar Tumim ar fi derivat din tamam care at fi insemnat ,,perfect". Se luau doua pietre si pe fiecare fata a fiecareia se inscriau cele doua sintagme, in asa fel incat fiecare piatra avea pe o parte scris Urim si pe alta Tumim. Apoi erau amestecate si aruncate. Pentru a se lua o decizie trebuia ca ambele sa indice acelasi nume, fie in bine fie in rau. Daca nu cadeau pe acelasi nume se considera ca nu este voia Domnului sa existe o alegere in acel moment. In ambele proceduri indicate se tragea la sorti o singura data, solutia fiind, de regula, definitiva.Este semnificativ, dpdv teologic, ca metoda dispare complet, din textele NT, dupa Rusalii.

Numai bine va doresc.

Multumim pt raspuns! Dar numai voia Domnului nu reprezinta acele superstitii ...

[bob2909]

În prealabil postat de Mihailc

Corect ar fi Matia, dar în locul lui apare adeseori Pavel datorită notorietăţii şi importanţei sale în propovăduirea Evangheliei.

Toti 12 nu fac cat Pavel. Nu e ce vrem noi, doar revelatia ce ni se ofera.

[Mihailc]

În prealabil postat de bob2909

Toti 12 nu fac cat Pavel. Nu e ce vrem noi, doar revelatia ce ni se ofera.

Însuşi Sfântul Apostol Pavel nu e de acord cu fancluburile exclusiviste, sau "bisericuţele" răsărite un urma unor ierarhizări şi ataşamente arbitrare...

Căci, când zice unul: Eu sunt al lui Pavel, iar altul: Eu sunt al lui Apollo, au nu sunteţi oameni trupeşti? Dar ce este Apollo? Şi ce este Pavel? Slujitori prin care aţi crezut voi şi după cum i-a dat Domnul fiecăruia. Eu am sădit, Apollo a udat, dar Dumnezeu a făcut să crească. Astfel nici cel ce sădeşte nu e ceva, nici cel ce udă, ci numai Dumnezeu care face să crească. Cel care sădeşte şi cel care udă sunt una şi fiecare îşi va lua plata după osteneala sa. Căci noi împreună-lucrători cu Dumnezeu suntem; voi sunteţi ogorul lui Dumnezeu, zidirea lui Dumnezeu. (1Corinteni 3: 4-9)

Şi spun aceasta, că fiecare dintre voi zice: Eu sunt al lui Pavel, iar eu sunt al lui Apollo, iar eu sunt al lui Chefa, iar eu sunt al lui Hristos! Oare s-a împărţit Hristos? Nu cumva s-a răstignit Pavel pentru voi? Sau fost-aţi botezaţi în numele lui Pavel? (1Corinteni 1: 12-13)

[florin.oltean75]

În prealabil postat de ahilpterodactil

Expresiile fiind principiile?
Sau, poate, trairile celui cufundat in rugaciune?...
Sau intalnirea dintre principiu si vazduhul inimii?...

"Expresiile" sunt principii manifestate, descoperite printr-o anumita simtire - Mangaiere, extaz.

Principiul, Cuvantul poate fi simtit, este tangibil, experiabil prin diferite trairi (harisme).

Harul - daca il intelegem ca fenomen "energetic" ("energie necreata") - are o realitate perceptibila care poate fi contactata, simtita - are o realitate "pozitiva" - de aceea se poate afirma ca in acest mod Dumnezeu este experimentat "catafatic".

Cand transcendem cu mintea orice "expresie" incepem "sa-L simtim negativ" (paradoxal - pentru ca nu poate fi simtit / simtim ceea ce nu poate fi simtit) pe Dumnezeu ( pentru ca Dumnezeu in Adancul Sau nu este orice am experimenta noi cu mintea si inima) - este o cognitie "apofatica". Pacea profunda - Facatorul de Pace - este patrunderea cu inima gandirii/simtirii in acest taram abisal al Lui Dumnezeu ( aceasta pace covarsitoare dincolo de orice atingere si inteles ).

[AlinB]

Ai uitat sa adaugi la prelegere apendixul absolut necesar:

În prealabil postat de florin.oltean75

Aceasta a fost relevat in a doua prelegere ("intoarcere a rotii Dharmei") de catre Budha Sakyamuni - Sutra Inimii.

În prealabil postat de florin.oltean75

Principiul, Cuvantul poate fi simtit, este tangibil, experiabil prin diferite trairi (harisme).

Eu intelesesem ca harismele sunt puteri. Insusiri date de Dumnezeu unora dintre oameni, spre a fi de folos semenilor.
Nu stiam ca sunt trairi...
Eventual, poate vrei sa spui ca trairea in Hristos este o harisma, un dar special?...:)

[florin.oltean75]

În prealabil postat de ahilpterodactil

Eu intelesesem ca harismele sunt puteri. Insusiri date de Dumnezeu unora dintre oameni, spre a fi de folos semenilor.
Nu stiam ca sunt trairi...
Eventual, poate vrei sa spui ca trairea in Hristos este o harisma, un dar special?...:)

Cea mai mare harisma este fiorul/suspinul dragostei de Dumnezeu si fapturi. Nu este niciuna mai mare decat aceasta. Este o simtire, este un foc launtric.

Orice putere presupune o simtire - iar orice simtire este un fenomen manifestat. Intelepciunea adanca care se uneste cu Adevarul este dincolo de orice este manifestat, dincolo de orice putere si simtire. "Nu face parte din existente." (Sf. Ioan Damaschin)

[AlinB]

Dar tot mai bine le zice si circumscrie budhismul de mana a 7a, nu?

[florin.oltean75]

În prealabil postat de AlinB

Ai uitat sa adaugi la prelegere apendixul absolut necesar:

https://en.wikipedia.org/wiki/Heart_Sutra

Sutra Inimii este invatatura care face accesibila intelegerea aspectului "profund" al caii spirituale ("profund" pentru ca releva natura abisala a realitatii - lipsita de un principiu ultim imuabil).

Aceasta "fluidizeaza" toate miscarile si intelesurile. Vindeca mintea de fixatii cu privire la orice obiect al cunoasterii, insasi subiectul cunoscator. Face mintea usoara, subtire si lesne curgatoare in toate directiile. Nu mai este oprita de nimic. Strabate si patrunde cu usurinta prin toate aspectele realitatii. Devine dezlegata de prejudecati, preconceptii, fixatii. Intra, iese din miezul obiectelor/subiectelor se misca libera. Unii compara aceasta stare cu "zborul", altii cu "dansul prin materie si nematerie", etc.

Personal, am studiat Sutra Inimii in interpretarea scolii Kadampa.

https://en.wikipedia.org/wiki/The_Ne...-how-front.jpg

[AlinB]

Este si Hristos pe acolo?

Daca nu, apa de ploaie.

Sau ma rog, filosofie chioara, elemente culturale, dar nimic mai mult.