Forum Crestin Ortodox Crestin Ortodox
 
 


Du-te înapoi   Forum Crestin Ortodox > Generalitati > Generalitati
Răspunde
 
Thread Tools Moduri de afișare
  #1  
Vechi 13.05.2009, 11:35:27
LapetiteMoc LapetiteMoc is offline
Banned
 
Data înregistrării: 04.05.2009
Religia: Ortodox
Mesaje: 1.900
Lightbulb Vinul si Biserica ortodoxa

Hristos a Inviat ! si Doamne ajuta !

Indraznesc sa ma adresez tuturor celor care au studiat Teologia pentru a obtine surse sigure si clare in ceea ce priveste prezenta vinului in ortodoxie. Am de facut o tema pentru o conferinta pe care o voi sustine in octombrie, "Vinul in cultura si literatura romana". Pentru partea ce tine de literatura, pictura si alte arte, mi-e mai simplu sa gasesc surse de documentare si aici (Franta), insa pentru secventa pe care am rezervat-o ortodoxiei prea, prea putin. Am aici doar Biblia (in ambele limbi), insa pentru argumente nu sunt suficiente doar sporirea vinului la nunta din Cana Galileii, Cina de Taina. Am nevoie de detalii referitoare la tipul de vin folosit pentru impartasanie, poate exista vreun ritual al facerii acestuia, sau pentru pastrare, o slujba speciala ...

Va multumesc din suflet pentru timpul acordat!
__________________________________________________ __________________________

Inima vesela intru Domnul va fi greu incercata, insa nu rapusa!
Reply With Quote
  #2  
Vechi 13.05.2009, 12:35:13
costel's Avatar
costel costel is offline
Senior Member
 
Data înregistrării: 22.09.2006
Mesaje: 4.827
Implicit

"Vinul este si el un element natural cu rol bine definit in cult, fiind folosit alaturi de paine in primul rand la Sfanta Liturghie pentru prefacerea lui in Sfantul Sange al Domnului, apoi la slujba cununiei, a Litiei si la slujbele funebre (inmormantare, parastas, panihida).

In Vechiul Testament vinul era considerat aliment cu efect tamaduitor si intaritor pentru organismul omului ca si untdelemnul asa cum se poate observa din parabola samarineanului milostiv care, dupa ce a legat ranile celui cazut intre talhari, "a turnat pe ele untdelemn si vin" (Luca X, 34). Sfantul Apostol Pavel il sfatuieste pe ucenicul sau Timotei sa consume putin vin pentru invigorarea trupului (I Tim. V, 23).

La nunta din Cana Galileii (Ioan II, 1-11), Mantuitorul preface apa in vin, marcand prin aceasta minune, sensul innoitor si ziditor al Tainei Casa*toriei, menita sa produca o transformare interioara in viata celor doi miri. Sfantul Andrei Criteanul spune: "in Cana la nunta, apa in vin prefacand, a aratat Hristos intaia minune, ca si tu sa te prefaci, o, suflete". Prima atestare documentara despre intrebuintarea la Sfanta Liturghie a painii si a vinului si despre rostirea rugaciunii de binecuvantare si sfintire a acestor materii o gasim in Apologia I a Sfantului Iustin Martirul scrisa intre anii 150-160 iar a doua mentiune despre folosirea acestor elemente in ritul euharistic este consemnata in Constitutiile apostolice scrisa in a doua jumatate a sec. IV.

Numai preotul oficiant care liturghiseste toarna peste vin apa la proscomidie, inchipuind sangele si apa care au curs din coasta Mantuitorului, cand a fost impuns cu sulita pe cruce.

Vinul binecuvantat la Litie impreuna cu celelalte ofrande (paine, graul si untdelemn) reprezinta prinosul sau ofranda adusa de noi lui Dumnezeu din roadele pamantului si din elementele principale ale hranei noastre, dupa pilda jertfei adusa la inceputul omenirii de catre Abel si dupa modelul jertfelor nesangeroase aduse la templul Legii Vechi, care constau din grau, vin si untdelemn (Num. XVIII, 12).

Vinul se mai intrebuinteaza si la slujba Cununiei. Paharul cu vin, pe care il binecuvanteaza preotul si din care apoi gusta mirii, simbolizeaza unitatea si indisolubilitatea casatoriei.

In cadrul ritualului sfintirii bisericii, se spala Sfanta Masa cu apa calda, apoi se toarna pe ea vin amestecat cu apa spre "a insemna faptul ca Golgota in locul careia este Prestolul, s-a spalat cu sangele si cu apa ce au curs din coasta Mantuitorului".

Obiceiul de a se stropi cu vin trupurile mortilor sau de a se turna in groapa (la cimitir), simbolizeaza aromatele cu care a fost uns si imbalsamat trupul Domnului cand a fost coborat in mormant." Sursa: crestinortodox.ro
Reply With Quote
  #3  
Vechi 13.05.2009, 12:39:11
Marius22 Marius22 is offline
Senior Member
 
Data înregistrării: 23.07.2007
Locație: Bucuresti
Religia: Ortodox
Mesaje: 2.345
Implicit

In cadrul unui alt topic, am adaugat, acum ceva vreme, un articol despre vinul liturgic. Cred ca o sa va fie de folos.

http://www.crestinortodox.ro/forum/s...iturgic&page=2
Reply With Quote
  #4  
Vechi 13.05.2009, 12:50:18
Florin-Ionut's Avatar
Florin-Ionut Florin-Ionut is offline
Senior Member
 
Data înregistrării: 17.07.2008
Locație: Timișoara
Religia: Ortodox
Mesaje: 5.411
Implicit Din Patericul egiptean

1. A povestit avva Daniil faranitul, ca a zis parintele nostru avva Arsenie pentru
un schitiot, ca era mare cu faptele, dar prost la credinta si gresea pentru
prostimea lui si zicea ca nu este cu adevarat Trupul lui Hristos, pâinea care o
luam, ci inchipuire.
Si au auzit doi batrani, ca zisese acest cuvant si stiindu-l ca este mare la
viata, au socotit ca din nerautate si prostime zice. Si au venit la el si i-au zis lui:
avvo, cuvant de necrezut am auzit pentru oarecare, cum ca zice ca painea cu care
ne impartasim, nu este cu adevarat Trupul lui Hristos, ci este inchipuire. Zis-a
batranul: eu sunt cel ce am zis aceasta. Iar ei il rugau, zicand: nu tine asa, avvo,
ci precum a invatat Biserica cea soborniceasca. Caci noi credem ca painea
aceasta este Trupul lui Hristos cu adevarat si paharul este insusi Sangele lui
Hristos cu adevarat si nu e inchipuire. Ci precum intru inceput tarana luand din
pamant, a zidit pe om dupa chipul Sau si nimeni nu poate zice ca nu este chip al
lui Dumnezeu, desi este neinteles chipul, asa si painea, pentru care a zis, ca
Trupul Meu este, asa credem ca este cu adevarat Trupul lui Hristos. Iar batranul
a zis: de nu ma voi incredinta din lucru, nu am vestire in chip desavirsit. Iar ei au
raspuns: sa ne rugam lui Dumnezeu toata saptamana pentru taina aceasta si
credem ca Dumnezeu ne va descoperi noua. Iar batranul cu bucurie a primit
cuvantul si se ruga lui Dumnezeu si el zicând: Doamne, Tu stii ca nu din rautate
sunt necredincios, ci ca sa nu ma insel intru nestiinta.
Descopere-mi, Doamne Iisuse Hristoase! Mergand inca si batranii la chiliile lor,
se rugau lui Dumnezeu si ei zicand: Doamne Iisuse Hristoase, descopere
baranului taina aceasta, ca sa creada si sa nu-si piarda osteneala sa! Si
Dumnezeu a ascultat amandoua partile. Si implinindu-se saptamana, au venit ei
duminica la biserica si au stat impreuna numai ei câtestrei pe o rogojina, iar in
mijloc era baranul. Si li s-au deschis lor ochii cei intelegatori. Iar cand s-a pus
painea pe Sfanta Masa se arata numai la catesitrei ca un prunc si cand intindea
mana preotul sa franga painea, iata ingerul Domnului s-a pogorat din cer, avand
cutit si a jertfit pe Prunc si a turnat sangele Lui in pahar. Iar cand a frant preotul
painea in bucati mici si ingerul taia din Prunc bucatile mici. Si cand s-a apropiat
sa ia din cele sfinte, i s-a dat batranului carne cu sange. Si vazind, s-a infricosat
si a strigat zicand: cred Doamne, ca painea este Trupul Tau si paharul este
Sangele Tau! Si indata s-a facut carnea cea din mana lui paine dupa taina. Si s-a
impartasit, multumind lui Dumnezeu. Si i-au zis lui batranii: Dumnezeu stie
firea omeneasca, ca nu poate sa manance carne cruda si pentru aceasta a prefacut
Trupul Sau in paine si Sangele Sau in vin, la cei ce primesc cu credinta. Si au
multumit ei lui Dumnezeu pentru batranul, ca nu a lasat sa se piarda ostenelile
lui. Si s-au dus catestrei cu bucurie la chiliile lor.

2. S-a suit odata avva Daniil cel de la Schit cu ucenicul sau in Tebaida cea de
sus la pomenirea lui avva Apolos si au iesit parintii spre intampinarea lui ca la
sapte stadii, fiind la numar ca cinci mii. Si era cu putinta a-i vedea pe nisip
intinsi pe pantece, ca in randuiala de ingeri, care cu frica primesc pe Hristos; ca
unii hainele le asterneau pe cale inaintea lui, iar altii pamantul il udau cu
lacrimile. Si iesind arhimandritul s-a inchinat de sapte ori inaintea fetei
batranului si sarutandu-se intre dânsii, au sezut si i s-au rugat sa auda cuvant de
la dansul, ca nu degraba vorbea cuiva.
Deci dupa ce a sezut afara de chinovie, pe nisip, ca nu ii incapea biserica,
zis-a avva Daniil, ucenicului sau: de voiti sa va mantuiti, iubiti neagoniseala si
tacerea, ca de aceste doua fapte bune toata viata calugarilor atarna. Si ucenicul
lui a dat unuia din frati scrisoarea si a talmacit-o egipteneste. Si dupa ce s-a citit
parintilor, au plans toti si petreceau pe batranul plangand; caci nimeni nu
indraznea sa-i zica: fa milostenie. Si venind la Ermupoli, a zis ucenicului sau:
du-te, bate in poarta manastirii aceleia si spune ca aici sunt! Ca era acolo
manastire de femei, care se zicea a lui avva Ieremia, in care locuiau ca trei sute
de surori. Si s-a dus ucenicul si a batut. Si i-a zis lui portarita cu glas subtire:
mantuieste-te! Bine ai venit! Ce poruncesti? El a zis ei: cheama-mi pe maica
arhimandrita, caci sa-i vorbesc. Iar ea a zis: nu se intalneste cu nimeni niciodata,
ci spune-mi, ce poruncesti si ii voi spune. Iar el a zis: spune-i, ca un calugar vrea
sa-i vorbeasca. Iar ea mergand i-a spus. Iar igumenia venind i-a zis: ce
poruncesti? Si a zis fratele: ca sa faceti milostenie sa dorm aici cu un batran, caci
este seara si nu cumva sa ne manance fiarele. I-a zis lui maica: de folos va este
voua sa fiti mancati de fiarele cele dinafara, iar nu de cele dinlauntru, ca aici
barbat niciodata nu intra. I-a zis fratele: avva Daniil este, cel al Schitului.
Iar ea auzind, a deschis portile si a iesit alergand, asemenea si tot soborul si
imbroboditurile lor le-au asternut de la poarta pana jos, unde era batranul,
tavalindu-se la picioarele lui si sarutand urmele picioarelor lui. Si intrand ei
inauntru in manastire, a adus stareta lighean si l-a umplut cu apa caldisoara si cu
buruieni si a pus pe surori doua cete si a spalat ea picioarele batranului si ale
ucenicului lui si luand un pahar, lua din lighean si turna pe capetele surorilor si
apoi a turnat in sanul ei si pe cap. Si putea sa le vada cineva pe, toate ca pe niste
pietre neclintite, fara de grai, caci tot raspunsul lor cu semn se facea. Zis-a dar
batranul, staretei: pe noi ne au la evlavie, sau asa sunt totdeauna surorile? Iar ea
a zis: totdeauna asa sunt roabele tale, stapane, roaga-te pentru dansele! Iar una
din ele, zacea in mijlocul curtii dormind, rupta si zdrenturoasa. Si a zis batranul:
cine este aceasta care doarme aici? Si a zis una din surori: este betiva si ce sa-i
facem, nu stim, ca a o scoate din manastire ne temem de osanda si de o vom
lasa, sminteste surorile. Zis-a batranul ucenicului sau: ia ligheanul si-l arunca
deasupra ei. Iar el facand asa, s-a sculat sora ca dintr-o betie. Deci a zis stareta:
stapane, totdeauna asa este. Si luand pe batran, au intrat in trapeza si au facut
cina surorilor, zicand: blagosloveste pe roabele tale, ca inaintea ta sa guste! Iar
el le-a blagoslovit si numai ea si cea de a doua dupa dansa au sezut cu ei. Si
batranului i-au pus un vas, care avea verdeturi muiate si crude si curmale si apa,
iar ucenicului linte calda si putina paine si vin amestecat. Iar surorile au pus
bucate multe: peste si vin din destul si au mancat foarte bine si nimeni nu a grait.
Iar dupa ce s-au sculat ei, zis-a batranul, staretei: ce este ce ai facut ca noi
trebuie sa mancam bine si voi ati mancat cele bune? I-a raspuns lui aceea: tu
calugar esti, si hrana de calugar ti-am pus si ucenicul tau ucenic de calugar este
si hrana de ucenic i-am pus; iar noi incepatoare suntem si hrana de incepatoare
am mancat. I-a zis batranul: pomenita fie dragostea ta; cu adevarat ne-am folosit.
Si mergand ei sa se odihneasca, zis-a batranul ucenicului sau: du-te de vezi unde
doarme betiva aceea, care zacea in mijlocul curtii. Si s-a dus de a vazut si a venit
de i-a spus lui, ca la sfarsitul iesitorilor (la veceu). A raspuns batranul: privegheaza cu
mine in noaptea aceasta. Si dupa ce au adormit toate surorile, a luat batranul pe
ucenicul sau si s-a pogorat pe din dos si a vazut pe betiva ca s-a sculat si si-a
intins mainile sale la cer si lacrimile ei ca paraul si metaniile le facea pana la
pamant si cand simtea ca vine vreo sora la iesitori, se arunca pe sine jos horaind.
Deci a zis batranul, ucenicului sau: cheama-mi pe stareta incetisor! Si mergand a
chemat-o pe ea si pe a doua dupa dansa si toata noaptea priveau cele ce facea.
Iar stareta plangea zicand: zvon s-a facut pentru dansa intre surori si a cunoscut
ea si s-a dus binisor cand dormea batranul si i-a furat toiagul si pieptarul si a
deschis usa manastirii si a scris un biletel si l-a pus pe incuietoarea usii, zicand:
rugati-va si ma iertati de orice v-am gresit, si apoi s-a facut nevazuta. Si dupa ce
s-a facut ziua, au cautat-o si n-au gasit-o; si s-au dus la poarta si au gasit usa
deschisa si pitacelul pe dinsa. Si s-a facut plangere mare in manastire si a zis
batranul: eu pentru dansa am venit aici, ca acest fel de betivi iubeste Dumnezeu.
Si toate se marturiseau batranului; spunand ce i-au facut ei. Si facand batranul
rugaciune, s-au dus amandoi la chiliile lor, slavind si multumind lui Dumnezeu,
Celui ce stie singur, cati robi ascunsi are.
__________________
Să nu abați inima mea spre cuvinte de vicleșug, ca să-mi dezvinovățesc păcatele mele;
Psalmul 140, 4

Ascultați Noul Testament ortodox online.
Reply With Quote
  #5  
Vechi 13.05.2009, 12:55:44
Florin-Ionut's Avatar
Florin-Ionut Florin-Ionut is offline
Senior Member
 
Data înregistrării: 17.07.2008
Locație: Timișoara
Religia: Ortodox
Mesaje: 5.411
Implicit Din Patericul egiptean

3. Evloghie oarecare, ucenic fiind al fericitului Ioan arhiepiscopul, preot si
pustnic mare, postind din doua in doua zile, iar de mai multe ori si toata
saptamana petrecand, mancand numai paine si sare, se slavea de oameni. Acesta
s-a dus la avva Iosif la Panefo, nadajduind sa vada ceva mai multa asprime de
viata la dansul. Si primindu-l pe el batranul cu bucurie, orice a avut a pus ca sa
faca mangaiere si i-au zis lui ucenicii lui Evloghie: nu mananca preotul afara de
paine si sare; iar avva Iosif tacand manca. Si petrecand trei zile, nu i-au auzit pe
ei cantand sau rugandu-se, ca era ascunsa lucrarea lor. Si au iesit nefolosindu-se
Evloghie cu ucenicul sau. Iar dupa iconomie s-a facut negura si ratacindu-se sau
intors la batranul. Si mai inainte de a bate ei in usa, i-au auzit pe ei cantand si
staruind el mult, mai pe urma au batut in usa. Iar aceia, tacand din cantarea de
psalmi, i-au primit cu bucurie. Si pentru arsita, au turnat ucenicii lui Evloghie
apa in vas si i-au dat lui. Si era apa amestecata cu de mare si de rau si nu a putut
sa o bea. Si venind intru sine a cazut inaintea batranului, voind sa stie petrecerea
lor, zicand: avvo, ce este aceasta, ca intai nu cantati, ci acum, dupa ce ne-am dus
noi. Si vasul de apa, acum luandu-l, am aflat apa sarata. Zis-a batranul: fratele
este nebun si dupa amagire o au amestecat cu apa de mare. Iar Evloghie il ruga
pe batranul, voind sa stie adevarul. Si i-a zis lui batranul: acel mic pahar de vin
era al dragostei, iar apa aceasta este pe care o beau fratii totdeauna. Si l-a invatat
pe el deosebirea socotelilor si a taiat de la el toate cele omenesti. Si s-a facut
iconomicos si pogorator. Si dupa aceea manca toate cele ce i se puneau inainte.
Si s-a invatat si el sa lucreze in ascuns. Si a zis batranului: negresit, intr-adevar
este lucrarea voastra.

4. Se spunea despre avva Isidor preotul ca a venit odata un frate ca sa-l cheme la
pranz. Iar batranul n-a suferit sa mearga, zicand ca Adam de mancare fiind
amagit, afara din rai s-a salasluit. I-a zis lui fratele: tu inca te temi sa iesi din
chilia ta? Iar el iarasi i-a zis: fiule, ma tem ca diavolul, racnind ca un leu, cauta
pe cine sa inghita si de multe ori zicea daca cineva se va da pe sine la
bautura de vin, nu va scapa de bantuiala gandurilor. Ca si Lot, silit fiind de fetele
lui, s-a imbatat de vin si prin betie diavolul spre pacatul cel faradelege lesne l-a
gasit.

5. Se spunea despre avva Apollo, ca avea un ucenic, anume Isaac, pedepsit
desavarsit la tot lucrul bun. Si a castigat linistea dumnezeiestii Liturghii si cand
iesea la biserica, nu lasa pe nimeni sa-i iese in cale. Ca era cuvantul lui acesta,
ca toate sunt bune la vremea lor, ca vreme este la tot lucrul (ak). Si dupa ce iesea
de la biserica, ca si cum ar fi fost gonit de foc, asa fugea, si cautand sa ajunga la
chilia sa. Si de multe ori se da fratilor din biserica cate un pesmet si cate un
pahar de vin, dar el nu lua, nu lepadand blagoslovenia fratilor ci tinind linistea
bisericii.
Si s-a intamplat de a zacut el de boala si auzind fratii, au venit sa-l
cerceteze. Si sezand fratii, l-au intrebat, zicand: avvo Isaac, pentru ce dupa
iesirea bisericii fugi de frati? Si a zis catre ei: nu fug de frati ci de reaua
mestesugire a dracilor.
Ca de va tine cineva faclie aprinsa si de va zabovi stand in vant, se stinge
de vant. Asa si noi, luminati fiind de Sfantul Duh in vremea Sfintei Liturghii, de
vom zabovi afara din chilie, ni se intuneca mintea. Aceasta a fost petrecerea
cuviosului avva Isaac.

6. Se spunea despre avva Macarie, ca atunci cand se intampla a fi cu fratii, isi
punea luisi hotar, ca de se va afla vin pentru frati, sa bea, dar in loc de un pahar
de vin, o zi sa nu bea apa. Deci fratii, pentru odihna, ii dau lui. Iar batranul cu
bucurie lua, ca pe sinesi sa se chinuiasca. Iar ucenicul lui stiind lucrul, zicea
fratilor: pentru Domnul, nu-i dati, caci in chilie vrea sa se chinuiasca pe sine! Si
instiintandu-se fratii, nu-i mai dadeau vin.

7. Intrebat-a un frate pe avva Matoi, zicand: spune-mi un cuvant. Iar el i-a zis
lui: du-te, roaga-te lui Dumnezeu ca sa-ti dea plangere in inima ta si smerenie si
ia aminte totdeauna la pacatele tale si nu judeca pe altii, ci te fa dedesubtul
tuturor! Nu avea prietesug cu copil, nici cunostinta cu femeie, nici prieten eretic
si taie indrazneala de la tine si infraneaza-ti limba si pantecele si gusta putin vin!
Si de va grai cineva pentru orice fel de lucru, nu te certa cu dansul, ci de va grai
bine, zi: asa cu adevarat, iar de va grai rau, zi: tu stii cum vorbesti. Si nu te
contrazice cu dansul pentru cele ce a grait. Si aceasta este smerenia.

8. Un frate l-a intrebat pe avva Xoie, zicand: de ma voi afla undeva si voi manca
trei paini, nu cumva este mult? I-a zis lui batranul: la arie ai venit, frate? Si a zis
iarasi: de voi bea trei pahare cu vin, nu cumva este mult? I-a zis lui: de nu este
drac, nu este mult; iar de este, este mult. Caci vinul este strain de calugarii cei ce
traiesc dupa Dumnezeu.

9. S-au suit odata avva Xanie de la Schit la Terenut. Si unde a gazduit pentru
osteneala nevointei, i-a adus lui putin vin. Si auzind unii, i-au adus lui un
indracit si a inceput dracul sa il ocarasca pe batran: la bautorul de vin acesta mati
adus? Si batranul nu voia sa il scoata, dar pentru defaimare zicea: cred lui
Hristos, ca nu voi ispravi paharul acesta pana ce nu vei iesi. Si daca a inceput
batranul sa bea, a strigat dracul, zicand: ma arzi, ma arzi! Si mai inainte de a
ispravi, a iesit dracul, cu darul lui Hristos.
__________________
Să nu abați inima mea spre cuvinte de vicleșug, ca să-mi dezvinovățesc păcatele mele;
Psalmul 140, 4

Ascultați Noul Testament ortodox online.
Reply With Quote
  #6  
Vechi 13.05.2009, 13:02:31
Florin-Ionut's Avatar
Florin-Ionut Florin-Ionut is offline
Senior Member
 
Data înregistrării: 17.07.2008
Locație: Timișoara
Religia: Ortodox
Mesaje: 5.411
Implicit Din Patericul egiptean

10. Un batran era in Egipt mai inainte pana nu a veni cei cu avva Pimen si era
stiut foarte si cinstit. Deci, dupa ce s-au suit cei cu avva Pimen de la Schit, au
lasat pe batran oamenii si veneau la avva Pimen. Si-l zavistuia batranul pe el si-l
vorbea de rau. Deci, a auzit avva Pimen si s-a mahnit. Si a zis fratilor lui: ce sa
facem batranului acestuia mare, caci in intristare ne-au pus oamenii pe noi,
parasind pe batranul si venind la noi, care nu suntem nimic? Deci cum putem sa
odihnim pe batranul? Si le-a zis lor: faceti putine bucate si luati un vas cu vin si
sa mergem la dansul sa gustam impreuna. Poate cu aceasta vom putea sa-l
odihnim. Deci au luat bucatele si s-au dus. Si dupa ce au batut in usa, a auzit
ucenicul lui si a zis: cine sunteti? Iar ei au zis: spune-i avvei, ca este Pimen si
vrea sa se blagosloveasca de dansul! Si aceasta vestind ucenicul, a raspuns
batranul: du-te, nu am vreme! Iar ei au rabdat in arsita zicand: nu ne ducem, de
nu ne vom invrednici sa vedem pe batranul. Iar batranul vazand smerenia lor si
rabdarea, umilindu-se, le-a deschis. Si intrand, au gustat cu el. Iar in vremea
cand mancau, zicea: intr-adevar, nu sunt numai cele ce le-am auzit despre voi, ci
insutite am vazut in locul vostru. Si li s-a facut lor prieten din ziua aceea.

11. Povestit-au unii lui avva Pimen, despre un calugar, ca nu bea vin. Si a zis:
vinul nu este al calugarilor.

12. Se spunea despre avva Petru pionitul de la chilii, ca nu bea vin. Dupa ce a
imbatranit, ii faceau fratii putin vin amestecat cu apa si il rugau sa primeasca. Si
zicea: credeti-mi, ca pe un lucru dulce il primesc; si s-a aplecat si bea vinul cel
amestecat cu apa.

13. Se spune despre avva Pafnutie, ca degraba nu bea vin. Dar calatorind odata sa
aflat intr-o ceata de talhari si i-a gasit pe ei band vin. Deci il cunostea pe el mai
marele talharilor si il stia ca nu bea vin. Vazindu-l tare ostenit, a umplut un
pahar cu vin si luand sabia in mana, i-a zis batranului: de nu vei bea, te omor. Si
cunoscand batranul ca porunca lui Dumnezeu va sa faca si vrand sã-l castige, a
luat si a baut. Iar mai marele talharilor si-a cerut iertare de la el, zicand: iartama,
avvo, ca te-am necajit! Si a zis batranul: cred lui Dumnezeu, ca pentru
paharul acesta va face cu tine mila si in veacul de acum si in cel viitor. Zis-a mai
marele talharilor: cred lui Dumnezeu ca de acum nu voi mai face rau nimanui. Si
a castigat batranul toata ceata, lasandu-si voia sa lui Dumnezeu.

14. A venit odata un calugar ramlean (roman), care fusese dregator al palatului si
a locuit in Schit aproape de biserica. Avea aici un rob, care ii slujea. Vazand
deci preotul slabiciunea lui si instiintandu-se din ce fel de odihna este, orice
iconomisea Dumnezeu ca venea la biserica, ii trimetea lui. Si facand douazeci si
cinci de ani in schit, s-a facut mai inainte vazator si insemnat. Auzind deci unul
din cei mari egipteni despre dansul, a venit sa-l vada, asteptand sa afle la el vreo
petrecere trupeasca mai multa. Si intrand la dansul, i s-a inchinat lui si facand ei
rugaciune, au sezut. Dar il vedea pe el egipteanul ca poarta haine moi si harar si
piele sub el si o perna mica. Picioarele le avea curate si cu sandale (un fel de
incaltaminte). Acestea vazandu-le, s-a smintit, caci in locul acela nu era astfel de
viata, ci mai vartos aspra petrecere. Dar mai inainte - vazator fiind batranul, a
inteles ca s-a smintit si a zis slujitorului: fa-ne noua praznic astazi pentru avva!
S-au intamplat si putine verdeturi si le-au fiert si la vremea cea cuviincioasa
sculandu-se, au mancat. Avea inca batranul si putin vin, pentru slabiciune si au
baut. Dupa ce s-a facut seara, au citit cei doisprezece psalmi si s-au culcat.
Asemenea inca si noaptea. Deci sculandu-se dimineata egipteanul, i-a zis lui:
roaga-te pentru mine! Si a iesit, nefolosindu-se. Dupa ce s-a dus putin, vrand
batranul sa-l foloseasca, trimitand, l-a chemat inapoi. Si dupa ce a venit, cu
bucurie, iarasi l-a primit. Atunci l-a intrebat, zicand: din ce tara esti? Si i-a
raspuns: sunt egiptean. Dar din care cetate? Iar el a zis: nu sunt cu totul eu
orasean. Si l-a intrebat: care este lucrul tau, in satul tau? Si a raspuns: eram
pandar. Si i-a zis: unde dormeai? Iar el i-a zis: la tarina. Aveai asternut sub tine?
Si a zis: da, la tarina aveam sa pun asternut sub mine. Dar cum? Si a zis: jos. I-a
zis lui iarasi: dar ce aveai de mancare la tarina? Sau ce fel de vin beai? Si a
raspuns: este mancare si bautura la tarina? Dar cum traiai, raspunde? Mancam
paine uscata si de gaseam, putina pastrama si apa. Si raspunzand batranul a zis:
mare osteneala! Dar este si baie in sat ca sa va scaldati? Nu, ci in rau cand voim.
Deci, dupa ce l-a intrebat batranul de toate acestea si a aflat stramtoarea vietii lui
celei dintai, vrand sa-l foloseascã, i-a povestit petrecerea sa din lume, cea mai
dinainte, zicand: pe mine smeritul care ma vezi, din cetatea cea mare a Romei
sunt si mare m-am facut in palatul imparatului. Daca a auzit egipteanul inceputul
cuvantului, s-a umilit si asculta cu deadinsul cele ce se ziceau. Si iarasi i-a zis:
deci, am lasat cetatea si am venit in pustia aceasta. Si iarasi eu, pe care ma vezi,
aveam case mari si lucruri multe si defaimandu-le pe acestea, am venit intru
aceasta chilie mica. Iarasi, eu pe care ma vezi, paturi aveam peste tot de aur, cu
asternuturi scumpe si in locul lor mi-a dat Dumnezeu asternutul acesta prost si
pielea. Hainele mele erau de mare pret si in locul lor port aceste haine proaste.
La pranzul meu mult aur se cheltuia si in locul aurului mi-a dat Dumnezeul
aceste putine verdeturi si acest mic pahar de vin. Si erau cei ce imi slujeau slugi
multe si in locul acelora a oranduit Dumnezeu pe batranul acesta ce-mi slujeste.
Iar in locul baii pun putina apa pe picioarele mele si sandale pentru neputinta
mea. In locul alautelor, citesc acesti doisprezece psalmi.
Asemenea si noaptea in locul pacatelor pe care le faceam, acum cu odihna imi
fac aceasta slujba mica. Te rog dar, avvo, nu te sminti de slabiciunea mea.
Acestea auzindu-le egipteanul si in sine venindu-si, a zis: vai mie! Ca din multa
patimire a lumii, la odihna am venit si cele ce nu le aveam atunci, le am acum.
Iar tu din multa odihna ai venit la patimire si din multa slava si bogatie ai venit
la smerenie si saracie. Si mult folosindu-se, s-a dus. Si i s-a facut lui prieten si
venea la dansul des pentru folos, caci era barbat cu dreapta socoteala si plin de
buna mireasma a Sfantului Duh.

15. S-a facut pomana in muntele lui avva Antonie si s-a aflat acolo un vas cu vin.
Si luand unul din batrani un vascior si un pahar l-a dus la avva Sisoe si i-a dat lui
si a baut. Asemenea si al doilea si a primit. Apoi i-a dat lui si al treilea si nu l-a
luat, zicand: inceteaza, frate, au nu stii ca este de la satana!

16. Zis-a iarasi: sa nu te amageasca desfatarea mirenilor celor bogati, ca si cum ar
avea ceva de folos pentru dulceata cea desarta. Ei cinstesc mestesugul facerii
bucatelor, iar tu, cu postul, prin cele proaste, covarsesti indestularea bucatelor
acelora. Ca se zice: sufletul in desfatare fiind, batjocoreste fagurii (11). Nu te
satura cu paine si nu vei pofti vin.

17. Zis-a iarasi: bine este sa mananci carne si sa bei vin, decat sa mananci cu
clevetirile carnuri de frati.

18. Zis-a iarasi avva Foca: mutandu-se in Schit avva Iacov, a fost luptat tare de
dracul curviei. Si aproape fiind de a se primejdui, a venit la mine si mi-a aratat
cele despre sine si mi-a zis: la cutare pestera ma duc de luni. Dar te rog pentru
Domnul, nimanui sa nu spui, nici tatalui meu. Ci numara patruzeci de zile si
cand se vor implini, fie-ti mila si vino la mine, aducand Sfanta Impartasire. Si de
ma vei afla mort, ingroapa-ma; iar daca voi fi inca viu, sa ma impartasesti cu
Sfintele Taine. Deci acestea auzindu-le eu de la dansul, dupa ce s-au implinit
patruzeci de zile, luand Sfanta Impartasanie si paine de obste curatã si putin vin,
m-am dus la dansul. Si numai cat m-am apropiat de pestera, putoare multa am
simtit, iesind din gura lui. Si am zis intru mine, ca s-a odihnit fericitul. Si intrand
la dansul, l-am gasit mai mort. Si daca m-a vazut, miscand cu mana dreapta
putin, atat cat putea, insemna prin clatinarea mainii pentru Sfanta Impartasire.
Iar eu am zis: am adus. Deci am voit sa-i deschid gura dar era inclestata. Si
nepricepandu-ma ce sa fac, am iesit in pustie si am gasit un lemnisor din crang.
Si mult ostenindu-ma, abia am putut de i-am deschis gura putin. Asa am turnat
din Cinstitul Trup si Sange, sfaramandu-l marunt. Si a luat putere din
impartasirea Sfintelor Taine. Peste putin, muind cateva faramituri, din painea
cea de obste, i le-am adus la gura si imediat altele pe cat putea sa ia. Si asa, prin
darul lui Dumnezeu, dupa o zi a venit cu mine, mergand la chilia lui, scapand cu
ajutorul lui Dumnezeu de patima cea prapaditoare a curviei.

19. Zis-a un batran: de esti tanar, fugi de vin ca de sarpe si de ti se va intampla
sa bei putin pentru dragostea frateasca, numai sa-l gusti, iar restul lasa-l. Macar
de te-ar si blestema cel ce te sileste sa bei, sau de te-ar ruga, facandu-ti tie
metanii, tu nu baga in seama blestemul acela, rugamintea si metaniiie lui, pentru
ca sa stii ca satana indeamna pe unii ca aceia, sa-i sileasca pe calugarii cei tineri
sa bea vin, fiindca stie vicleanul ca vinul si femeile departeaza pe calugari de
Dumnezeu.
__________________
Să nu abați inima mea spre cuvinte de vicleșug, ca să-mi dezvinovățesc păcatele mele;
Psalmul 140, 4

Ascultați Noul Testament ortodox online.
Reply With Quote
  #7  
Vechi 13.05.2009, 13:09:28
Florin-Ionut's Avatar
Florin-Ionut Florin-Ionut is offline
Senior Member
 
Data înregistrării: 17.07.2008
Locație: Timișoara
Religia: Ortodox
Mesaje: 5.411
Implicit Din Patericul egiptean

20. Odata fiind praznic la Schit, au venit si s-au adunat toti parintii de prin
pustie. Si sezand la masa, au adus si vin ca sa le dea lor, iar fratele care era
randuit sa dea vin la masa, umpland un pahar, a dat unuia din parinti si acela
uitandu-se la frate s-a maniat zicand: fiule, te rog, nu-mi da acel sarpe veninos.
Auzind aceasta parintii, nici unul n-a vrut sa primeasca vin sa bea, iar care
apucasera mai inainte de baura cate un pahar, se caiau foarte si se defaimau.

21. Intrebat-a un frate pe un batran oarecare zicand: spune-mi mie, parinte, ce
voi face ca sa ma mantuiesc? Zis-a lui batranul: pazeste, fiule, ce iti voi zice si te
vei mantui. Intai sileste-te de invata psalmi si rugaciuni sufletesti catre
Dumnezeu, pentru ca acelea te vor pazi de robia vrajmasului si sa nu-ti lasi
pravila ta ca sa nu cazi in mainile vrajmasilor tai. Iubeste toata patimirea rea si
scarba intru rabdare si se vor smeri intru tine patimile tale. Ia aminte foarte, ca
intru nimic sa nu te socotesti pe tine ca esti ceva caci din aceasta iti va veni
umilinta si plangere pentru pacatele tale. Pazeste-te si-ti fereste limba de
minciuna, caci ea goneste frica lui Dumnezeu de la om! Marturiseste-ti toate
faptele tale, toate cugetele si gandurile tale duhovnicescului tau parinte si
ajutorul lui Dumnezeu te va acoperi!
Sileste-te cu toata osardia ta spre lucrul mainilor tale, prin care se va
salaslui intru tine frica lui Dumnezeu. Pazeste-te de vorba multa cu femeile, mai
vartos cu cele tinere! Sa nu ai multa iubire cu cei tineri, nici sa dormi intr-un
asternut cu dansii! Pazeste-ti ochii cand ti se intampla sa te dezbraci, ca sa nu-ti
vezi goliciunea trupului! Ca si din vederea goliciunii trupului se ridica razboi
necurat asupra calugarului. De ti se va intampla sa stai la vreo masa cu oameni
cinstiti si te vor sili sa bei vin, pentru cinstea si dragostea lor primeste pana la
trei pahare, iar mai mult sa nu indraznesti! De vei vedea ca te silesc sa bei mai
mult, atunci mai bine scoala-te si fugi de la masa lor decat sa calci porunca
sfintilor parinti. De la locul in care ti se intampla tie adeseori poticnirea si
caderea in spurcatul pacat si il manii pe Dumnezeu, fugi si te departeaza, pentru
ca in loc nu vei putea sa te pocaiesti! Aceste porunci, fiule, de le vei pazi, cred
lui Dumnezeu ca te vei mantui.

22. A zis un batran: daca inca esti tanar, fugi de vin ca de sarpe si de vei fi silit
la adunare sa bei, putin band, inceteaza! Si macar de te vor jura cei ce te-au
chemat, sa nu iei aminte de juramintele lor! Caci de multe ori satana ii sileste pe
monahi, chiar si pe batrani, sa-i sileasca pe cei mai tineri la bautura de vin si la
mancare multa. Ci tu sa nu te pleci lor, caci vinul si femeile ii despart pe
calugari de Dumnezeu.

23. Zis-a un batran: cand te vei duce undeva, sa nu-ti arati petrecerea ta, sau
cum ca nu mananci untdelemn, sau peste, sau fiertura! Ci numai la vin sa nu
deslegi, de te temi de razboi. Si de te vor prihani vreunii, sa nu ai nici o grija.

24. Era un monah care avea un frate mirean sarac si orice lucra monahui ii da lui
si cu cat ii da cu atat mai mult saracea cel ce lua. Iar monahul mergand, a vestit
unui batran lucrul acesta. Batranul i-a zis: de vrei sa ma asculti, sa nu-i mai dai,
ci zi-i: frate, cand aveam, iti dam tie. Deci si tu, ceea ce poti, din cele ce lucrezi,
adu-mi mie! Si orice va aduce, ia de la dansul! Si unde stii strain, sau batran
sarac, da-le si roaga-i sa faca rugaciune pentru dansul! Iar fratele mergand, a
facut asa. Si venind mireanul, i-a grait lui dupa cuvantul batranului si auzind
acela s-a scarbit. Insa in ziua dintai, luand din osteneala lui cateva verdeturi, le-a
adus monahului. Acela luandu-le, le-a dat batranilor si i-a rugat sa se roage
pentru el. Apoi blagoslovindu-se s-a intors la casa sa. Dupa putin timp iarasi a
venit la monah si i-a adus verdeturi si trei paini. Si luandu-le pe acestea
monahul, a facut ca si mai inainte si blagoslovindu-se mireanul de batrani, s-a
dus. Apoi a venit a treia oara si i-a adus multe bunatati, vin si peste. Si vazand
mnonahul, s-a minunat si i-a chemat pe saraci si i-a odihnit. Apoi i-a zis
mireanului: nu cumva ai trebuinta de putina paine? Iar el a raspuns: nu! Cand
luam de la tine ceva, ca focul intra in casa mea si mistuia si lucrul cel mai mic
pe care il aveam. Iar de cand nu mai iau de la tine, ma blagosloveste Dumnezeu.
Deci mergand fratele, a vestit batranului toate cele ce s-au intamplat. Si i-a zis
lui batranul: au nu stii ca lucrul monahului este foc si oriunde intra arde? Insa
aceasta ii este mai de folos lui. Sa faca milostenie din osteneala sa si sa ia
rugaciune de la sfinti si asa se blagosloveste.

25. Ne-a povestit noua avva Pavel capadocianul acestea: in vremea cand s-a facut
pustiirea persilor, am fugit si noi de la manastirea noastra si ne-am risipit. Deci
intrand eu in Constantinopol, am aflat dupa intamplare o corabie care trebuia sa
mearga la Alexandria. Si dandu-i plata, am intrat intr-insa. si in putine zile am
ajuns la Alexandria. Afland eu acolo monahi din muntele Nitriei, am calatorit
impreuna cu ei. Cand am ajuns la munte, am locuit impreuna cu unul din
batrani. Si petrecand cu dansul un an si trei luni, m-am dus la egumenul
muntelui si i-am zis: fa mila, avvo si da-mi o chilie, ca sa ma odihnesc, ca nu pot
sa traiesc impreuna cu un batran care nu pazeste pravila monahilor, ci a
mirenilor! Acesta ma sileste sa postesc duminica, in celetalte sarbatori si in cele
cincizeci de zile. Iar ce este mai rau, ca nici nu ma lasa sa cant canoanele si
troparele, pe care toti le canta. In zilele Sfantului Post, afara de sambata si de
duminica, nici paine, nici vin, nici untdelemn nu gustam, ci cu poame ne
indestulam, la doua zile. Si a raspuns egumenul muntelui: intoarce-te, frate si
locuieste impreuna cu batranul de voiesti sa te mantuiesti! Ca cel ce pofteste
mantuirea, nici in praznic, nici in ziua duminicii nu trebuie sa petreaca fara
preamarirea lui Dumneze care cu post si priveghere se intareste si se pazeste.
Caci precum pestele fara apa nu poate trai, tot asa, nici monahul fara rugaciune
neincetata, fara post si priveghere, nu poate sa traiasca si sa petreaca dupa
Dumnezeu. Inca indoite zile de post, numai sihastrilor li se cuvin. La fel, poame
sa guste, iar de paine sa se departeze nu este lucru de folos, nici laudat, caci are
semn de slava desarta iar patruzeci de zile de infranare in Sfantul si Marele Post,
cu dezlegare si odihna de la Pasti pana la Pogorarea Duhului Sfant, mirenilor si
bogatilor li se cuvine, nu monahilor.
Troparele si canoanele de cantat si glasurile, preotilor celor din lume si
celorlalti li se cuvin. Caci, pentru aceasta si norodul obisnuieste in biserica sa se
adune, iar monahilor care petrec departe de tulburarile lumii, un lucru ca acesta
nu numai ca nu le este folositor, dar de multe ori si pricinuitor de vatamare. Caci
precum pescarul cu undita si cu viermele vaneaza pestele, asa si diavolul cu
aceste tropare si cu cantarea, cufunda monahul in slava desarta, in veselia
oamenilor, in iubirea de dulceata si poate chiar si in curvie. In departarea de
cantare se afla mantuirea pentru monahul cel ce cu adevarat voieste sa se
mantuiasca.
__________________
Să nu abați inima mea spre cuvinte de vicleșug, ca să-mi dezvinovățesc păcatele mele;
Psalmul 140, 4

Ascultați Noul Testament ortodox online.
Reply With Quote
  #8  
Vechi 13.05.2009, 13:11:24
Florin-Ionut's Avatar
Florin-Ionut Florin-Ionut is offline
Senior Member
 
Data înregistrării: 17.07.2008
Locație: Timișoara
Religia: Ortodox
Mesaje: 5.411
Implicit Din Patericul egiptean

26. Era un monah in Tebaida care avea mare nevointa si petrecere. Si acesta se
indeletnicea neincetat cu privegheri si rugaciuni aratand neagoniseala in chip
desavarsit. El lua aminte la post, incat, o data pe saptamana, duminica spre
seara, se hranea, mangaindu-si neputinta firii cu legumele ce se intamplau, sau
cu verdeturi salbatice. Si multa vreme a petrecut asa.
Dar aflatorul rautatii, diavolul, zavistuindu-l pentru fapta lui cea buna, s-a
silit sa-l surpe cu pacatul mandriei in care si el a cazut. Deci, i-a pus in minte
gandurile puterii, zicandu-i ca face prea multa nevointa pe care nimeni altul nu
poate s-o faca. Trebuie sa faci si minuni - a zis diavolul - ca si spre nevointa mai
osarduitor sa te faci si pe oameni sa-i zidesti, ca vazand ei minunea lui
Dumnezeu sa slaveasca pe Tatal nostru cel din ceruri. Sa cerem lucrarea
minunilor, caci Insusi Mantuitorul a zis : cereti si vi se va da voua! Deci aceasta
rugaciune cu neincetata cerere trebuie sa o aduci lui Dumnezeu. Iubitorul de
oameni, Dumnezeu, insa Cel ce voieste ca toti oamenii sa se mantuiasca, vazand
inselaciunea lui si aducandu-si aminte de osteneala si nevointa sa, nu l-a lasat sa
fie biruit de vrajmas. Asa i-a venit lui in minte si a socotit, ca zice apostolul: "Nu
suntem din destul a socoti ceva de la sine". Deci, daca unul ca acesta a zis: "nu
sunt din destul", cu cat mai vartos am eu trebuinta de invatatura! Ma voi duce
dar la cutare sihastru si ceea ce imi va zice si ma va sfatui, ca de la Dumnezeu
voi primi povatuire spre mantuire.
Si era parintele la care avea sa mearga, mare si vestit, sporit in privirea
mintii si mult i-a folosit pe cei ce mergeau la dansul. Deci, iesind din chilie a
venit la el. Cand a intrat fratele inauntru, a vazut parintele doua maimute sezand
pe umerii fratelui si cu lant de fier legandu-i gatul si la sine fiecare tragandu-l.
Batranul a cunoscut ea acestia sunt draci, cel al slavei desarte si cel al mandriei,
caci era batranul de Dumnezeu invatat. Deci, suspinand, a lacrimat in ascuns. Si
dupa rugaciune si dupa sarutarea frateasca, a sezut tacand un ceas, fiindca acesta
era obiceiul la parintii de acolo. Apoi a zis calugarul care mersese: parinte,
foloseste-ma si da-mi sfaturi ale caii de mantuire! Batranul i-a raspuns: nu ma
pricep, fiule, la aceasta, caci si eu am nevoie de indreptare. Iar el a zis: nu te feri
avvo, sa ma folosesti ca am incredere in tine si m-am hotarat sa primesc sfatut
tau! Iar el iarasi nu se pleca, zicand: nu ma vei asculta si pentru aceasta ma
opun. Celalalt sta si il incredinta, zicand: orice imi vei zice, te voi asculta ca pe
ingerul Domnului. Atunci i-a zis lui batranul: ia banul acesta si mergi in cetate si
cumpara zece paini, zece masuri de vin, zece ocale de carne si adu-le aici!
Fratele auzind, s-a intristat, insa primind, s-a dus. Pe cale multe ganduri ii
veneau si nedumeridu-se, isi zicea in sine: ce a socotit batranul cu aceasta? Si
cum voi cumpara bunurile? Ca se vor sminti mirenii, cand le voi lua. Deci,
plangand si rusinandu-se, s-a dus in cetate si prin altcineva a cumparat painea,
prin altcineva vinul, dar pentru carne nu se lamurea, zicand: vai mie ticalosul,
cum voi cumpara eu carnea, singur, sau prin altul? Insa, gasind un mirean i-a dat
acestuia un ban si cumparand, i-a adus carne calugarului. Acela luand carnea si
celelalte, le-a dus la batranul. Atunci, i-a zis batranul: stii ca mi-ai dat cuvant, ca
orice iti voi zice asculti! Ia, dar aceasta si dupa rugaciune, mananca o paine si
cate o oca de carne si bea cate o masura de vin in fiecare zi si, dupa zece zile,
vino iarasi la mine! Dar el auzind si neindraznind a se impotrivi, luandu-le, s-a
dus plangand si zicand intru sine: vai mie, din ce fel de post, la ce am ajuns!
Oare voi face, sau nu? De nu voi face, voi fi calcator de fagaduinta catre
Dumnezeu. Ca mi-am dat cuvantul ca orice imi va cere batranul, am sa fac,
primind ca de la Dumnezeu si acum, Doamne, cauta spre ticalosia mea si ma
miluieste, iertandu-mi pacatele, ca iata, sunt silit sa fac peste voia si socoteala
pe care am avut-o pentru infranarea mea! Si asa plangand, a venit la chilie. Si
precum i-a poruncit batranul, asa a facut. Cand trebuia sa manance, uda bucatele
cu lacrimi, zicand catre Dumnezeu: pentru ce m-ai parasit? Si a petrecut asa cele
zece zile, plangand si tanguindu-se si socotindu-se pe sine nevrednic de
calugarie.
Dumnezeu luand aminte la smerenia lui, i-a dat mangaiere in inima si a
cunoscut pentru ce i s-a intamplat sa fie nebagat in seama, dupa cum se socotea.
Multumind Iubitorului de oameni Dumnezeu, a zis intru sine: cu adevarat,
toata dreptatea omului este ca o cârpã lepadata. Si iarasi: de nu va zidi Domnul
casa si nu va pazi cetatea, in zadar privegheaza cel ce o zideste, sau cel ce o
pazeste. Deci s-a intors la batranul, trudit cu trupul mai mult decat cand se
nevoia, nemancand in celelalte saptamani. Si vazandu-l batranul asa smerit si
maimutele facute nevazute s-a veselit si bucurandu-se, l-a primit si facand ei
rugaciune, au sezut tacand. Apoi a zis batranul: fiule, Iubitorul de oameni,
Dumnezeu, te-a certat si nu l-a lasat pe vrajmasul sa te stapaneasca. Caci
obisnuieste vicleanul, ca pe cei ce se nevoiesc, cand nu va putea sa-i impiedice
de la nevointa, sa-i indemne la cele peste masura, ca prin aceasta sa-i cufunde in
groapa mandriei. Si nu este un lucru mai urat de Dumnezeu decat patima
aceasta. Deci, tu calatoreste, precum zice Scriptura, pe calea imparateasca si nu
te abate in dreapta sau in stanga, ci masura cea din mijloc intrebuintand-o la
mancare, cu masura mananca in fiecare seara. Iar de-ti va veni tie nevoie, pentru
vreo patima, sau pentru alta pricina, sa strici ceasul cel randuit, sau iarasi peste o
zi sa mananci si sa nu te indoiesti. Ca nu suntem sub lege, ci sub dar. Insa cand
mananci, sa nu te saturi, ci tine-te in infranare, mai vartos pentru bucatele cele
poftitoare si indemnatoare spre lacomie. Cele proaste iubeste-le totdeauna si
inima ta pazeste-o in tot chipul, cautand la smerenie. Ca jertfa lui Dumnezeu,
precum zice proorocul, "duhul umilit, inima infranta si smerita, Dumnezeu nu o
va urgisi". Si iarasi: "smeritu-m-am si m-a mantuit Domnul". Deci, toata
nadejdea ta, fiule, aruncand-o spre Dumnezeu, mergi cu pace pe calea ta! El va
scoate ca o lumina dreptatea ta si judecata ta ca miazazi.
Deci, asa folosindu-l pe frate si intarindu-l, l-a slobozit. Iar fratele se
bucura, multumea Domnului si zicea: "sa ma intoarca pe mine cei ce se tem pe
Tine si cei ce stiu marturiile Tale, Doamne". Si: "certandu-ma, m-a certat
Domnul dar mortii nu m-a dat". Si: "certa-ma-va Dreptul cu mila si ma va
mustra". Si catre sine: "intoarce-te, suflete al meu, la odihna ta, ca Domnul ti-a
facut bine tie!", si celelalte. Si asa intrand in chilie, a vietuit dupa sfaturile
batranului si a ajuns monah iscusit.

27. Se spunea despre un batran, ca a facut cincizeci de ani, nici paine mancind,
nici vin band degrab si zicea ca a omorit curvia si iubirea de argint si slava
desarta. Si a venit la el avva Avraam, auzind ca a spus acest cuvant. Si i-a zis
lui: tu ai spus cuvantul acesta? A raspuns batranul: da. Si i-a zis Avraam: iata,
intra in chilia ta, si gasesti pe rogojina ta o femeie; poti sa socotesti ca nu este
femeie?
Raspuns-a batranul: nu, dar ma lupt cu gandul sa nu ma ating de ea. Atunci a zis
Avraam: iata n-ai omorit patima, ci este vie; dar este legata. Iarasi cand umbli pe
drum, vezi piatra si harburi, iar in mijlocul acestora, aur; poate mintea sa
socoteasca pe acesta ca pe acelea? Zis-a batranul: nu, dar ma lupt cu gandul sa
nu-l iau pe el. Si a zis Avraam: iata este vie patima, dar este legata. Mai departe,
zice iarasi avva Avraam: iata, auzi despre doi frati, ca unul te iubeste, iar altul te
uraste si te vorbeste de rau. De-or veni la tine, ii ai deopotriva pe amandoi ?
Raspuns-a batranul: nu, dar ma lupt cu gandul sa fac bine celui ce ma uraste ca
si celui ce ma iubeste. Zis-a avva Avraam lui: apoi iata ca sunt vii patimile, dar
sunt numai legate de sfinti.
__________________
Să nu abați inima mea spre cuvinte de vicleșug, ca să-mi dezvinovățesc păcatele mele;
Psalmul 140, 4

Ascultați Noul Testament ortodox online.
Reply With Quote
  #9  
Vechi 13.05.2009, 15:22:26
LapetiteMoc LapetiteMoc is offline
Banned
 
Data înregistrării: 04.05.2009
Religia: Ortodox
Mesaje: 1.900
Lightbulb Mare multumire !!!

Va multumesc "Costel", "Marius22" si "Florin-Ionut", grabnic ajutatorilor !!!

Domnul cu noi, cu toti !
Reply With Quote
  #10  
Vechi 02.10.2009, 21:24:19
LapetiteMoc LapetiteMoc is offline
Banned
 
Data înregistrării: 04.05.2009
Religia: Ortodox
Mesaje: 1.900
Lightbulb Multumiri !

Tin sa le multumesc din nou celor trei colegi de forum ( Costel, Marius22 si Florin-Ionut) care mi-au oferit surse pretioase de informare pentru tema conferintei mele.
Astazi dupa-amiaza am tinut aceasta conferinta la Universitate, iar intrebarile ce mi-au fost adresate dupa sustinerea lucrarii au fost foarte interesante si m-au facut sa inteleg ca strainii (francezii in acest caz) de fapt nu cunosc bogatia culturii si a literaturii romane. Subiectul prezentat, "Vinul in literatura si cultura romana", a fost pentru ei un impuls pentru a-si dori sa cunoasca cultura romana la ea acasa.
Unii au marturisit franc si deschis ca aveau impresia ca Romania nu poate fi si altceva decat imaginea regretabila pe care au creat-o unii dintre conationalii nostri.
Reply With Quote
Răspunde

Thread Tools
Moduri de afișare


Subiecte asemănătoare
Subiect Subiect început de Forum Răspunsuri Ultimele Postari
biserica catolica versus biserica ortodoxa sovidiu Biserica Romano-Catolica 36 09.06.2013 00:58:51
Cocalarii si vinul sfintit irodion Generalitati 43 18.04.2012 00:40:39
Despre Biserica Ortodoxa... amatyyy Despre Biserica Ortodoxa in general 0 03.07.2009 12:19:58
Biserica Ortodoxa Secreta mathly24 Alte Religii 27 28.11.2008 19:29:08
Cum ati prezenta Biserica Ortodoxa? Va_iubesc Despre Biserica Ortodoxa in general 244 20.05.2007 01:46:46